Din istoria ,,Obiceiurile jocurilor de masti"

,,Încă înainte de începuturile creştinismului la români ( ca şi vechii romani). Anul Nou începea primăvara când intra plugul brazdă. ,, Jocurile cu măşti "se organizau, în antichitate, primăvara. Dar reforma calendarului roman din anul 153 î.e.n. fixează data de 1 ianuarie pentru începutul anului, în loc de 1 martie şi de atunci datează deplasarea obiceiurilor de primăvară în plină iarnă( subliniază Emilia Pavel în,, Studii de etnologie românească” citând din Trăian Herseni, ,, Forme străvechi de cultură poporană românească”)
Jocul măştilor este un vechi simbol al dansurilor rituale. Fiind considerat obicei păgân, un sinod creştin din anul 575, interzicea jocul cerbului. Cu toate restricţiile, obiceiul jocului cu mască de cerb în Moldova la sărbătorile de iarnă nu dispare, fiind semnalat în 1656-1658 de însuşi Dimitrie Cantemir, pentru scurt timp domnitor, dar mai mult cărturar al vremii sale şi un atent observator al obiceiurilor, ne-a lăsat de pe la 1716 în lucrarea sa,, Descrierea Moldovei” referiri la costumul-mască de cerb: ,, În ziua de Crăciun se pune cuiva o căpăţină de cerb cu coarne mari de care se leagă o mască făcută din fâşii de pânză colorată şi atât de lungi încât acoperă şi picioarele celui care o poartă ".
Steliana Baltuta, muzeograf etnograf la Muzeul Botosani