PRIMELE REPREZENTATII LA BOTOSANI

Primele reprezentatiiLa Botoşani prima reprezentaţie în limba strămoşească a avut loc în 1838, când directorul Şcolii Domneşti, Nicolini, asociat cu Costache Caragiale a început o serie de reprezentaţii.

La 27 noiembrie 1838 se juca în al patrulea abonament ,, Uniforma lui Velington” comedie într-un act de Otto von Kotzetbue. Afişul a fost scris de mână şi în el se anunţă că ,, priveliştea” se va sfârşi într-o pantomie în două acte ,, Troa Diup” şi începutul va fi punct la 6 jumătate ceasuri evropeneşti. În aceeaşi iarnă trupa lui Nicolini a mai jucat piesa ,, Ştefan cel Mare” de Gh. Asaki şi ,, Plumper” sau ,, Amestecătorul în toate” de I.F. junger. Sala de 4 spectacole era la Şcoala Domnească, unde încăpeau 40 de scaune. După zece ani, în iarna 1848-1849 mai mulţi boieri şi cucoane din Botoşani au jucat teatru pentru scopuri filantropice, adunându-se suma de 1045 lei în folosul săracilor. În 1857-1858- s-a înfiinţat o trupă teatrală moldovenească în Botoşani, sub direcţia lui Costachi Bălăceanu şi a pitarului Costachi Vasiliu aşa cum rezultă din următoarea petiţie adresată la 10 mai 1858 ,, Onorabilului Ministru din Năuntru” de către 70 de boieri şi negustori din localitate : prin care cereau înfiinţarea şi statornicicirea unui teatru la Botoşani ,,Subiscăliţii considerînd silinţa cu care D-lor Costache Bălăceanu şi Pitarul Costache Vasiliu angajînd o trupă de tineri nobili şi dame au întreprins în acest oraş Teatru Naţional vreme de şase luni de zile, aducînd o îndestulă mulţămire publicului care mai ales au avut plăcerea a vizita acest teatru deşi începător, dar a fost unul privitorilor, găsesc de toată cuviinţa a ruga pe Onoratul Minister, că precum prin înfiinţarea unui asemenea teatru se aduce chiar oraşului înfrumuseţare, apoi să binevoiască înfiinţarea şi statornicirea lui în viitor tot sub a dumilor sale direcţie, avînd noi toată încrederea că în viitor va aduce mai mare mulţămire publicului ce chiar acum ca începători au dat destulă dovadă"În anul 1862 au loc reprezentaţii teatrale ale trupei actorului Ioan Lupaşcu.
În 1864 au loc reprezentaţii teatrale ale trupei Vlădiceanu- Tardini. În 1869 au loc reprezentaţii ale trupei Pascaly (Sufleur- Mihai Eminescu). În 1876 au loc reprezentaţii ale unei trupe evreieşti venită din Rusia. La cest spectacol participă Mihai Eminescu care apoi va publica cuvinte de apreciere la adresa acestei trupe în ,, Curierul de Iaşi” august 1876. În 1879 au loc 20 de reprezentaţii ale trupei Pascaly. În 1885 au loc reprezentaţii ale trupei Matei Millo. Şi a trupei Aristiţia Romanescu.
Aristiţia Romanescu
(n. 24-dec-1854-d. 4-iunie-1918)A fost una din cele mai mari actriţe din istoria teatrului românesc. A fost remarcată de primul director al Teatrului Naţional, scriitorul Ion Ghica. A studiat arta dramatică la Paris. Cu o voce cristalină şi dicţiune impecabilă, artista a înterpretat peste 400 de roluri, toate genurile dramatice. A fost profesoara unor actriţe ca: Lucia Sturdza-Bulandra, Maria Filotti.
Iată ce scrie Veronica Micle despre piesa „Fântâna Blanduziei” de V.Alecsandri, prezentată de Naţionalul bucureştean în 1885 cu Aristiţa Romanescu şi Constantin Nottara: „..., în Botoşani entuziasmul şi ovaţiile n-au lipsit”
În anul 1888 Aristiţia Romanescu vine împreună cu o trupă compusă din actori de la Teatrul Naţional din Iaşi sub conducerea lui Grigore Manolescu- prezintă pe scena teatrului timp de o lună spectacole care s-au bucurat de un mare succes.

În 1891 cântă la Botoşani celebra Hariclea DarcleeHariclea Darclee,( n.10-06-1860-d.12-01-1939), Brăila. A debutat pe 14 decembrie 1888, cu. Prima sa apariţie pe scenă i-a adus numai aprecieri, iar din vara lui 1889 începe turneele prin toata lumea. La Scala din Milano, scena consacrării mondiale, Hariclea a debutat pe 26-12-1890, cu rolul rolul Margueritei din Faust



După 1885, din cauza deteriorării clădirii, spectacolele trupelor ce veneau de la Botoşani se dădeau în „Sala meseriaşilor”. Aici în 1900 însoţită de trupa : „Burgtheater” din Viena, a dat două reprezentanţii cu piesele „Hedda Gabler” şi „Strigoii” de Ibsen, marea tragediană Agatha Bârsescu. În 1901 ia fiinţă o nouă sală, „Teatrul Popovici” după numele proprietarului. Aici au jucat Aglae Pruteanu în „Nora” de Ibsen si „Dama cu camelii” de Al. Dumas-fiul, Ermette Novelli în „Moartea civilă”, Constantin Tănase în opereta „Husarii la manevră Cimenei din Cidul de Massenet
În 1893 au loc reprezentaţii ale actriţei celebre Aghatha Bârsescu venită cu o trupă germană. Va reveni în anii 1899, 1900, 1902)
Actriţa Agatha Bârsescu
(n.9-sept-1857-d. 22-noi- 1939)A strălucit pe cele mai importante scene a lumii. A debutat pe scena teatrului vienez- teatrul curţii imperiale. Succesul avut, a determinat conducerea teatrului să-i ofere un contract pe viaţă. I s-a oferit prin decret imperial titlu de ,, Actriţă a Curţii Imperiale”

În 1925, a venit în ţară, la Iaşi, unde 15 ani a predat la Conservatorul de artă dramatică.

Pe data de 21 decembrie 1914, a avul loc inaugurarea oficială a teatrului cu piesa ,, Lorica noastră” a Naţionalului bucureştian. Iar elevii liceelor din localitate au prezentat un tablou alegoric pe tema,, Sărmanul Dionis"
După reconstrucţia teatrului ca urmare a bombardamentului din 1944, prima stagiune artistică se deschide la 16 octombrie 1958 cu premiera piesei ,, Mielul Turbat” de Aurel Baranga în regia lui Paul Şireteanu şi scenografia lui Constantin Piliuţă.

Actriţe care au urcat pe scena teatrului ,, Mihai Eminescu” Botoşani:,,În toamna anului 1959, absolvenţii Institutului de teatru de la clasele profesorilor Ion Sahighian şi Alex Finţi, începeau să urce treptele carierei la Teatrul ,, Mihai Eminescu” din Botoşani. Ei erau foarte tineri iar teatrul fusese de curând înfiinţat; nu aveau decât un singur an în urmă, dar abia acum aşteptau cu toţii-critici, profesori, spectatori-să arate, cu adevărat, ce poate. Printre aceştia erau: Margareta Pogonat, Monica Postolache, Adela Mărculescu, Ion Dichiseanu, Smaranda Manoliu . ,,Ne obliga la seriozitate şi competenţă mai ales că veniserăm aici la cererea noastră. Aveam romantismul vocaţiei de a începe şi entuziasmul de a continua ceea ce era, de fapt, fundamentat prin vreme pe aceste meleaguri. Ne-am dus mai întîi la Ipoteşti, unde Sfinţenia locului ne-a copleşit şi ne-a dat aripi. (..) La Botoşani, teatrul a însemnat o lungă şi bună bucată de vreme- noutate, spirit competitiv, indentificare culturală cu marile comandamente spirituale ale epocii". Declaraţia domnului Stelian Preda publicată în ,,Caietele Teatrului M. Eminescu Botoşani 1987)

Margareta Pogonat (n. 6 martie 1933, Iaşi) Este o actriţă română de teatru şi film. Tatăl, Petru Pogonat, a fost un jurist şi om politic român numit la începutul anilor '20, Prefect al Judeţului Iaşi, apoi Primar al Iaşului , în timp ce mama sa a fost o actriţă renumită.
A absolvit Institutul de Artă Teatrală şi Cinematografică din Bucureşti în 1959. A desfăşurat o bogată activitate teatrală (Teatrul de stat din Botoşani, Teatrul Naţional din Iaşi, Teatrul de stat din Ploieşti, Teatrul Nottara [2]) şi cinematografică (A debut în 1957 în „Pasărea furtunii”, Dinu Negreanu). A primit Premiul ACIN de interpretare în 1972 („Drum în penumbră” , Lucian Bratu) şi 1973 („Zestrea”, Letiţia Pop a şi „Dragostea începe vineri”,Virgil Calotescu).

Adela Mărculescu (n. 21 decembrie 1938, Aiud)

A debutat la Teatrul de stat Botoşani în 1959. Este o actriţă de teatru şi film din România. În prezent este actriţă la Teatrul Naţional din Bucureşti. Din 2001 este cetăţean de onoare al municipiului Bucureşti.

SILVIA BRĂDESCU
(Sau tinereţe fără bătrâneţe).
În 1947 a intrat la Institutul de teatru din Iaşi. Pentru alegerea acestei meserii au fost conflicte de familie deoarece în perioada aceea dăinuiau prejudecăţi în legătură cu profesia de actor. În 1951, a absolvit Institutul de teatru. A debutat la Petroşani în rolul Didina Mazu din ,,D-ale Carnavalului” în regia Val Mugur. În anul 1958 a venit cu familia la Botoşani. A înterpretat peste 100 de roluri dintre care: D-ra Cucu din ,, Steaua fără nume", Fraulein din ,, Gaiţele”, Eftimiţia din ,, Conu Leonida... ” , Vrăjitoarea din ,, Înşiră-te mărgărite” , Elena Doamnişor din ,, Să nu-ţi faci prăvălie cu scară”, Adela din ,, Sfântul Mitică Blajinul” etc.
Silvia Brădescu prezentată de artistul emerit Ion Olteanu în (,, caietele teatrului ,, Mihai Eminescu”, 1987),,Cu mine Silvia Brădescu a jucat numai roluri mici, n-am avut niciodată ceva important pentru ea, dar repetiţiile erau o adevărată bucurie, după truda cu care încerca să facă tot ce i se cerea. Rar actriţa am întâlnit ca ea să repete liniştită, să nu invidieze pe nimeni. Curată în inimă, slujea teatrul. Am văzut-o în rolul bătrânei din ,,Micul Infern", şi mi-am dat seama că realizarea ei o urca pe treapta marilor actriţe ale generaţiei sale".