8 Martie
Există o femeie tutuşi/ Cu sufletul ca aurul/ Frumoasă ca ţarina/ Simplă ca lacrima./ Trebuie s-o cauţi/ Doamne, unde e?/
Iar noaptea
Mama lucra croitoreasă
Cosea cămăşi de pânza
Din cânepă scorţoasă.
Şi cântecul maşinii,
Sunând fără oprire,
Fu cântecul meu de leagăn
Şi cântecul meu de trezire.
Venea la noi spre ziuă
După cămăşi curate.
Şi-nfăşurând-şi pieptul
În pânză răcoroasă,
Cu coasele pe umăr
Plecau direct la coasă.
Veneau femei duminică
La noi după năframe
Tivite pe la margini
Cu lacrimile mamei.
(Poezie ,,Grigore Vieru”)
Carti poştale din colecţie privată.
Circulate in 1911
Mama în casa noastră
Ne supărăm pe ea
Că nu vede bine.
Atunci când strică paharul
De cristal.
Ne supărăm pe ea
Ca nu vede bine.
Atunci când
În loc de pâine smolită
Pâine albă ne aduce.
Ne bucurăm
Atunci când
Ne spune cuvinte
De dragoste
(Poezie ,,Grigore Vieru”)
Femeile sunt dădacele noastre în copilărie, tovarăşele noastre în vremea maturităţii, sprijinul nostru la bătrâneţe, consolarea noastră în nenorociri şi victimele noastre în toate timpurile. (Sabatier)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu