Zi de sărbătoare
Expozitie dedicata zilei de 8 Martie
Materialele care apar pe acest blog aparţin autorului şi nu se pot reproduce fără acordul acestuia. Toate textele expuse pe acest site sunt protejate, potrivit Legii nr. 8/1996 privind dreptul de autor si drepturile conexe. Imagini din zonele pe care le-am vizitat.
miercuri, 29 aprilie 2009
Zi de sărbătoare
Karl Marx spunea despre femeii: ,, Gradul de civilizaţie a unei ţări se măsoară prin locul pe care societatea îi oferă femeii"
Ştiaţi că:,,Finlanda este prima tară din lume care a beneficiat de drepturi de cetătenie completă, unde femeia finlandeză votează şi este eligibilă din 1906. In anul următor 19 femei, obţineau mandat de deputat în Cameră, ceea ce le permitea, într-o epocă în care bunicile noastre erau departe de a întrevedea această posibilitate să exercite o influentă asupra legislatiei
Se pare că viaţa politică românească a intrat în altă perioadă şi anume a promovării femeii. Dacă parcurgem listele electorale ale partidelor politice pentru alegerea europarlamentare observăm că o treime din locuri eligibile sunt ocupate de femei. Unele dintre ele sunt recomandate de partidul care provin pentru că deja au carieră politică. La Partidul Liberal din cele 5 locuri eligibile, sunt ocupate de femei: dna Norica Nicolai, dna Adina Văleanu, dna Renate Weber, dna Ramona Mănescu. La PSD, sunt 4 , dna Daciana Sârbu, dna Corina Creţu, dna Adriana Ţicău, dna Rovana Plumb.
La PD-L a fost desemnată numai una şi anume dna Monica Macovei.
La nivel local, în Botoşani,la nivel de PSD nume ca dna Doina Dreţcanu ca fost deputat acum Secretar de Stat, fost deputat dna Viorica Afrăsinei în prezent subprefect. Printre directori profesionişti dna Tamara Ciofu, dna Doina Feodorovici, de la PD-L nume ca dna Rodica Huţuleac, dna Ada Macovei şi dna Dora Vasiliu.
Este bine când partidele promovează femeile, această deschidere către femeile politician poate fi un semn bun, şansa reformării clasei politice. Este bine să fie acceptată femeia, de a se avea încredere în femeia de care se crede că este bună numai la cratiţă.
PERSONALITĂŢI FEMININE CARE S-AU IMPLICAT ÎN POLITICĂ Un exemplu de femeie -om politic - a fost regina Maria.
Deşi rolul femeii în politică era redus, regina Maria a fost sfetnicul regelui Ferdinand. A contribuit la Marea Unire din 1918.
Carte poştală din colecţie personală.
Carte poştală din colecţie personală.
Înzestrată cu calităţi multiple, cu o îndrazneală şi energie proape necunoscute la capete încoronate, Regina Maria, o dată cu intrarea României în război, s-a incorporat în colectivul surorilor de caritate. Gata de ajutor oricând şi oriunde, cu riscul sănătăţii sau al vieţii,a vizitat răniţii şi bolnavii de pe front în războiul din 1913. A urmat dificila
misiune de a convinge pe conducătorii politici englezi de justeţea cauzei româneşti. Scrisorile trimise în timpul războiului, arătau guvernului Britanic necesitatea aşezării României în hotarele ei fireşti.
CARTE POSTALA DIN COLECTIE PERSONALA
,,Regina Maria observă într-o şi mai mare măsură că la Paris, România era puţin cunoscută şi că atitudinea rezervată a Angliei nu ne era prea favorabilă. "Era nevoie de un ambasador special care să pledeze pentru o ţară care nu s-a bucurat de o popularitate prea mare." Ea încearcă să fie acest ambasador în toate întâlnirile cu numeroase personalităţi din toate domeniile, convinsă că prin calităţile ei fizice, intelectuale şi politice, va schimba imaginea ţării. Ceea ce în bună parte şi reuşeşte. La un dineu dat de Lordul Corson, ministrul Afacerilor Externe, îl cunoaşte printre alţi oameni politici marcanţi, pe Wiston Churchill, viitor prim-ministru, care i-a ascultat elocventa şi însufleţita pledoarie pentru cauza României "cu o înţelegere deosebită". Regina Maria devine şi aici populară, extrem de solicitată, considerându-se "omul orchestră", realizând un veritabil tur de forţă. Era mulţumită că a izbutit să influenţeze opinia publică engleză, care începe să se arate mult mai receptivă şi mai solidară cu România. "Am dat, notează ea, în spiritul celui mai autentic patriotism, - tot ce am putut mai bun în mine." (citat din ,, ("Povestea vieţii mele", Regina Maria)
De ce să avem încredere în promovarea femeii în politică?
APĂRĂ FEMEIA ŢARA?
Femeia, poate apăra ţara prin dragostea ce-o poartă pentru fiii, cu blândeţea caracterului, va dezlega pe cale paşnică conflictele politice, din care se iscă războaiele. Femeia diplomată sau politiciană nu va angaja soarta ţării într-un război, căci îşi expune proprii săi copii la pericole. (Discurs în revista Dochia 3-07--1896, ADELA XENOPOL)
Un citat al reginei Elisabeta I a Angliei:
,, Vin printre voi, aşa cum vedeţi, fiind hotărâtă ca să trăiesc sau să mor împreună cu voi să-mi primejduiesc viaţa pentru regatul meu şi pentru supuşii mei. ,, Ştiu că am trupul slab al unei femei, dar am inima unui rege, (...) ,, Cine va îndrăzni să calce graniţele (..) eu însămi voi ridica sabia".
(,, Elisabeth I”, din Elogiul nebuniei de Eramus din Rottedam)
Martha, prinţesă Bibescu alias Martha Bibesco -- (n 28-01-1889, Bucureşti-d.28-11- 1973, Paris)a fost romancieră, poetă, om politic şi memorialistă franceză de origine română
Martha Bibescu a fost fiica Marthei Lahovary care făcea parte din cele mai vechi şi mai ilustre familii româneşti de tradiţie politică, diplomatică şi culturală, iar tatăl scriitoarei, Ion N. Lahovary a fost de-a lungul anilor ministru al României la Paris, ministru de externe şi preşedinte al Senatului.
Prima sa carte: ,,Les Huit Paradis" (1908), a fost premiată de Academia Franceză, şi acest volum va deschide seria unei opere impresionante, din care nu vor lipsi romanele de inspiraţie autobiografică sau istorică, evocări ale unor personalităţi din trecut sau contemporane, note de călătorie, versuri, poeme în proză, eseuri, cugetări, corespondenţă, o serie de biografii istorice, semnate, în parte, sub pseudonimul Lucile Decaux.
Începând din 1916 Martha Bibescu a condus un spital pentru răniţi la Bucureşti, unde a rămas sub ocupaţie germană, a servit drept preţioasă sursă de informaţii pentru Guvernul român refugiat la Iaşi ,,Martha Bibescu, reuşea să intre în locuri inaccesibile diplomaţiilor de carieră, fără investitură oficială. Se făcea auzită, de dregători care rămâneau surzi la demersurile oficiale. Pe ea o primea şi erau flataţi că celebra scriitoare sau distinsa prinţesă îi vizita. A intrat în contact cu mari personalităţi ale politicii de atunci,cu diverse persoane fasciste, din germania, Italia, şi cu membrii Gărzii de Fier. A jucat rolul de ambasadorul României. Ea a militat de pe o poziţie consecventă, în apărarea intereselor fundamentale ale poporului român. Martha Bibescu, a respins fenomenul hitlerist, fascist. A luptat pentru menţinerea demnităţii onoarei, libertăţii şi solidarităţii poporului român. O implicare politică a fost pe data de 2-04-1944, doamna Martha Bibescu declara ,, eram din nou la Mogoşoaia, pentru a-i avertiza pe oamenii politici români că trebuie să semneze repede armistiţiul" Da, şi la 23 august 1944, România sărbătorea evenimentul-
(citat din ,,Jurnal Politic 1939-1941, Martha Bibescu, comentat de Cristian Popişteanu"
Ştiaţi că:,,Finlanda este prima tară din lume care a beneficiat de drepturi de cetătenie completă, unde femeia finlandeză votează şi este eligibilă din 1906. In anul următor 19 femei, obţineau mandat de deputat în Cameră, ceea ce le permitea, într-o epocă în care bunicile noastre erau departe de a întrevedea această posibilitate să exercite o influentă asupra legislatiei
Se pare că viaţa politică românească a intrat în altă perioadă şi anume a promovării femeii. Dacă parcurgem listele electorale ale partidelor politice pentru alegerea europarlamentare observăm că o treime din locuri eligibile sunt ocupate de femei. Unele dintre ele sunt recomandate de partidul care provin pentru că deja au carieră politică. La Partidul Liberal din cele 5 locuri eligibile, sunt ocupate de femei: dna Norica Nicolai, dna Adina Văleanu, dna Renate Weber, dna Ramona Mănescu. La PSD, sunt 4 , dna Daciana Sârbu, dna Corina Creţu, dna Adriana Ţicău, dna Rovana Plumb.
La PD-L a fost desemnată numai una şi anume dna Monica Macovei.
La nivel local, în Botoşani,la nivel de PSD nume ca dna Doina Dreţcanu ca fost deputat acum Secretar de Stat, fost deputat dna Viorica Afrăsinei în prezent subprefect. Printre directori profesionişti dna Tamara Ciofu, dna Doina Feodorovici, de la PD-L nume ca dna Rodica Huţuleac, dna Ada Macovei şi dna Dora Vasiliu.
Este bine când partidele promovează femeile, această deschidere către femeile politician poate fi un semn bun, şansa reformării clasei politice. Este bine să fie acceptată femeia, de a se avea încredere în femeia de care se crede că este bună numai la cratiţă.
PERSONALITĂŢI FEMININE CARE S-AU IMPLICAT ÎN POLITICĂ Un exemplu de femeie -om politic - a fost regina Maria.
Deşi rolul femeii în politică era redus, regina Maria a fost sfetnicul regelui Ferdinand. A contribuit la Marea Unire din 1918.
Carte poştală din colecţie personală.
Carte poştală din colecţie personală.
Înzestrată cu calităţi multiple, cu o îndrazneală şi energie proape necunoscute la capete încoronate, Regina Maria, o dată cu intrarea României în război, s-a incorporat în colectivul surorilor de caritate. Gata de ajutor oricând şi oriunde, cu riscul sănătăţii sau al vieţii,a vizitat răniţii şi bolnavii de pe front în războiul din 1913. A urmat dificila
misiune de a convinge pe conducătorii politici englezi de justeţea cauzei româneşti. Scrisorile trimise în timpul războiului, arătau guvernului Britanic necesitatea aşezării României în hotarele ei fireşti.
CARTE POSTALA DIN COLECTIE PERSONALA
,,Regina Maria observă într-o şi mai mare măsură că la Paris, România era puţin cunoscută şi că atitudinea rezervată a Angliei nu ne era prea favorabilă. "Era nevoie de un ambasador special care să pledeze pentru o ţară care nu s-a bucurat de o popularitate prea mare." Ea încearcă să fie acest ambasador în toate întâlnirile cu numeroase personalităţi din toate domeniile, convinsă că prin calităţile ei fizice, intelectuale şi politice, va schimba imaginea ţării. Ceea ce în bună parte şi reuşeşte. La un dineu dat de Lordul Corson, ministrul Afacerilor Externe, îl cunoaşte printre alţi oameni politici marcanţi, pe Wiston Churchill, viitor prim-ministru, care i-a ascultat elocventa şi însufleţita pledoarie pentru cauza României "cu o înţelegere deosebită". Regina Maria devine şi aici populară, extrem de solicitată, considerându-se "omul orchestră", realizând un veritabil tur de forţă. Era mulţumită că a izbutit să influenţeze opinia publică engleză, care începe să se arate mult mai receptivă şi mai solidară cu România. "Am dat, notează ea, în spiritul celui mai autentic patriotism, - tot ce am putut mai bun în mine." (citat din ,, ("Povestea vieţii mele", Regina Maria)
De ce să avem încredere în promovarea femeii în politică?
APĂRĂ FEMEIA ŢARA?
Femeia, poate apăra ţara prin dragostea ce-o poartă pentru fiii, cu blândeţea caracterului, va dezlega pe cale paşnică conflictele politice, din care se iscă războaiele. Femeia diplomată sau politiciană nu va angaja soarta ţării într-un război, căci îşi expune proprii săi copii la pericole. (Discurs în revista Dochia 3-07--1896, ADELA XENOPOL)
Un citat al reginei Elisabeta I a Angliei:
,, Vin printre voi, aşa cum vedeţi, fiind hotărâtă ca să trăiesc sau să mor împreună cu voi să-mi primejduiesc viaţa pentru regatul meu şi pentru supuşii mei. ,, Ştiu că am trupul slab al unei femei, dar am inima unui rege, (...) ,, Cine va îndrăzni să calce graniţele (..) eu însămi voi ridica sabia".
(,, Elisabeth I”, din Elogiul nebuniei de Eramus din Rottedam)
Martha, prinţesă Bibescu alias Martha Bibesco -- (n 28-01-1889, Bucureşti-d.28-11- 1973, Paris)a fost romancieră, poetă, om politic şi memorialistă franceză de origine română
Martha Bibescu a fost fiica Marthei Lahovary care făcea parte din cele mai vechi şi mai ilustre familii româneşti de tradiţie politică, diplomatică şi culturală, iar tatăl scriitoarei, Ion N. Lahovary a fost de-a lungul anilor ministru al României la Paris, ministru de externe şi preşedinte al Senatului.
Prima sa carte: ,,Les Huit Paradis" (1908), a fost premiată de Academia Franceză, şi acest volum va deschide seria unei opere impresionante, din care nu vor lipsi romanele de inspiraţie autobiografică sau istorică, evocări ale unor personalităţi din trecut sau contemporane, note de călătorie, versuri, poeme în proză, eseuri, cugetări, corespondenţă, o serie de biografii istorice, semnate, în parte, sub pseudonimul Lucile Decaux.
Începând din 1916 Martha Bibescu a condus un spital pentru răniţi la Bucureşti, unde a rămas sub ocupaţie germană, a servit drept preţioasă sursă de informaţii pentru Guvernul român refugiat la Iaşi ,,Martha Bibescu, reuşea să intre în locuri inaccesibile diplomaţiilor de carieră, fără investitură oficială. Se făcea auzită, de dregători care rămâneau surzi la demersurile oficiale. Pe ea o primea şi erau flataţi că celebra scriitoare sau distinsa prinţesă îi vizita. A intrat în contact cu mari personalităţi ale politicii de atunci,cu diverse persoane fasciste, din germania, Italia, şi cu membrii Gărzii de Fier. A jucat rolul de ambasadorul României. Ea a militat de pe o poziţie consecventă, în apărarea intereselor fundamentale ale poporului român. Martha Bibescu, a respins fenomenul hitlerist, fascist. A luptat pentru menţinerea demnităţii onoarei, libertăţii şi solidarităţii poporului român. O implicare politică a fost pe data de 2-04-1944, doamna Martha Bibescu declara ,, eram din nou la Mogoşoaia, pentru a-i avertiza pe oamenii politici români că trebuie să semneze repede armistiţiul" Da, şi la 23 august 1944, România sărbătorea evenimentul-
(citat din ,,Jurnal Politic 1939-1941, Martha Bibescu, comentat de Cristian Popişteanu"
marți, 28 aprilie 2009
Cateva ganduri dupa Sarbatorile Pascale
Intotdeauna de Paşte lumina vine mai curată ca oricând
sau poate doar aşa o simţim noi
în amintirea celui
care de mai bine de 2 milenii ne arată calea cea, întotdeauna, dreaptă.
Chiar dacă uneori îl uităm;
chiar dacă uneori încercăm a-l ascunde în spatele unor icoane;
chiar dacă uneori nu mai ajungem până la el;
chiar dacă uneori ne mai îndoim de existenţa sa printre cei care am fost pe lumea asta - şi poate pe cealaltă -
nimic nu va stinge sau umbri lumina iniţiatică a acestor zile, in care iertăm şi nu în ultimul rând ne împăcăm cu noi înşine.
Observaţi că am scris despre el cu litere mici şi asta pentru că eu cred că a fost doar un Om printre noi, un Om peste care
au trecut două mii de ani fără să-i simţim, parcă ne-am despărţit de el doar de ieri şi acesta-i adevăratul miracol ! Că acest Om este încă viu - prin noi.
Dacă ne gândim bine, an de an îi serbăm naşterea la sfârşit de decembrie şi ne întristăm pentru ridicarea sa pe crucea Paştilor şi ne bucurăm pentru învierea sa dintr-un mormânt. Iar bucuria nu vine dintr-o înviere ritualică ci din însăşi existenţa sa continuă şi benefică în memoria şi spiritul colectivităţii. Este cea mai mare dovadă că a existat şi există, în trup şi suflet, doar pentru ca noi să înţelegem măcar într-un târziu mesajul său mesianic.
Trebuie doar să-l ascultăm - din când în când- şi să învăţăm să-l înţelegem.
Să-l înţelegem pe acest Om cunoscut şi amintit prin numele său :
ISUS
sau poate doar aşa o simţim noi
în amintirea celui
care de mai bine de 2 milenii ne arată calea cea, întotdeauna, dreaptă.
Chiar dacă uneori îl uităm;
chiar dacă uneori încercăm a-l ascunde în spatele unor icoane;
chiar dacă uneori nu mai ajungem până la el;
chiar dacă uneori ne mai îndoim de existenţa sa printre cei care am fost pe lumea asta - şi poate pe cealaltă -
nimic nu va stinge sau umbri lumina iniţiatică a acestor zile, in care iertăm şi nu în ultimul rând ne împăcăm cu noi înşine.
Observaţi că am scris despre el cu litere mici şi asta pentru că eu cred că a fost doar un Om printre noi, un Om peste care
au trecut două mii de ani fără să-i simţim, parcă ne-am despărţit de el doar de ieri şi acesta-i adevăratul miracol ! Că acest Om este încă viu - prin noi.
Dacă ne gândim bine, an de an îi serbăm naşterea la sfârşit de decembrie şi ne întristăm pentru ridicarea sa pe crucea Paştilor şi ne bucurăm pentru învierea sa dintr-un mormânt. Iar bucuria nu vine dintr-o înviere ritualică ci din însăşi existenţa sa continuă şi benefică în memoria şi spiritul colectivităţii. Este cea mai mare dovadă că a existat şi există, în trup şi suflet, doar pentru ca noi să înţelegem măcar într-un târziu mesajul său mesianic.
Trebuie doar să-l ascultăm - din când în când- şi să învăţăm să-l înţelegem.
Să-l înţelegem pe acest Om cunoscut şi amintit prin numele său :
ISUS
luni, 27 aprilie 2009
Margareta Mihalache, despre ,, Camasa de Sarbatoare"-
Regina Elisabeta a România îmbrăcată în costumul tradiţional
Din colectia dnei Viorica Hrustovici
Margareta Mihalache,chiar dacă nu a primit diploma de excelenţă din partea Primăriei, este modelul de femeie care se implică cu pasiune în activitatea de cercetare ca dovadă sunt numeroase articole legate de practicarea meşteşugurilor tradiţionale în zona etnografică Botoşani; Este realizatoarea de filme documentare cu tematică etnografică: ,, Atelierul meşterului olar Gheorghe Smerică" şi Creatoarea populară Maria Zotic şi meşteşugul ţesutului", nominalizate la Ediţia a X-a a Festivalului Internaţional ,, ECO-ETNO-FOLK FILM" din(2-9sept. 2008) Este autoarea studiului de cercetare " Cămaşa de sărbătoare din Colecţia Muzeală Conceşti" şi ,,Cămaşa de sărbătoare din Colecţia Muzeală Ungureni"
A organizat târguri ale meşterilor populari din zona etnografică Botoşani cu invitaţi din întreaga ţară. A participat la simpozioane cu caracter etnografic în 2007-2008.
Aceste Colecţii exemplifică concluzia marelui om Eugen D. Neculau despre ţăranul român ,, (....) e sensibil la două chemări : una dinspre cer, din care decurge întreaga spiritualitate, şi alta dinspre pământ, de care e legată esenţa sa materială".
ARTA POPULARĂ DIN ZONA BOTOŞANILOR
-Portul popular-autor ANGELA PAVELIC -OARIU
Muzeul judeţean Botoşani, a găzduit un eveniment deosebit de important. Lansarea a două albume etnografice autorul fiind Margareta Mihalache, referent etnograf. La această acţiune au luat parte Eva Giosan, muzeograf la Complexul Muzeal Naţional Moldova Iaşi, care a prezentat cele două albume,, Cămaşa de sărbătoare din Colecţia Muzeală Ungureni şi Conceşti", Angela Paveliuc-Olariu, doctor etnolog, Steliana Băltuţă, etnolog, Marcel Lutic, Dana Pietraru, fost director al Direcţiei de Cultură, Lucia Pârvan, director al Muzeului Botoşani. In calitate de etnolog, Steliana Băltuţă a prezentat frumuseţea costumelor tradiţionale:
,,Fiecare civilizaţie occidentală sau din est şi-a păstrat şi dezvoltat propriile caracteristici ale vestimentaţiei tradiţionale purtate zilnic sau la momente festive. Tocmai acest lucru conferă distincţie şi diversitate portului de sărbătoare de pretutindeni.
In ce priveşte portul românesc, acesta s-a bucurat de o deosebită apreciere şi dincolo de graniţe. Înseşi reginele Elisabeta, şi Maria, amândouă de origine britanică, au ştiut să observe frumuseţea şi eleganţa costumelor populare româneşti, ele însele îmbrăcându-se în portul tradiţional românesc la recepţii de înaltă ţinută, împreună cu principesele şi doamnele de la curte. Imagini fotografice (din colecţia de cărţi poştale a dnei Viorica Hrustovici) le reprezintă îmbrăcate cu frumoase cămăşi, ii, catrinţe, vâlnice, acoperitori pentru cap, purtate cu demnitate regală, în diferite momente festive".
In ce priveşte portul românesc, acesta s-a bucurat de o deosebită apreciere şi dincolo de graniţe. Înseşi reginele Elisabeta, şi Maria, amândouă de origine britanică, au ştiut să observe frumuseţea şi eleganţa costumelor populare româneşti, ele însele îmbrăcându-se în portul tradiţional românesc la recepţii de înaltă ţinută, împreună cu principesele şi doamnele de la curte. Imagini fotografice (din colecţia de cărţi poştale a dnei Viorica Hrustovici) le reprezintă îmbrăcate cu frumoase cămăşi, ii, catrinţe, vâlnice, acoperitori pentru cap, purtate cu demnitate regală, în diferite momente festive".
Regina Elisabeta a Romania
duminică, 26 aprilie 2009
Camasa de sarbatoare - zona Concesti- Botosani
,, Acest album cu caracter etnografic este un studiu de cercetare şi forţa motrice care a stat în spatele acestuia poate fi sintetizată sau exemplificată: ,, Costumul popular românesc reprezintă un important mijloc de afirmare a individului în comunitate şi de recunoaştere a identităţii sale culturale"
a declarat Margareta Mihalache, referent etnograf
vineri, 24 aprilie 2009
Zilele orasului Botosani- traditii populare-
Momentul deschiderii oficiale s-a bucurat de prezenţa oficialităţilor:preşedintele Consiliului Judeţean- domnul Mihai Ţâbuleac, vicepreşedintele Consiliului Judeţean -domnul Cristian Achiţei, domnul deputat Cătălin Obuf Buhăianu, domnul prefect Cristian Roman, domnul primar Cătălin Flutur, domnul viceprimar Cătălin Alexa. domnul director al Direcţiei de Cultură şi Cultelor Dănuţ Huţu.
Târgul Meşterilor Populari 24-26- aprilie 2009, din cadrul manifestărilor dedicate,, Zilelor Oraşului Botoşani" dovedeşte încă o dată că reuşeşte treptat să se permanetizeze, fiind deja la cea de a III-a ediţie, a declarat domnul primar Cătălin Flutur.
Important este ca această întâlnire anuală a creatorilor populari să-şi menţină rolul bine definit atunci când comunitatea botoşăneană trece prin acest moment sărbătoresc( Zilele Oraşului) sub ocrotirea Sfântului Mare Mucenic Gheorghe ( patronul spiritual al Botoşanilor) -fiind, totodată, şi o manieră ideală de a evidenţia unicitatea zonei etnografice Botoşani comparativ cu celelalte zone din ţară.
Margareta Mihalache, referent etnograf, a amintit prezenţa ceramicii de Vădastra din zona etnografică Olt,dar şi a ceramicii roşii smălţuite din zona etnografică Galaţi, consemnând, totodată, şi individualitatea zonei noastre etnografice prin meşterii noştri olari-susţinător ai ceramicii de Cucuteni cu acele rădăcini neolitice (familia Maxim din Dorohoi), dar şi ai ceramicii Kuty de influenţă bizantină (familia Iacinschi din Botoşani). Ca o concluzie se poate spune că în acest an, meşteşugul olăritului a fost excelent reprezentat, nelipsind nici ceramica de Korund-Harghita. Frumuseţea costumului popular din zona etnografică Suceava, a fost evidenţiată de miniexpoziţia meşterei Veronica Hobjilă din Mânăstirea Humor.
Primarul Florin Cătălin împreună cu prefectul Judeţului Cristian Roman admirând obiecte de artă populară.
Meştera populară din Comuna Ibăneşti judeţul Botoşani-Racu Aurelia
,,Zilele oraşului Botoşani" Tradiţii populare
Zilele de 24-26 aprilie sunt dedicate ,,Zilelor Oraşului, “Târgul Naţional al Meşterilor Populari” şi-a deschis din nou porţile pentru a aduce în faţa botoşănenilor diverse obiecte de artă populară. Evenimentul fiind la a treia ediţie au fost invitaţi meşteri populari din toate colţurile ţării care işi vor expune creaţiile pe Pietonalul Unirii.Centrul Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Botoşani(compartiment etnografic) şi Primăria Municipiului Botoşani în colaborare cu Asociaţia Meşterilor Populari din Moldova(preşedinte Marcel Lutic) şi Direcţia Judeţeană pentru Cultură, Culte şi Patrimoniu Naţional Botoşani au transmis invitaţii la peste 40 de meşteri populari, atât din judeţ cât şi din ţară, aceştia urmând să-şi promoveze obiectele de artizanat, ouă încondeiate, costume naţionale, măşti. În această perioadă, îşi vor expune obiecte tradiţionale sau de artizanant meşterii din Alba Bistriţa, Dâmboviţa, Iaşi, Galaţi, Brăila, Harghita, Maramureş, Olt, Suceava şi Vâlcea.
Ţesături de Interior din zona etnografică Neamţ
Coşuri din papură-Bistriţa
Primarul Cătălin Flutur adresând felicitări meşterilor.
Expoziţie costume populare din zona etnografică Giurgiu
Cunoscuta meşteră Sonia Iacinshi din Botoşani
Ceramică din zona Galaţi
Meşteri populari din Tudora şi Vorona
Ceramică de Vădastra - din zona etnografică OLT.
Expoziţie din zona etnografică Maramureş
Prelucrarea lemnului a creatorilor populari din Suceava . Obiecte uz gospodăresc din zona etnografică Suceava.
sâmbătă, 18 aprilie 2009
EXPOZITIA ETNOGRAFICA ITINERANTA,, DATINILE ALBEI PENTRU TOATA LUMEA"
Galeriile de Artă ,, Ştefan Luchian" din Botoşani, au găzduit Expoziţia etnografică itinerantă ,, Datinele Albei pentru toată lumea", începând cu data de 23 aprilie 2009, în cadrul amplei manifestări dedicate ,, Zilelor Oraşului Botoşani". Vernisajul expoziţiei a avut loc în prezenţa oficialităţilor locale, dintre care amintim pe preşedintele Consiliului Judeţean Botoşani domnul Mihai Tâbuleac. Centrul Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Botoşani a dorit să organizeze acest eveniment în colaborare cu preşedintele Asociaţiei ,, Datini Străbune"- domnul Aurel Luca pentru a evidenţia unicitatea propriei noastre zone etnografice prin comparaţie cu elemente definitorii ale zonei etnografice Alba.
Despre iniţiativa acestui tip de expoziţii ne-a mărturisit domnul Aurel Luca că este un rezultat al unui proiect sprijinit de domnul Ion Dumitrel- preşedintele Consiliului Judeţean Alba, în anul 2006, cu tema ,, Salvaţi moştenirea culturală din localităţile rurale ale judeţului" şi ale cărui obiective au fost următoarele: colectarea obiectelor etnografice, conservarea şi promovarea acestora în urma expoziţiilor.
Domnul Aurel Luca ne-a declarat: că în cele 68 de expoziţii, au fost prezentate 15.ooo de bucăţi din care o parte au fost evaluate ca fiind de patrimoniu. În anul 2007, iniţiatorii şi susţinătorii au continuat cu organizarea altor expoziţii, iar în municipiul Alba Iulia s-au realizat 4 expoziţii cu un număr de 1200 de piese.Ca urmare a acestor activităţi concrete, în anul 2008, a apărut ideea unei expoziţii itinerante care să expună obiecte din patru microzone ale judeţului Alba în toată ţara şi în străinătate.
Piesele expuse în această expoziţie sunt: ansamblu vestimentar (port popular femeiesc şi port popular bărbătesc), ţesături de interior.
Concluzii: Această expoziţie itinerantă rămâne în conştiinţa iubitorilor de artă populară ca un semnal, dar şi sprijin concret care se poate oferi valorilor autentice pentru a fi salvate. Dacă s-a dorit şi transmiterea acestui mesaj prin această acţiune, se poate spune că domnul Aurel Luca a făcut-o cu eleganţa necesară şi caracteristică domniei sale.
Abonați-vă la:
Postări (Atom)