Expozitie dedicata zilei de 8 Martie

Expozitie dedicata zilei de 8 Martie
Materialele care apar pe acest blog aparţin autorului şi nu se pot reproduce fără acordul acestuia. Toate textele expuse pe acest site sunt protejate, potrivit Legii nr. 8/1996 privind dreptul de autor si drepturile conexe. Imagini din zonele pe care le-am vizitat.

duminică, 29 aprilie 2012

Botosani,,Ochii din spatele ferestrelor "

În Sala Polivalentă a Muzeului Judeţean a fost  deschisă expoziţia foto-documentară „Ochii din spatele ferestrelor”. Acţiunea a fost organizată de muzeograful şeful Secţiei de Istorie, profesor Gheorghe Median în colaborare cu Serviciul Judeţean al Arhivelor Naţionale.Domnul profesor a prezentat  o parte dintre clădirile reprezentative din oraş, despre cei care au locuit în aceste case, despre personalităţile orasului din acea vreme. 

-Botosaniul de altadata-Institutii din orasul Botosani



Muzeul Judetean Botosani se află in fostul Palatul Administrativ, construit intre  1906-1914. Fost Palat al Prefecturii, clădirea a fost ridicată in perioada premergatoare primului război mondial după proiectul arhitectuluPetre Antonescu.

Personalităţile care si-au desfăşurat activitatea în Palatul admininstrativ din acea perioadă au fost primarii, prefecţii Jean Mavrocordat,  Petre Irimescu prefect în perioada 1928-1931, 1932-1933, Arh. Petre Antonescu, proiectant şi Ioan Tudor inginerul judeţului, supervizorul lucrărilor de construcţie din partea Consiliului Judeţean Botoşani. 
Primăria, construcţie datând de la sfârşitul secolului al XVIII-lea, refăcută între anii 1911-1913 şi 2008-2011
Dintre primarii oraşului au fost: Ilie Ciolac, D. Hangan primar perioada 1922-1923, Al. Enacovici primar in 1988 şi Theodor Boian primar în perioada 1875-1884

Tribunalul Judeţean Botoşani construit între anii 1905-1908, după
planurile arhitectului Petre Antonescu
In imagine foto: avocat Nastase Botez, Dumitru Tudor si judecator Ioan Ciulei
Camera de Comert Botosani
In imagine foto: Farm. V. Vasiliu preşedinte, colonel Ioan Vâlceanu- preşedinte şi Lazăr Theodor secretar.


Casa Sommer constructie datând de la începutul secolului al XIX-lea, în care în anul 1868 a dat mai multe reprezentatii teatrale trupa Pascaly cu Mihai Eminescu-sufleur.
Arhitect Grigore Cerchez- proiectant

Dimitrie Ursian preşedintele,, Societăţii
pe acţiuni Teatrul
Mihai Eminescu Botoşani"
                                                                                                   

                                                                                                                                   

                                                      

Matei Millo, Matilda Pascaly, Mihai Pascaly, Fanny Tardini, Lucia Sturdza si Tony Bulandra, Constantin Nottara, dar si Margareta Pogonat, Ion Dichiseanu. Cateva nume din galeria de aur a Romaniei, actori care au jucat pe scena Teatrului botosanean.Despre Teatrul M. Eminescu din Botoşani a fost editat ,Istoria teatrului la Botosani", de profesorul Stefan Cervatiuc.Primul volum se refera la perioada 1838 - 1900, care aduce la cunostinta publicului toate aspectele importante privind viata teatrală, importanta in evolutia vietii culturale din Botosani, evidentând mari actori si regizori si aspecte ale repertoriului teatral. La sfârşitul volumului se poate vedea fotografia care reprezintă o casa de pe strada Cuza Vodă, in care, mentionează textul de sub fotografie: "in prima jumatate a secolului al XIX-lea, in curtea Bisericii Sf. Dumitru, casa a servit ca local pentru Scoala Publică de Băieti. Aici directorul scolii, Nicolini, cu trupa ce o infiintase, apoi ajutat de Costache Caragiale, a dat primele spectacole de teatru românesc la Botosani, in toamna si iarna 1838-1839".Alte fotografii ne ofera imaginile actorilor celebri care au aparut pe scenele din Botosani in secolul trecut: Matei Millo, Matilda Pascaly, Mihai Pascaly, Maria si Petre Velcescu, Fanny Tardini, Ion si Alexandru Vladicescu, Grigore Manolescu. Dar teatrul din Botosani s-a bucurat si de prezenta altor idoli ai scenei romanesti: Petre Liciu, Aglae Pruteanu, Aristizza Romanescu, Agatha Barsescu, Marioara Voiculescu, Lucia Sturdza si Tony Bulandra, Constantin Nottara.
Actorii trupei Pascaly in care M. Eminescu a fost angajat ca sufleur -1868. In imagine foto:  MariaVelescu si P. Velescu, Matilda Pascaly şi Mihai Pascaly .Mihai Pascaly (1830-1882) actor şi sef de trupă teatrală, care l-a avut pe M. Eminescu sufleur al doilea copist, a făcut o recomandare lui Grigore Bengescu: ,, Domnul meu, Îmi iau libertatea să-ţi recomand pe aducătorul acestei scrisori, om al literelor şi bun român. Domniei -tale ţi-l recomand. Este un străin, român din Moldova, cu studiile terminate la Cernăuţi, foarte cult, foarte studios cu minunate cunoştinţe de literatură germană şi română. Este sărac şi pe drumuri. L-am avut sufleur la mine; dacă vei putea să-i acordezi locul de la al doilea sufleur, cu toate că poate fi bun pentru locul întâi; i-ai face un mare bine(..........) Mihai Pascaly.

joi, 26 aprilie 2012

Din istoria orasului -Case importante din orasul Botosani

In imagine foto Prof. Tiberiu Crudu  delegatul Sfatului Cercetăşesc
prof. Nicolae Adam comandantul cohortei de cercetasi
colonel D. Ignătescu preşedintele Sfatului cercetăşesc
Sfatul Cercetasilor
In imagine foto Nicolae Sofian filantrop fost primar si
Ruxandra Sofian.
Casa Nicolae Sofian construită la sfârştul secolului al-XIX-lea 
IN IMAGINE FOTO RAMIRO  SAVINESCU AVOCAT SI PREFECT 1917-1918
 SI OLGA SAVINESCU PROF. la Scoala Normala de Fete ,, DESPINA DOAMNA"
1918-1938
Casa Savinescu construita la începutul secolului XX.



In imagine foto Casa Iorga 
In imagine foto Grigore Antipa biolog si Nicolae Leon biolog.
Casa Antipa, construită la sfârşitul secolului al-X IX-lea
In imagine foto: Michel Zorio  şi Balbina Zorio
Casa Zorio, construită la începutul secolului al-XX-lea. Proprietarul ei ing. Michel  Zorio
a fost proiectantul  sistemului  de captarea apei potabile de la Bucecea şi a celui de aducţiune  a acesteia la Botoşani.


Târgul Meşterilor Populari – Ediţia a VI-a- Botosani 2012

Matricea stilistică a unei comunităţi 
Foto:Gancea Daniel si
Florin Ivan
                                  În perioada 20-22 aprilie 2012 a avut loc Târgul Meşterilor Populari, organizat de Centrul Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Botoşani în colaborare cu Primăria Municipiului Botoşani, sub egida Consiliului Judeţean Botoşani şi în parteneriat cu Asociaţia Meşterilor Populari din Moldova. Ca întotdeauna, această manifestare s-a inclus în ampla sărbătoare dedicată „Zilelor Oraşului Botoşani” şi a prevalat şirul celorlalte activităţi care s-au derulat în perioada care a urmat.
Meşterii invitaţi din zone etnografice de prestigiu din ţară (Maramureş, Năsăud, Galaţi, Neamţ, Teleorman, Argeş, Iaşi, Suceava, Mureş, Covasna, Harghita, Botoşani) au fost dintre cei care păstrează meşteşugurile tradiţionale: olărit, ţesut, prelucrarea lemnului şi a pieilor, împletituri nuiele sau papură şi închistritul ouălor.
Pe lângă aceştia a fost acceptat şi un număr redus al celor care, pornind de la fundamentul unui meşteşug tradiţional şi folosindu-se de o altă materie primă, dar si de o tehnică apropiată, a reuşit să se impună cu lucrări de exceptie. Este cazul şi d-nei Roşca Mariana din Reghin care a oferit adevărate crâmpeie din natură prin împletiturile sale din sfoară: copacul sau câmpul cu flori. Întrebuinţând pănuşi,dl. ing. Timofciuc Petrica a dovedit că acestei materii prime i se pot descoperi nuante nebanuite prin vopsire si ca , prin realizarea unor obiecte unicat, se poate asigura dezvoltarea la parametri înalţi şi artei decorative romanesti. Dacă ne-am referi la categoria meşterilor care se raportează la canoanele împământenite de cultura materială populară,dar unde se cer incluse si propiile interventii pe linia creativa ale acestora, bineînţeles ca inca de la inceput am aminti familiile de olari sau de creatori care au participat la această ediţie.
In acest sens, familia Mitroi Ion şi Nicoleta care şi-a ales ca principală sursă de inspiraţie ceramica cucuteniană, impresionează prin faptul că nu abandonează acea linie elegantă nici chiar atunci cand este vorba de propriile replici realizate in cazul acestui tip de ceramica,linie impusă,de altminteri,încă din perioada neolitică. Aşadar, aceşti creatori reuşesc cu succes să se sustragă din cultura materială îndoielnică a zilelor de astăzi şi să se teleporteze, surprinzător de bine, într-un timp demult apus unde anumite forme de vase înglobau, în primul rând, distinctia aparte a culturii materiale din care proveneau.
Familia Chira Vasile şi Florica care a reprezentat centrul de ceramică actual din Baia Mare (Maramureş), deşi nu mai produce ceramica nesmălţuită decorată cu acel corn, a făcut trecerea la o ceramică smălţuită, cu ornamente executate cu pensula. Calitatea arderilor frapează, smalţul acoperă perfect suprafaţa vaselor, neprezentând impurităţi şi cu un luciu aparte, ceea ce denotă dibăcia acestei familii de olari. Cromatica abordată este una bine aleasă şi variată: brun, cărămiziu, negru, albastru, iar alternarea nuanţelor denotă acea intuiţie artistică preluată din vechime, mai ales că Chira Florica provine din vestita familie de olari Sitari. De amintit este şi faptul că aceşti olari păstrează categoriile tradiţionale: oale, blide, vase de diferite mărimi, castroane, ulcioare şi intervenţiile lor apar doar să completeze formele iniţiale.
S-a încadrat perfect şi ceramica tip Kuty de origine bizantină din zona etnografică Botoşani, care, datorită meşterei Iacinschi Sonia, mai păstrează motivele geometrice, avimorfe, zoomorfe, antropomorfe şi skeomorfe care, odată cu trecerea timpului, s-au dezvoltat în reale compoziţii inspirate din ce în ce mai mult din eposul tradiţional românesc, primind şi titluri: („Trăsura cu oşteanul trompetist”, „Capra cu iedul”, „Capra şi floarea”, „Violonistul”).
Mai pot fi regăsite pe aceasta ceramica zgrafitate şi scene de vânătoare sau de chef unde încărcătura satirică nu poate lipsi. Deşi influenţa bizantină poate fi sesizată, totuşi meşterii care au asigurat continuitate acestui tip de ceramică – ca şi în cazul Soniei Iacinschi – au ştiut să nu o îngrădească şi să-i ofere libertatea adaptării la condiţiile socio-psihologice caracteristice comunităţii botoşănene ,structurate într-un spaţiu bine delimitat din punct de vedere geografic. Familia Pascaniuc din Marginea (Rădăuţi) şi familia Domokos din Cornud (Harghita) prin ceramica roşie smălţuită au optat mai ales pe latura utilitară care nu a înlăturat categoriile tradiţionale (oale de sarmale, oale de lapte, chiupuri, căni de apă sau de vin, forme de cozonac). Aşadar, nu ar fi o notă de falsitate dacă am afirma că prestanţa târgului a fost creionată de acele tipuri de ceramică amintite mai sus.
Un alt meşteşug bine reprezentat a fost cel al industriei casnice, unde au excelat ca aproape de fiecare dată ţesătoarele din judeţul Botoşani: Racu Aurelia, Târliman Ileana şi Aiacoboaie Mihaela din Ibăneşti, acestea au adus scoarţele, lăicerele şi păretarele pe care le mai lucreaza la stative; Coţovanu Florentina, Baciu Maria din Avrămeni au prezentat ştergarele cu alesături sau cu motive brodate pe pânza ţesută tot în gospodăriile lor. Despre complexitatea din vechime a ţesăturilor de interior a amintit Colecţia muzeală din satul Mihai Viteazu (Ungureni), colecţie care se mai păstrează in conditii bune datorită meşterelor populare: Cojocaru Aurica, Zoiţanu Maria, Zotic Maria şi Enacache Eugenia. Iile, catrineţele meşterei Hojbotă Veronica au definit piese importante de port popular din zona etnografică Suceava, iar Pavăl Emanuela, pornind de la croiul iniţial al cămăşilor din vechime ,a dezvoltat elemente decorative variate pe acestea (rijuleţe din dantelă sau volănaşe din pânză).Cercul micilor tesatoare de la Vorona si-a etalat lucrurile de mana sub atenta indrumare a Ralucai Andronache.
De această dată prelucrarea artistică a lemnului a reunit meşteri binecunoscuţi din judeţul Suceava care au răspuns invitaţiei vicepreşedintelui Asociaţiei Meşterilor din Moldova – domnul Apalaghiei Maricel. Astfel, lingurile, linguroaiele şi căuşele meşterului Roşca Avram din Bălăceanu (Suceava) au stat aşezate alături de blidarele şi piesele de mobilier tradiţionale ale meşterului Cramariuc Florin dinSuceava, iar troiţele în miniatură ale meşterului Apalaghiei Maricel din Dângeni ( Botoşani) – realizate cu migală şi iscusinţă au creionat cu succes acest meşteşug.
În schimb, meşterul Ignătescu Toader surprinde ascunsele laturi ale naturii umane prin măştile sale cioplite în lemn, deplasând investigaţiile sale in categoria hilarului,iar Benta Nucu din Fălticeni (Suceava), ca un dat parcă, ciopleşte aceeaşi materie primă, dar se opreşte asupra satiricului.
„Închistritul” ouălor a epuizat de această dată registrele care o încadrează într-o reală artă cu respectarea canoanelor tipice acesteia prin meşterul Bejinari Florin din Rădăuţi ( Suceava), care îmbracă ouăle delicat în foiţă de aur şi pictează cu o mare usurinta tematica religioasă, premiat la multe festivaluri din ţară şi de peste hotare. Fundiur Victoria şi Marocico Ana din Rădăuţi ( Suceava) la care s-a alăturat
Nistor Iuliana Celica din Mihăileni (Botoşani) au etalat prin ouăle lor „muncite” atât motivele „bătrâneşti”, cât şi cele geometrice cu o deosebită măiestrie. Piese ale recuzitei din alaiurile Anului Nou au aparţinut meşterei Niculina Andronache din Vorona (Botoşani) care nu se abate de la tradiţia microzonei din care provine şi au fost completate de măştile atent confecţionate de meşterul Bârzu Bogdan din Hârlău (Iaşi) şi de cele ale lui Iftime Iacob Adrian din Oglinzi – Rauceşti (Neamţ). Prelucrarea pieilor,un alt mestesug, a inclus o gama variata de produse: căciulile ţuguiate sau rotunde din pielicele de miel ale lui Badea Costică Ciubotăriţa din Joldeşti – Vorona (Botoşani), chimirele lui Pop Gavril din Bistriţa ( Bistriţa Năsăud), dar şi opincuţele meşterelor Cosmi Floarea şi Isac Maria tot din Bistriţa (Bistriţa Năsăud). Momentul sărbătoresc legat de „Zilele Oraşului Botoşani” a fost susţinut şi de expoziţia de icoane a membrilor Societăţii Culturale „Expo-Art” Botoşani al cărei preşedinte este artistul plastic Şoptelea Liviu. Atât maniera de abordare a tematicii religioase, cât şi complexitatea tehnicilor folosite de artiştii botoşăneni (Gafiţeanu Ionuţ, Alexa Marcel, Grosu Florin, Livadaru Constantin) au reuşit să atragă atenţia privitorilor. Au fost expuse tot la această expoziţie icoane pe sticlă de către doamna profesoară Turiceanu Cristina din Saveni (Botosani) si de catre mestera populara Costinas Elena din Reghin(Mures) alaturi de icoanele sculptate în lemn de către meşterul Moldovan Virgil din Gura Humorului (Suceava). Târgul Meşterilor Populari din această perioadă a reuşit să selecteze unii dintre cei mai reprezentativi meşteri din ţară care au deosebitul merit să mentina meşteşugurile tradiţionale şi care urmăresc să păstreze cu tenacitate dimensiunea autenticităţii fără de care arta populară nu ar mai exista. De altminteri, un simbol care omagiază arta populară autentică – TROIŢA – a fost poziţionat chiar în locul unde începea acest târg al meşterilor datorită preotului făuritor al acesteia: Vasile Ioniţă din Dumbrăveni (Suceava) care a facut un gest lăudabil şi de neuitat pentru noi toţi. Nu întâmplător şi-a reclamat această troiţă dreptul de a exista în spaţiul botoşănean, dorind parcă să sugereze tuturor că EA sălăşluieşte la răscruce de drumuri pentru a indica CALEA CEA DREAPTĂ. Aşadar, pe cei prezenţi la aceasta manifestare, dar şi pe simplii trecatori i-a invitat tacit să nu întineze statutul meşterilor populari care mai păzesc arta populară autentică fără de care matricea stilistică a unei comunităţi ar disparea fara nicio posibilitate de relansare mult timp de acum incolo.

 Referent etnograf, Prof. Margareta Mihalache

miercuri, 25 aprilie 2012

Zilele Orasului Botosani

FOTO: Viorica Hrustovici

 






În imagine foto: Arheolog Maria Diaconescu de la Muzeul Judeţen Botoşani, împreună cu Nioleta Mitroi. Doamna Maria Diaconescu a organizat prima expoziţie cu o diversitate de piese metal, piatră, ceramică a celor doi artişti pentru prima dată la Botoşani, datorită căreia cei doi artişti au fost cunoscuţi.
ION MOTROI SI NICOLETA ELENA MITROI artişti care refac legătura cu străvechea artă de CUCUTENI.
Nicoleta Mitroi a declarat: ,, N-am schimbat nimic nici din forma lor, nici din pictură, nici din cromatică.Sunt atât de perfecte, că ar fi fost un sacrilegiu să modific"
Dr. Alexandru Bădescu, muzeograf la Muzeul Naţional de Istorie a Romăniei a menţionatcă: ,, Ceramica lui Ion Mitroi, o ceramică dintr-o perioadă când timpul era altfel, când totul avea conotaţii simbolice, o ceramică dintr-o lume plină de mister şi culori, un arc peste timp"
În afară de arta cucuteniană, care este principala sursă de inspiraţie, multe vase sunt inspirate de siluetele unor păsări, de diverse forme din natură. Alteori, lutul prinde viaţă şi îşi trăieşte propria poveste". Ion Mitroi este absolvent al Institutului Naţional de Arte Plastice ,, Nicolae Grigorescu" din Bucureşti.

















Mester Rosca Avram