Expozitie dedicata zilei de 8 Martie

Expozitie dedicata zilei de 8 Martie
Materialele care apar pe acest blog aparţin autorului şi nu se pot reproduce fără acordul acestuia. Toate textele expuse pe acest site sunt protejate, potrivit Legii nr. 8/1996 privind dreptul de autor si drepturile conexe. Imagini din zonele pe care le-am vizitat.

joi, 30 iunie 2011

Despre doamna Maria Cozmici Cojocariu

Părintele Ştefan Holban, un bun prieten al familiei a avut plăcerea să ne spună câteva cuvinte despre personalitatea doamnei Maria Cojocariu.
,,Onorată asistenţă, prieteni ai condeiului, cum zice înţeleptul cronicar Miron Costin ştim,, că nu este mai altă zăbavă mai de folos omului decât cetitul cărţilor”.
La această cugetare îndeamnă profesoara Maria Cozmici Cojocariu care iată că aşterne dinaintea noastră un volum de poezii ,, Poezii pentru toate vârstele”, vol II, Editura PIM Iaşi 2011 şi cartea ,, Mărturisiri târzii (Cruci şi răscruci) editura Lacoon- Botoşani 2010.
Autoarea se cuvine să o spunem iarăşi, provine din ţinutul bucovinean din plaiuri de cronici, din acel plai presărat de cele mai celebre mănăstiri, de sfinte locaşuri zidite de domnitorii moldoveni, întemeietori de ţări româneşti. Răsădirea bucovinencei Maria Cozmici în urbea botoşanilor, a avut rostul de a-i fi alături în viaţa profesorului Gheorghe Cojocariu, cu obârşie tot în Ţara de Sus, în Vornicia Dorohoiului, din aceleaşi locuri unde a venit marele George Enescu. Poate de aceea nu se putea altă rânduială a destinului său, decât de a se afirma ca o strălucită somitate muzicală: compozitor talentat, mare dirijor de coruri răsunătoare, întemeietor de şcoală muzicală la Botoşani, pedagog şi dascăl de seamă.
Amândorura, acestor distinşi concetăţeni ai dumneavoastră, ai noştri, ai tuturor, le-am fost îndelungată vreme duhovnic şi apropiat sufleteşte, temeiuri care motivează destul această luare de cuvânt la plăcutul eveniment al lansăriide carte. Poate că nu e de prisos să amintesc auditoriului că pe lângă osteneala de a elabora o carte, altă trudă constă în efortul tipăririi, care presupune o grea cheltuială, totdeauna şi mai cu seamă în zilele noastre de astăzi. Nu greşim dacă ne gândim astfel la cei care i se alătură în aceste eforturi şi pe care trebuie să-i evocăm în această adunare : cei trei fii ai familiei Cojocariu, moştenitori ai însuşirilor de marcă părintească, atât din partea tatălui lor ca şi din partea mamei, bucovineanca Maria Cozmici. Revenind la volumul de poezii în sine, din el vedem o autoare în floarea vârstei şi mai cu seamă la apogeul creaţiei. Vedem în versul ei, gânduri alese, simţiri deosebite, ca şi sânzienele înflorite la solstiţiu verii, la prăznuirea de la Sânt- Ioan Botezătorul, fel de fel de îndemnuri creştineşti şi povăţuiri asemenea. N-aşi cita din poezii decât unele titluri, având grijă să lăsăm pentru cititor impresia netulburată a ineditului. Atrag atenţia
,, La căsuţa părintească” , ,, Toamna în pădure”, ,, Aduceri aminte” ,, Luceafărul meu” etc. Autoarea este preocupată de a face lumină în permanenţa realitate a lumii, în zbuciumul necurmat al pătimirilor omului, realizând o actualizare a ceea ce constituie zbaterea fiinţei, a fragilei firi omeneşti, încă neizbăvite de robia păcatului. Toată gama de simţiri ce se revarsă ca într-un val de milă în versul Mariei Cozmici Cojocariu, corectează, sfinţeşte, zăboveşte în cuget o clipă şi astfel alină, mângâie, înseninează.
Dăm binecuvântare acestui efort, acestei alese strădanii şi fie ca rodul de pe ramura
,, Poeziile pentru toate vârstele” să vă aducă alinare şi bucurie"!
A spus părintele Ştefan Holban

Puterea sacrificiului
,,Cătămăreşti-Deal, o aşezare la doar câţiva kilometri de centru Botoşaniului. Pe ,,strada a doua"- o căsuţă lipită de pământ, dar îngrijită, cu o boltă de vie ,, aşa cum i-ar fi plăcut lui". Vieţuieşte acolo-dacă e să spun din inimă- o sfântă; profesoară -pensionară acum- Maria Cojocariu.


Maria Cojocariu putea fi o mare cântăreaţă de operă. A preferat să rămână doar profesoară, soţia ,, lui", şi mama copiilor.


Adevărul este că sunt fermecat de puterea domniei sale, de sacrificiu...


Un glas dulce, fără nici cea mai mică urmă de stridenţă, un suflet îngăduitor.


Resemnare, mulţumire către Dumnezeu, mult echilibru sufletesc, sentimentul misiei îndeplinite- toate acestea şi câte altele încă, alcătuiesc o mare personalitate a vieţii culturale a Botoşanilor. Maria Cojoariu, o femeie uluitor de puternică, dar care s-a mulţumit cu foarte puţin, fiind mereu în penumbra gloriei, chiar dacă a trudit ca nimeni alta la gloria soţului, celebru profesor şi dirijor de coruri Gheorghe Cojocariu, şi la gloria celor trei fii,-toţi muzicieni de calibru.....


,, Viaţa , a fost bună cu mine. E adevărat că am renunţat la a aduce în prim -plan persoana mea. Dar, din umbră, urmăream daca lucrurile mergeau cum doream eu!!"
(Spicuiri din articolul ,, Puterea sacrificiului", apărut în ziarul ,, Viaţa Botoşanilor" 5 ian. 2005, Trăian Apetrei)

luni, 27 iunie 2011

FEMEIA CONTEAZA

La Gala "Femeia contează!" care a avut loc marti 14 iunie 2011, la Teatrul Odeon, Asociatia Colfasa a premiat femei care, prin demersurile lor profesionale, au susţinut şi au promovat în mod excepţional ideea egalităţii de şanse.
Printre premiante se află jurnalista Nicoleta Savin, Teo Trandafir, deputata Cristina Pocora, Andreea Vass, creatoarea de modă Liza Panait, actriţia Beatrice Rancea, dar şi medici și sportivi.
Asociaţia a iniţiat proiectul “Săptămâna femeia contează"( 14-17 iunie), pentru a trage un semnal de alarmă asupra situaţiilor de discriminare şi hărţuire psihologică la locul de muncă.
"Pe piaţa muncii 41% din angajaţii din România se află în situaţii de muncă dificile. Dintre aceştia, un procent important este reprezentat de femei. Aproape 8% dintre angajaţi sunt hărţuiţi psihologic la locul de muncă. Dincolo de statistici, realităţile cotidiene sunt mult mai îngrijorătoare, existând cazuri cu adevărat grave de discriminare şi hărţuire psihologică", este de părere Massimo Strohhecker, preşedintele Asociaţiei Colfasa.
Femeile premiate în cadrul galei “Femeia Contează!" luptă împotriva acestui fenomen.


Deputata Cristina Pocora şi Andreea Vass, premii pentru egalitatea de şanse


Premiile pentru egalitate de şanse au fost acordate de Massimo Strohhecker pentru două promotoare ale egalităţii de şanse: deputata Cristina Pocora şi Andreea Vass.
Singurul meu scop este cota minimală de gen, prin care vreau să tai dependenţa de un singur om", a declarat Andreea Vass.
Prezentatorul TV, Cosmin Cernat a înmânat trei premii pentru promovarea mişcării unor românce care au încercat să îmbunătăţească stilul de viaţă, dar şi imaginea românilor: Luminiţa Nicolescu (antrenoare de fitness),


Irina Deleanu (a obţinut medalia de bronz pentru România la gimnastică ritmică) şi fosta tenismenă Ruxandra Dragomir (care ajunsese pe locul 15 mondial în clasamentul ATP).

Momentul a fost marcat de prestaţia campioanei olimpice Alexandrei Piscupescu cu un număr de panglică.


Nicoleta Savin, premiu pentru jurnalism de investigaţie
Dincolo de lupta noastră, a tuturor, pentru o lume echilibrată şi corectă în ceea ce priveşte relaţiile dintre sexe, eu militez de o viaţă pentru egalitatea de şanse în iubire, pentru dreptul femeilor de a decide în aceeaşi proporţie cu bărbaţii soarta poveştilor lor de dragoste, cer abolirea dreptului exclusiv masculin de a adresa cereri în căsătorie şi îmi doresc ca la toate petrecerile vieţii să avem dreptul măcar la cåte un Damen Tango" a declarat, Alice Năstase-Buciuta.

Premiile pentru categoria presă au fost adjudicate de Nicoleta Savin, jurnalist de investigaţi care s-a întors de la 1 iunie în redacţia Evenimentul Zilei, şi de Alis Năstase-Buciuta .

Emoţionată şi fără a-şi putea stăpâni lacrimile, Nicoleta Savin a vrut să transmită un mesaj tinerilor jurnalişti pasionaţi de investigaţie. "M-am întors la Evenimentul Zilei pentru că aici încerc să nasc energii. Cred că juniorii presei pot face mai multă lumină într-o lume obişnuită cu mult întuneric".
Premiile au fost înmânate de Ion Cristoiu, care a înveselit atmosfera cu o mică glumiţă: "Privilegiul acestor doamne este că se pot căsători cu subiecţii despre care scriu, iar şefii lor se pot trezi fără angajaţi".
Premiile la secţiunea muzică populară au fost înmânate de actorul Silviu Biriş artistelor Veta Biriş şi Emilia Dorobanţu.


Au primit premii pentru rezultate remarcabile în medicină medicii Ana Culcer, şeful secţiei de neonatologie de câteva decenii de la Spitalul Universitar de Urgenţă din Bucureşti şi Dana Craiu, specialist în neurologie pediatrică.

dr. Dana Craiu ,36 ani, absolventă a UMF "Carol Davila" în 1993, medic specialist de Neurologie Pediatrică din anul 1999, asistent universitar la Catedra de Neurologie Pediatrică a Spitalului "Alexandru Obregia", condusă de Prof. Dr. Sanda Măgureanu, din anul 2000. Preocupările sale, iniţial situate în diverse ramuri ale neurologiei pediatrice, s-au centrat în final asupra epileptologiei şi electrofiziologiei clinice. În anul 2000 a urmat un stagiu de pregătire în Centrul naţional de luptă îimpotriva epilepsiei din Olanda unde s-a specializat în domeniul înregistrărilor video-electroencefalografice, participand activ la activităţi legate de investigarea fenomenelor paroxistice epileptice şi neepileptice, la investigarea prechirurgicală (pentru chirurgia epilepsiei)
Teo Trandafir şi Marina Almăşan, femeile care contează în televiziune

Laura Coroianu (organizator de concerte) şi Iulia Dobrin (creatoarea brandului de lenjerie intimă recunoscut la nivel internaţional în mai puţin de 10 ani- I.D. Sarrieri) au fost premiate pentru performanța de a face cunoscută România în străinătate.


Muzica clasică a fost reprezentată de cântăreţul Marcel Pavel, care a premiat două mari nume româneşti. Prim-solista Teatrului Naţional de Operetă Amelia Antoniu şi soprana Felicia Filip au încântat urechile auditoriului după ce au primit premiile.
http://www.adevarul.ro/cultura/Felicia-Filip-petrecuta-agonie-extaz_0_136186500.html

Sportiva Cristina Tomescu şi campioana la alpinism, Crina Popescu au fost premiate de Cristian Țopescu pentru promovarea sportului de performanţă.

Actriţa Olga Tudorache şi Dorina Chiriac au fost premiate de colegul de braslă George Ivaşcu. Pentru momentele în care ne ţineau lipiţi de televizor au fost răsplătite Teo Trandafir şi Marina Almăşan Socaciu.

Un moment special în cadrul Galei a fost dedicat celor două artiste pop-rock Laura Stoica şi Mădălina Manole, care au fost premiate post-mortem.

http://www.adevarul.ro/actualitate/eveniment/Ion_Cristoiu_a_inmanat_premiile_pentru_presa_scrisa_in_cadrul_Galei_-Femeia_conteaza_0_499750579.html

miercuri, 22 iunie 2011

TEIUL DE AUR si TEIUL DE ARGINT la cea de-a X-a ediţie Botoşani iunie 2011

In imagine stânga articol publicat în -CRAI NOU- Suceava
Teii eminescienii înfloriţii a zece oară.
Autor Doina Cernica
(Pentru a citi articolul dati click pe articol.)


La Teatrul ,,Mihai Eminescu” din Botoşani la cea de a X-a ediţie, au venit la Gala decernării premiilor "Teiul de aur" şi "Teiul de argint", laureaţi din toate ediţiile, membri ai juriului, scriitori, artişti, colecţionari, intelectuali din ţară şi de peste hotare.

La deschidere Traian Apetrei, directorul instituţiei-gazdă, a mulţumit celor care au răspuns la invitaţia teatrului M. Eminescu din Botoşani şi ,,la ceea ce numim instituţia Teiul de Aur şi Teiul de Argint, şi cum fiecare acţiune are un nume Elena Condrei să aplaudăm pentru această întrunire cu Eminescu. Este momentul aniversar 2002-2011, De ce venim pentru Eminescu? Pentru a ne încărca energetic, ceea ce îi trebuie naţiei, acum" A amintit de manifestarea cea a avut loc acum căteva zile la teatrul M. Eminescu cu ocazia a 140 de ani de la naşterea lui N. Iorga. A salutat reuşita acestei instituţiei private, instituţie obligată de cele mai multe ori să înainteze ,,Doamna Condrei a avut curajul să lupte contra vântului ca această instituţie să dăinuie”; însă, caracterizată permanent de curaj şi sacrificii personale, în numele dragostei de Eminescu, iat-o ajunsă la un bilanţ meritoriu. ,,La vremea când teii stau să înflorească şi teiţele au înflorit, dă semn de preţuire celor care se ocupă constant de Eminescu”. Bilanţul înregistrează la actuală ediţie, jubiliară, şi o frumoasă implicare a comunităţii",, Ca această instituţie să dăinuie s-a făcut un parteneriat între privat şi instituţiile publice" a mai spus Traian Apetrei
referindu-se la sprijinul acordat manifestării de Primăria Municipiului, de Consiliul municipal Botoşani. Din partea Primăriei Municipiului Botoşani a participat viceprimarul Cătălin Alexa, care şi-a exprimat speranţa unei ,,colaborări cât mai lungi”.

Augustin Eden, preşedintele juriului a prezentat un scurt istoric a acestei instituţii unde doamna Elena Condrei a început activitatea în anul 2002, alături de Mihai Urigiuc, membru şi Augustin Eden. În calitatea sa de preşedinte Augustin Eden a amintit de cei 65 de laureaţi de-a lungul celor 10 ediţii. Din care la Colecţionari şi Colecţii un nr. de 22, Arte Vizuale 22 de laureaţi şi literatură 21 de premiaţi cu ,, Teiul de Aur şi Teiul de Argint.La toate ediţiile am premiat poeţi, artişti plastici care ne-au încântat privirea şi sufletul cu lucrări inspirate din scriitura eminesciană, colecţionari. Au venit de la mare distanţă din ţară şi din străinătate pe cheltuială proprie pentru că Eminescu ne uneşte şi ne reprezintă pe toţi. Le-am oferit sufletul deschis şi sincer şi l-au primit cu braţele deschise – laureaţi, juriu, participanţi.
Pentru toţi, George Muntean a lăsat cuvinte-testament, la prima ediţie în 2002, ca o premoniţie că el nu va mai fi la ediţia de zece ani. „ Am asistat la o manifestare care a ieşit din tipar. Iată, a fost premiat şi juriul. Lucru pe care nu l-am mai văzut. Şi asta îmi aminteşte de o discuţie avută cândva cu profesorul Călinescu pe care l-am întrebat cine stabileşte normele în societate? Cine face norma? „Eu, geniul”, mi-a răspuns. Ştia că-i genial. „Dar, zicea, de aici începe drama! Eu o fixez la nivelul meu, la bunul meu simţ dar ceilalţi nu ajung la ea şi mă socot nebun. În cele din urmă ajung, dar apare un alt om de geniu şi poate fi confundat şi el cu un nebun”. De aceea doresc să facem un efort ca această nebunie să nu aducă asperităţi între noi, ci numai creaţie. Sper asta pentru că sunt aici intelectuali de vază şi din Botoşani şi din ţară şi se petrec lucruri deosebite. Este un moment norocos pentru Ipoteşti, pentru Botoşani şi vă felicit de pe acum pe toţi cei care veţi participa la ediţia jubiliară de 10 ani şi vă doresc să aveţi braţele pline de ai ales sufletele curate". a spus George Munteanu
Apoi Elena Condrei, directorul Editurii GEEA, scriitoare, fondatoarea Premiului Teiul de Aur si Teiul de Argint, care s-a adresat onoratei asistenţei amintind de celelalte nouă ediţii.
,,Da. Am premiat juriul. Pentru că nu am avut altă posibilitate de a le mulţumi. Nu am nici acum. Dar le ofer din tot sufletul TROFEUL ANIVERSAR cu bucuria că s-au implicat în acest proiect timp de zece ani. Mulţumesc juriului actual, DRAGOŞ PĂTRAŞCU, preşedinte de onoare, AUGUSTIN EDEN, preşedinte, CONSTANTIN TOFAN, VASILIAN DOBOŞ, GRIGORE ILISEI, MIHAI C. V. CORNACI, iar eu, sper ca, indiferent unde se vor mai înmâna Teiul de Aur şi Teiul de Argint, la Ipoteşti, Biblioteca Judeţeană Mihai Eminescu, Muzeul Judeţean, Teatrul Mihai Eminescu sau Galeria de Arte GEEA, voi încerca cu toată puterea fiinţei mele să susţin că în fiecare an teii înfloresc pentru EMINESCU.Un semn de carte al timpului petrecut intru omagierea lui Eminescu se vrea a fi si antologia de faţă, a precizat Elena Condrei

In imagine foto laureata Premiului -Diplomă în rang de excelenţă şi medalia Eminescu  ,, TEIUL DE AUR”, scriitoarea ADELA POPESCU                    




Nu e nimic pierdut,,Fă-te că dormi
(pentru acei de afară),
dar treaz sub pleoape stai
şi neînfricat
urmează-ţi drumul –
dincolo de steaua
ce tuturor
din ceruri ni s-a dat

Te uită în urmă:
nu-i nimic pierdut –
la fel fântâna lunii
ne răsfaţă
Nu e nimic pierdut
În toate-i drumul
rodind în umbra
pasului din faţă







La secţiunea ,, SPIRITUALITATE”, a fost acordat Diploma şi medalia EMINESCU ,,TEIUL DE AUR” monahia ELENA SIMIONOVICI şi monahia GABRIELA PLATON.
Despre cele ,,două ambasadoare a culturii româneşti”, aşa cum le-a numit dna Elena Condrei, sunt,, două spirite care în decursul anilor au dus dincolo de graniţă faima albastrului de Voroneţ, lăcaş de cult unde îşi duc existenţa şi, vorbesc cu pasiune ceea ce înseamnă românesc. Aceste două spirite care în afară de-a se ruga pentru ţară, a se ruga pentru noi, pentru toate, împotriva răului, vorbesc cu căldură ceea ce înseamnă Eminescu, ceea ce este albastru de Voroneţ. Monahia Elena Simionovici şi monahia Gabriela, vor fi premiate cu Premiul Eminescu. Este onoare pentru mine că le am cunoscut la Cernăuţi”. In imagine foto stangaMonahia Elena Simionovici care a declarat: ,, Astăzi toate bisericile sunt împodobite cu ramuri de tei. Frunzele de tei înseamnă Pogorârea Duhului Sfânt pe pământ ( Duminica Rusaliilor). De această sărbătoarea de suflet o să vă amintiţi pentru care se datorează destoinice doamnei Elena Condrei. Odinoară în Orient, competiţiile spirituale şi literare se răsplătea câştigătorul pe locul I cu un trandafir adevărat iar premiul II era un trandafir de aur. Ca adevărată căştigătoare doamna Elena Condrei v-a primi un trandafir adevărat adică o ramură de tei sfinţită la Mănăstirea Voroneţ, cu urarea
Într-un mulţi ani!

In imagine foto dreapta monahia Gabriela Platon a declarat:
,,Mărturisesc că am avut momente când m-am simţit acasă şi mi-am zis: sunt atâţia titani ai culturii româneşti, nu ştiu dacă meritam să primesc un astfel de premiu.
Rafael Noica spunea în ,, Cultura Duhului” că: ,,cultura este ceea ce cultivi, cultura porumbului, cultura grâului, a spiritului”. Cu siguranţă nu este întâmplător să fim prezente la această manifestare culturală ca slujitori a lui Dumnezeu. Dumnezeu este în sufletele tuturor însă uneori nu-l evocăm într-un gest vizibil.Da, Dumnezeu a orânduit să fim prezente aici. Cu toate că trâim în mănăstire unde se crede că este constrângere Stareţa Stavroforă Irina ne-a dat liber şi ne-a trimis în lume, tocmai pentru a ne deschide minţile şi a transmite următoarei generaţie de măicuţe, ceea ce am dobândit în participările noastre. Cu această ocazie permiteţi-mi să mulţumesc Conf. Univ. Carmen Cornelia Bălan din Suceava care mi-a fost profesor de sociologie, psihologie la a doua facultate şi m-a învăţat rigurozitatea demersului ştiinţific în toate lucrările şi în cele care Domniile voastre aţi considerat să le prezentaţi. Îi port profund recunoştiinţă.
În încheiere vă rog să-mi mai permiteţi de-a mulţumi public mamei mele care este în sală. Mulţumesc mamă!





In imagine foto de la dreapta: Conf. Univ. Carmen Cornelia Balan, monahia Gabriela Platon, realizatoarea Elena Condrei şi pictoriţa Dany Madlen Zărnescu






În imagine foto dreapta: Premiul şi medalia Eminescu ,, Teiul de Aur" pentru literarură a fost oferit poetului bucovinean Vasile Tărâţeanu din Cernăuţi-Ucraina.







În imagine stănga :Premiul şi medalia Eminescu ,,Teiul de Aur" , a fost oferită doamnei Carmen Solomonea din Iaşi, la Arte Vizuale




În imagine foto dreapta: Dan Covataru din Iaşi primind Diploma în rang de excelenţă şi medalia Eminescu ,, Teiul de Aur"








În imagine foto stânga: Smaranda Bostan din Iaşi primind Premiul şi medalia Eminescu ,, Teiul de Argint"






În imagine foto la secţiunea ,,Colecţii şi Colecţionari" , Răzvan Condrei Ţiplea a primit Premiul şi medalia Eminescu ,, Teiul de Argint".










Premiul şi medalia Eminescu ,, Teiul de Aur" , au fost acordate lui Bogdan Mihai Cornaci Suceava.
foto dreapta.





Diploma în rang de excelenţă şi medalia Eminescu ,, Teiul de Aur" a fost acordată lui Constantin Ciobanu, Chişnău, Rep. Moldova, care a povestit cu lacrimi în ochi cât de mult semnifică pentru el Botoşanii, originea părinţilor săi.

ELENA CONDREI














ELENA CONDREI

Născută (Grădinaru) la 7 Septembrie 1949, în oraşul Pogoanele, judeţul Buzău.; pseudonim Aida Vernescu.
Ziarist, editor, scriitor.
Studii
Clasele I-IV şi primul trimestru din clasa a VII-a, la Şcoala generală din comuna Ciulniţa, judeţul Ialomiţa.
Liceul Teoretic din Dorohoi, promoţia 1967.
Institutul Pedagogic, secţia învăţători, Botoşani, promoţia 1974.
În aceeaşi perioadă urmează şi cursurile Şcolii Populare de Artă, secţia regie actorie.
Facultatea de ziaristică, 1974-1979, Bucureşti, Academia Ştefan Gheorghiu.
Activitate profesională
Profesor suplinitor la Casa de copii (Liceul Anastasie Başotă) Pomârla jud, Botoşani, 1967-1972.
Invăţător titular la Şcoala Borzeşti, jud. Botoşani, 1974-1975.
Director la Casa de Cultură din Dorohoi,1976-1977.
Profesor la diverse şcoli şi licee din municipiul Botoşani, corector, redactor, redactor principal, redactor de rubrică, la cotidianul Clopotul şi după 1989 director şi proprietar al ziarului GAZETA DE BOTOŞANI (1977-1994).
Activitate culturală
Membră a Uniunii Ziariştilor Profesionişti; (Carte Internaţională de Ziarist profesionist, 1990).
Membră a Asociaţiei Editorilor din România, 1997.
Fondator al Asociaţiei Culturale GEEA.ro
Autor proiect şi membru fondator al Cabinetului de medalistică de la Biblioteca Judeţeană Mihai Eminescu, Botoşani.
Co-proprietar al publicaţiei FOTOREPORTER, 1990.
Director editor al propriei reviste de cultură COLLOQUIUM, 1997.
Iniţiator, fondator, organizator şi realizator a Instituţiei Premiilor EMINESCU pentru literatură, arte vizuale, colecţii şi colecţionari şi medaliilor TEIUL DE AUR şi TEIUL DE ARGINT, 2002.
Preşedinte Director General şi fondator al Asociaţiei Culturale GEEA.ro
Membru fondator al Fundaţiei Naţionale pentru Cultură, Artă şi Literatură MIHAI EMINESCU, Botoşani.
Membru fondator al Societăţii Culturale EXPO-ART, Botoşani.
Ca director-editor al Editurii GEEA a acordat premii la Concursul Naţional de Poezie şi Interpretare Critică a operei eminesciene „Porni Luceafărul” şi la Festivalul concurs de poezie şi proză scurtă „Magda Isanos - Eusebiu Camilar”, Udeşti, Suceava, la secţiunea debut în volum.
A reeditat revista de cultură JUNIMEA MOLDOVEI DE NORD.
A prefaţat cărţi, a îngrijit ediţii de albume de artă (Marcel Olinescu-Meşterul Manole, linogravura, Editura Geea, 1997; Ipotesti – topos eminescian - Editura Geea, 2000).
A iniţiat şi realizat proiectul pentru prima medalie din ţară ce a marcat ZIUA CULTURII NAŢIONALE (15 Ianuarie 2011).
Colaborează la revistele de cultură Colloquium, Intertext. şi Absolut Cultural.

Premii
Diploma cu distincţia „PANA DE AUR A LUI MIHAI EMINESCU” – CLASA a II-a a Grupării Colecţionarilor de Medalii şi Insigne „MIHAI EMINESCU” a Societăţii Numismatice Române (2006).
Diploma şi Distincţia comemorativă „120 de ani de la trecerea în eternitate a Luceafărului poeziei româneşti, Mihai Eminescu” – Societatea Numismatică Română, Gruparea Colecţionarilor de Medalii şi Insigne „Mihai Eminescu”, 15 Iunie 2009.
Diploma şi Distincţia „160 de ani de la naşterea Luceafărului poeziei româneşti” – Societatea Numismatică Română, Gruparea Colecţionarilor de Medalii şi Insigne „ Mihai Eminescu”, 11 Ianuarie 2010.




În imagine foto: Lansarea cărţii Pelerin în ţara lui Iisus- Rădăuţi, martie 2004

Opera
PELERIN ÎN ŢARA LUI IISUS, Editura VINEA, Bucureşti, 2004.


EMINESCU NESTINS (Interviuri cu Conf. univ. dr. Constantin Mălinaş, Oradea), Editura GEEA, Botoşani, 2009.
ANTOLOGIA LAUREAŢILOR PREMIILOR EMINESCU TEIUL DE AUR ŞI TEIUL DE ARGINT, 2002 - 2011, Editura GEEA, Botoşani, 2011.
ARDENŢA GENIULUI – Interviuri cu Augustin Eden, Editura GEEA, Botoşani, 2011.
PASIUNEA, PLÂNGEREA ŞI TORNADA VALORILOR, Editura GEEA, Botoşani, 2011.
COMOARA DIN CENUŞĂ, Editura OPERA MAGNA, Iaşi, 2011.
URSEI ŞI PIATRA FERMECATĂ, Editura OPERA MAGNA, Iaşi, 2011.

Referinţe:
TRAIAN APETREI O carte - o victorie a eternităţii asupra clipei, Viaţa, Anul V, Nr. 178, 24 Martie, 2004, pag. 1.
VASILE I. SCHIPOR (Centrul de Studii Bucovina al Academiei Române), Pelerinajul în tradiţia popoarelor creştine la români; Elena Condrei, Pelerin în Ţara lui Iisus, Bucureşti, Editura Vinea, 2004, document românesc al unui pelerinaj jubiliar contemporan, reportaj scris cu sufletul la gură al unui pelerin către Cer din Ţara de Sus a Grădinii Maicii Domnului, 7 zile bucovinene, Anul V, Nr. 175, 25-31 Martie, 2004, pag. 6.
AL. D. FUNDUIANU; Elena Condrei - Pelerin în Ţara lui Iisus, Atitudinea, Anul 3, Nr, 74, 23-29 Martie, 2004, pag. 4”.
DOINA CERNICA; Călătorind la locurile sfinte; Crai nou, Anul XV, Nr. 3639, 10 Aprilie, 2004, pag. 5.
LUCIA OLARU NENATI: Pelerin în Ţara lui Iisus; Gazeta creştină, AnulVII, Nr.164, 15-31 Iulie, 2004.
OGLINDA LITERARĂ, Septembrie, 2004.
PREOT PROTOPOP LUCIAN LEONTE: O carte inspirată - Pelerin în Ţara lui Iisus (cuvânt rostit la lansarea cărţii, Rădăuţi, 26 Martie, 2004) publicat în revista de cultură Intertext, Nr. 1-2 ( 20-21), Iunie, 2006.

LOREDANA IANOS „EMINESCU NESTINS”, Revista „CRIŞANA”, din 18 Iulie 2009, Oradea.
IONEL BEJENARU: EMINESCU NESTINS - o nouă carte închinată Eternului Mihai Eminescu; Revista Luceafărul, Anul I, Nr.8, Botoşani.
DOINA CERNICA Sub arcada Eminescu, la Scriitorul citeşte, o întâlnire de neuitat; Crai Nou, Suceava, 28 Noiembrie 2009.

Impresii scrise in Cartea de Onoare al Editurii GEEA de personalitati al culturii care au vizitat orasul Botosani despre ELENA CONDREI.

Prima Minune:
,,Întâia Femeie Mecena pe care am cunoscut-o Elena Condrei, cu viaţa argint şi inima de aur. Noi, cei de lângă Domnia sa, îi oferim Medalia Înveşnicirii, Mereu Înălţare!”
Semnează Vasilian Doboş

,,Iniţiativa doamnei Elena Condrei, directoarea a Editurii Geea din Municipiul Botoşani, de-a răsplăti munca tuturor creatorilor de frumos cu premii amintind de numele lui Eminescu precum ,, Teiul de Aur” şi ,,Teiul de Argint” meritâ lauda noastră a tuturor aşa cum a simţit şi soţul meu George Munteanu bucuros de a-i fi preşedinte de onoare.
Semnează Adela Popescu iunie 2003

Domnul Gheorghe Vasilui din Bârlad, care a înmânat în numele oraşului Bârlad, o piesă ocazională în casetă compozită EMINESCU, cu ocazia inaugurării Centrului Mihai Eminescu la Bârlad 2011.