SĂRBĂTOAREA TUTUROR CARE POARTĂ NUMELE DE FLOARE

Duminică 17 aprilie se sărbătoreşte ,, Floriile" Oamenii ce poarta nume de flori, sarbatoresc prin petreceri, chiar daca este Postul Pastelui. Se cunoaşte că la romani, de ziua Floriilor, in cinstea zeitei Flora, se organizau vestitele sarbatori de primavara si mai târziu in Dacia Romană. In acea vreme, se organizau diferite practici legate de cultul mortii, ca de exemplu infigerea ramurilor de salcie in morminte, amenajarea si curatarea mormintelor, acte de divinatie in care se solicita ajutorul spiritelor mortilor. Iar ramurile de salcie sunt simboluri ale vegetatiei de primavara, erau duse la temple si, ulterior, in biserici, pentru a fi sfintite. Pana in ziua de azi, aceasta traditie s-a pastrat in toata tara, oamenii care merg la biserica, se duc cu ramurile de salcie sau le primesc de acolo, pentru a recrea intampinarea tainica a lui Hristos, la fel ca acum 1981 de ani. Acestea se sfintesc si se pun la icoane, iar o traditie mai spune ca nu este bine sa se renunte la ele daca nu au intampinat celelalte Florii. Floriile se serbeaza diferit in fiecare colt al tarii, de la moldoveni, pana in sud, la olteni si pana la ardeleni, in Maramures, unde se aseaza harta in cui. Fiecare regiune cunoaste diferite traditii si obiceiuri pentru aceeasi sarbatoare. ,,Salcia sau răchita, simboluri ale regenerării şi nemuririi, rămân şi azi elementele esenţiale ale sărbătorii Floriilor; se crede despre salcie că ,, se acoperă de verdeaţă înaintea tuturor copacilor, ca să poată sluji pentru Sfintele Florii" , de asta Floriile mai erau numite şi Sărbătoarea Înfloririi Salciei. În această zi sătenii duceau sau primeau de la biserică rămurele de salcie, o legendă amintind peste veacuri ajutorul pe care salcia l-ar fi dat Maicii Domnului în drumul ei dureros spre crucea de pe Golgota. La ieşirea din biserică, prima grijă a oamenilor era înghiţirea uneia sau a mai multor flori de salcie, flori numite ,, mărţişori", crezându-se că astfel vor fi prevenite bolile de gât, respectivii oameni urmând a fi uşori şi sănătoşi ca florile". ( Timpul sacru- Sărbătorile de altădată, Marcel Lutic, Ed. Kolos) Despre această sărbătoare se spune cândva a fost o sărbătoare închinată vegetaţiei şi fertilităţii dedicat zeiţei Flora, cu timpul creştinii au suprapus-o cu o sărbătoare religioasă, schimbându-se denumirea şi semnificaţia, dar păstrându-se în bună parte tradiţiile iniţiale. Flora la vechii romani, era zeiţa florilor şi a înfloririi. În onoarea ei, o dată cu venirea primăverii, avea loc sărbătoarea Floralia, care era numai o zi. Se cunoaşte că la intrare în Ierusalim Isus a fost întâmpinat cu ramuri de palmier şi măslin. Palmierul măiestuos, cu frunzele sale desfăşurate ca nişte evantaie uriaşe, a fost considerat un simbol al soarelui şi al victoriei. Pentru egipteni şi arabi Palmierul era ,, Pomul vieţii" , iar fructele sale, curmalele, erau în vestul Asiei şi în China un simbol al fertilităţii. Motivele frunzelor de palmier le găsim asociate la romani cu ceremoniile legate de cultul lui Apollo dar şi a zeiţei Asfarte. Tradiţia folosirii frunzelor de palmier în diferite procesiuni precum şi la încununarea victoriei gladiatorilor, a fost preluată de către adepţii tinerei religii creştine, care au serbat în felul acesta intrarea victorioasă a lui Isus în Ierusalim. Mai târziu, frunzele de palmier au devenit un atribut firesc al unor sfinţi sau martiri ai credinţei. Frunzele de palmier în ţările unde nu există au fost înlocuite cu cele de salcie, în bună parte datorită simbolismului ei, dar şi prin faptul că este primul copac care înverzeşte primăvara. Ramurile înmugurite ale acestui copac sunt folosite în procesiune din Duminica Floriilor.

Fie ca pe oriunde mergeţi să vă răsară în cale trandafiri si garoafe să vă rămână în urmă.

LA MULŢI ANI!

CAMELIA, IASMINA, MARGARETA, FLORINA, FLORIN, LĂCRĂMIOARA, VIOLETA, VIOREL, Crina, Iris, Florica, Camelia, Florina, Floriana, Florian, Florentina, Crin, Mugurel, Bujor, Narcis, Narcisa, Ghiocel, Crenguta, Liana, Romanita, Sulfina, Anemona, Arina, Sanziana, Delia, Dalia, Garofita, Panseluta.

TARGUL MESTERILOR 15-17 aprilie 2011

DESCHIDEREA OFICIALĂ A TÂRGULUI MEŞTERILOR POPULARI
Ediţia a V-a
15-17 aprilie 2011

S-a incheiat "Targul Mesterilor Populari" din perioada 15-17 aprilie 2011 care a deschis sirul manifestarilor legate de Zilele Orasului Botosani si care a inclus marea sarbatoare a Floriilor, sarbatoare cu o mare importanta pentru crestinii ortodocsi-fiind ziua intrarii Domnului Iisus Hristos in Ierusalim.
Editia aceasta a targului a fost complexa si a reusit sa includa in primul rand mestesugurile traditionale:tesutul,olaritul si prelucararea lemnului.Bineinteles ca accentul a fost pus datorita sosirii Sfintelor Sarbatori Pascale pe unul dintre cele mai vechi mestesuguri,respectiv inchistrirea oualor.






S-a alaturat acestuia intr-o nota distincta si binevenita multitudinea icoanelor pictate pe lemn si sticla care au fost expuse intr-o ampla expozitie pe durata a trei zile pe Pietonalul Unirii.


Expozitia in sine a avut o deosebita importanta deoarece a exemplificat mai intai momentul rastignirii Domnului Iisus Hristos.


Intalnirea mesterilor populari invitati din judetul Botosani si din alte judete din tara (Iasi, Suceava, Harghita,Arges, Mures , Neamt, Covasna) s-a bucurat de sprijinul real al Primariei Botosani si al Consiliului Judetean Botosani , iar de organizarea targului si de buna desfasurare s-a ocupat Centrul Judetean pentru Conservarea si Promovarea Culturii Traditionale Botosani (compartiment Etnografie) in colaborare cu asociatia Mesterilor Populari din Moldova al carei presedinte este etnograful Marcel Lutic.
referent etnograf Margareta Mihalache












Foto: Eugen Grigore


,,Târgul Meşterilor Populari continuă în ciuda vremii şi a şantierelor din oraş.
Meşteri populari din toată ţară sunt prezenţi în această perioadă la Botoşani, în cadrul celei de a Va editie a Târgului Meşterilor Populari. Evenimentul este organizat ca un preambul la Zilele Oraşului şi, în cadrul lui, participă circa 70 de meşteri. În ciuda vremii nefavorabile care a cam încurcat planurile organizatorilor-Centrul Judeţean de Creaţie, Primăria Botoşani şi Asociaţia Meşterilor Populari din Moldova- deschiderea evenimentului a avut loc în prezenţa câtorva din meşterii prezenţi, dar şi a preşedintelui CJ Botoşani, Mihai Ţâbuleac, directorul Centrului de Creaţie Ion Ilie, referentul de specialitate Margareta Mihalache, preşedintele Asociatiei Meşterilor Populari, Marcel Lutic precum şi directorul Direcţiei pentru Cultură Botoşani, Dănuţ Huţu. “Îmi face plăcere să particip la acest gen de evenimente pentru că asta arată grija noastră faţă de spiritualitate, de tradiţii”, a declarat la deschidere Mihai Ţâbuleac, care şi-a cerut scuze faţă de meşterii prezenţi din cauza şantierelor. El a dat însă asigurări că lucrările care se fac în prezent crează practic premiza unor ediţii ale acestui târg mult mai bune decât cele anterioare. Botoşani, Suceava, Bistriţa, Constanţa, Brăila, Harghita, Iaşi, Galaţi sunt judeţele reprezentate la această ediţie a târgului. Oale din lut, împletituri din sfoară, icoane pe sticlă şi lemn, prelucrări din lemn, ouă încondeiate, vestimentaţie din in sau cânepă, covoare ţărăneşti-toate aceste pot fi găsite de botoşăneni fie pentru a-şi decora propriul cămin, fie pentru a pregăti un cadou unor persoane dragi. Botoşănenii sutn aşteptaţi să participe la această manifestare, în fiecare zi de vineri până duminică, între orele 10.00 şi 18.00".
a scris (botosaninews.ro pe data de 15 aprilie 2011, articol ,,Târgul Meşterilor Populari continuă în ciuda vremii şi a şantierelor din oraş".)

Targul Meşterilor Populari - Ediţia a V-a –

Târgul Meşterilor Populari
- Ediţia a V-a – Botoşani 2011

În perioada 15-17 aprilie 2011 a avut loc „Târgul Meşterilor Populari” şi a prevalat şirul acţiunilor dedicate „Zilele Oraşului Botoşani”. Manifestarea însă nu a inclus marea sărbătoare a Sfântului Gheorghe, patronul spiritual al comunităţii botoşănene, deoarece în calendar aceasta figura în Săptămâna Patimilor, chiar în sâmbăta dinaintea Sfintelor Sărbători Pascale. Cu toate acestea, târgul a început cu câteva zile înaintea unor alte mari şi importante sărbători: Sâmbăta lui Lazăr şi Duminica Floriilor. Cea dintâi aminteşte creştinilor de Lazăr cel sărac care nu a primit de pomană de la fratele său, apoi de Lazăr, fratele Martei şi al Mariei, pe care l-a înviat Domnul Iisus Hristos, dar şi de acel Lazăr numit Lăzărică care a murit din cauza dorului de plăcinte. Aparent, sunt trei cazuri diferite, sintetizate totuşi în aceeaşi zi de sâmbătă în care se ţin aşa zişii „Moşi de Florii” când mai toţii sărmanii trebuie să primească de pomană plăcinte. Se spune că „cei morţi”, adică „moşii” aşteaptă în ziua aceasta toţi la „Poarta Raiului”. Cea de-a doua sărbătoare aminteşte de intrarea Domnului Iisus Hristos în Ierusalim. Se ştie că din această zi pomii înmuguresc şi florile înfloresc, vegetalul izbucneşte în toată plenitudinea sa.Tot acum „ciubăraşul”din fiecare gospodarie se umple cu florile din care se va face fiertura pentru colorarea ouălor.
Odată cu această Duminică a Florilor poate sa înceapă în lumea satului „scrânciobul” pe locurile cu multă iarbă care să ţină din această zi si până la Înălţare.
Întâmplător această ediţie a reuşit să reamintească de vechea structură a iarmaroacelor şi a târgurilor care erau fixate doar prin acele hrisoave domneşti la zile foarte mari şi date fixe pentru fiecare localitate în parte. Nu e de mirare că meşterii invitaţi au respectat cu sfinţenie data fixată de comunitatea botoşăneană ca în vremurile de demult. Aceştia nu au ţinut cont nici de distanţa prea mare parcursă ca să ajungă în oraşul Botoşani, şi nici de numeroasele treburi care necesită rezolvarea înaintea perioadelor de sărbătoare. Amintim în acest sens pe meşterele sosite din Reghin (Mureş): Costinaş Elena, Frenţi Dorina, dar şi pe meşterul Iancu Florin din Brăila.

În general, s-au impus expoziţiile cu vânzare ale meşterelor care se ocupă cu închistrirea ouălor: Fundiur Victoria – Rădăuţi (Suceava), Nistor Iuliana Celica – Mihăileni (Botoşani) , Juravle Doina – Brodina (Suceava), Negură Mărioara şi Saghin Ecaterina – Vatra Moldoviţei (Suceava). Au putut fi regăsite toate tipurile de ouă, încadrându-se clasificării făcute de Artur Gorovei: ouă monocrome sau monocrome cu ornamente, ouă policrome cu ornamente, ouă cu ornamente în relief sau ouă cu mărgele. Ouăle policrome cu ornamente sunt cunoscute ca fiind acele „ouă muncite”.
Motivele decorative abordate au fost de o diversitate uimitoare şi au dezvăluit iscusinţa artistică a spiritului popular. Gradul de dificultate al ornamentării ouălor este cunoscut deoarece realizarea unor compoziţii este mult mai simplă pe suprafeţele plate pe când forma ovoidală impune o dexteritate deloc neglijabilă.

Trasarea propriu-zisă a motivelor presupune o împărţire migăloasă a câmpurile ornamentale şi destul de dificilă. E binecunoscut şi faptul că intervin alte legi compoziţionale care trebuie adaptate acestei forme care prezintă volum, constatare ,de altminteri, pertinentă a marelui etnograf Tancred Bănăţeanu.


Dincolo de suprafaţa deloc facilă de ornamentat, trebuie precizate categoriile mari de motive: fitomorfe, zoomorfe şi antropomorfe, dar completate şi de cele skeomorfe sau de cele cosmomorfe. Enumerăm câteva: crenguţa de salcie, frunza de stejar, frunza de trifoi, mâţişorii, spicul de grâu; broasca, şarpele, melcul, peştele, coarnele cerbului; ciobanul sau fetele şi flăcăii în horă; cârja ciobanului, grebla, fierul plugului, grapa, vârtelniţa, furca; soarele, luna şi stelele.
Motivele geometrice implică jocul liniilor – excluzând cercul şi crucea care rămân simboluri abstracte, elemente fundamentale ale macrocosmosului. Linia dreaptă dublată e folosită şi ca element de separaţie între câmpurile ornamentale ale suprafeţelor. Des întâlnită este şi linia în semicercuri sau aşa zisa linie „frântă” cunoscuta în conştiinţa colectivă populară sub denumirea de „dinţi de fierăstrău”. Bineînţeles că linia dreaptă poate fi folosită în X sau în reţea sau poate fi astfel poziţionată incat sa formeze triunghiuri, pătrate sau romburi.
Au impresionat prin păstrarea motivelor „bătrâneşti” Victoria Fundiur şi Nistor Iuliana Celica.
Abundenţa ouălor închistrite au umplut coşurile frumos împodobite cu ştergare. În ceea ce priveşte cromatica au predominat roşul şi negrul la care s-au adăugat sporadic galbenul, portocaliul şi verdele.


Şirurile de icoane expuse au anunţat încărcătura deosebită a apropiatelor Sărbători Pascale. Tehnici şi abordări diferite ale tematicii religioase au nuanţat percepţia spiritului divin. În acest sens, icoanele pe sticlă ale doamnei Turiceanu Cristina au atras atenţia asupra intervenţiilor pe suprafaţa de lucru înainte de uscarea completă a compoziţiei ceea ce va aduce de la sine o notă distinctă. Stilul acesta personal al creatoarei nu a complicat deloc demersul artistic, ci mai bine-zis a reuşit mai degrabă să-l faciliteze – oferind în final un spectacol vizual maxim privitorilor. Însăşi creatoarea ne-a mărturisit că „preluarea unei cantităţi de culoare prin suprapunerea unui material oarecare pe culoarea iniţială poate crea forme spontane, ba mai mult devine un mod de patinare şi nuanţare a suprafeţelor de culoare”. Astfel, este evident că accentul cade mai mult pe dimensiunea picturală şi lirică.
În schimb, icoanele artistului Grosu Florin sunt adevărate replici ale icoanelor de la Nicula, dar şi în cazul acestora nu au lipsit tehnicile de patinare completate în acelaşi timp cu delicateţea abordării – dezvăluind receptarea inefabilă şi inepuizabilă a naturii divine"

In imagine foto stânga icoane realizate de meştera Costinaş Elena
Pe aceeaşi linie a mers meştera Costinaş Elena din Solovăstru (Mureş) şi a surprins prin acurateţea lucrărilor sale, iar sobrietatea degajată de figurile sfinţilor a fost o trăsătură a icoanelor meşterului Iancu Florin din Brăila.

Fineţea broderiilor şi multitudinea de motive, ce pot fi etalate pe pânză, au fost regăsite pe şervetele şi feţele de masă ale meşterei Frenţi Aurica din Reghin (Mureş) In imagine foto stânga

In imagine foto stânga : icoane realizate de artistul Liviu Şoptelea
Lucrările artistului Şoptelea Liviu au optat spre forme stilizate cu trimiteri clare spre pictura de frescă, dar cu un accent mare pe latura decorativă temeinic elaborată.
Industria casnică rămâne un punct deocamdată inatacabil al zonei noastre etnografice. Ţesătoarele din Ibăneşti, Ungureni, Vorona, Avrămeni şi Tudora au aranjat adevărate interioare ţărăneşti la această ediţie a târgului, înconjurând spaţiile avute la dispoziţie cu lăicere, scoarţe şi ştergare. Fidelitatea faţă de linia decorativă tradiţională a fost o caracteristică importantă, opţiunea pentru romburi, păvi, vârste şi pentru acei „dinţi de fierăstrău” care se constituiau în chenare, a fost vizibilă. Raportarea la filonul autentic aparţine aceloraşi meştere: Racu Aurica, Târliman Ileana, Andronache Niculina, Baciu Maria, Coţovanu Florentina, Cojocaru Aurica, Zotic Maria, Maxim Floarea.


Dar o dimensiune aparte a fost creată de lăicerele elegant realizate de ţesătoarea Todici Maria din Pipirig (Neamţ) atât în ceea ce priveşte decorul, cât şi cromatica ).



Ceramica cu dublu caracter: decorativ şi utilitar a aparţinut meşterei Iacinschi Sonia din Botoşani cu acea sgrafitare a temelor epice pitoreşti pe suprafaţa vaselor, iar formele tradiţionale (oale de lapte, oale de sarmale, chiupuri, ploşti) s-au încadrat ceramicii roşii smălţuite realizate de Mocanu Marcel din Brăniştea (Galaţi).


Arta prelucrării artistice a lemnului materializată în troiţe sau lăzi de zestre, care pot fi folosite pentru a împodobi interioarele, a fost exemplificată de către meşterul Apalaghiei Marcel din Dângeni (Botoşani).

De asemenea, au reuşit să atragă atenţia printr-o nouă formulă de prelucrare a lemnului meşterii Ignătescu Toader, Neamţu Vasile şi Constantinescu Cristian. Noutatea constă în faptul că intervenţia lor artistică are drept fundament forma iniţială a materiei prime. Cu alte cuvinte, aceştia contruiesc pe un decupaj existent sau descoperit mai întâi de însăşi natura mamă, intuind, de fapt, ceea ce nu a fost finisat şi dus la bun sfârşit de acea prezenţă tutelară şi universală.


Impletiturile din nuiele sau sfoara, care au apartinut mesterelor Sandu Calina ,Sauciuc Aurora sau mesterilor Felciuc Dumitru , Timofciuc Petrica , au pus accent pe partea utilitara, dar au dezvoltat cu succes si acea tendinta de a decora spatiile inchise.
Deşi Sfintele Sărbători Pascale s-au făcut simţite, totuşi, nostalgicii altor sarbători calendaristice prin mascoidele de căiuţi (Andronache Niculina) şi prin măstile lor (Eftime Iacob Adrian) au trimis privitorii cu gândul la Alaiurile de Anul Nou.
Aflată la cea de-a V-a ediţie, „Târgul Meşterilor Populari” a cunoscut o extindere de-a lungul timpului. Astfel, în anul 2007 numărul meşterilor participanţi era destul de modest (30-40 de meşteri), dar treptat a reuşit să-l dubleze, ajungând la această ediţie la 75-80 de meşteri. Bineînţeles că structurarea şi cristalizarea fundamentului propriu cu accent pe evidenţierea meşteşugurilor tradiţionale au fost la început anevoioase deoarece meşterii din zonele etnografice de prestigiu au avut reticenţe în a participa la un târg care are loc în Moldova, tocmai la Botoşani. Însă, mulţi dintre aceştia nu au refuzat invitaţia din partea Centrului Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Botoşani şi, odată căzuţi în aşa-zisa „capcană”, au devenit pe urmă participanţi credincioşi atât la ediţiile târgului din aprilie, cât şi la cele din luna august.
Se poate afirma că perseverenţa de a menţine şi a dezvolta relaţii cu meşterii din întreaga ţară, perseverenţă care s-a bucurat şi de sprijinul Asociaţiei Meşterilor Populari din Moldova, a conturat un târg amplu şi important în Botoşani care se doreşte să-şi menţină in continuare propria acurateţe prin raportarea în primul rând la meşteşugurile tradiţionale şi la meşterii autentici.
Referent etnograf,
Prof. Margareta MIHALACHE

Aniversarea a 60 de ani de cariera a doamnei Emilia Pavel Iasi

Complexul Muzeal Naţional „Moldova” - Muzeul Etnografic al Moldovei în colaborare cu Asociația „Universul Prieteniei” și Asociația „Alexandru Lăpușneanu” , a organizeazat momentul omagial dedicat etnografei Emilia Pavel cu prilejul aniversării a 60 de ani de carieră. Evenimentul a avut loc sâmbătă, 16 aprilie 2011, la Muzeul Unirii.




Emilia Pavel s-a nãscut în satul Popeşti, judeţul Iaşi, la 9 aprilie 1925. Dupã şcoala primarã, urmatã în satul natal, a continuat studiile la Şcoala Normală şi la Liceul de fete „Oltea Doamna”, absolvit în anul 1946, apoi la Facultatea de Istorie a Universitãţii „Al. I. Cuza”, finalizate cu Diploma de Stat, în iulie 1950.Din luna iulie 1951 a fost încadratã ca şef de secţie la Muzeul Etnografic al Moldovei, pe prima schemă de funcţionare care s-a aprobat muzeului.

Prin planul de activitate al Muzeului, Emiliei Pavel i-a revenit sarcina de a constitui colecţia de port popular din Moldova, pe zone etnografice, colecţia de scoarţe şi ţesãturi ţãrãneşti din Moldova, ca şi obiceiurile populare, în special mãştile de Anul Nou. Astfel, a strãbãtut, la pas, indiferent de anotimp, toate zonele etnografice ale Moldovei, a discutat cu bãtrânii satelor, i-a convins sã doneze muzeului piese autentice de port popular, apoi a achiziţionat obiecte de mobilier ţãrãnesc, unelte pentru industria casnicã textilã, prese de ulei, teascuri de stors struguri, unelte agricole, grinzi de lemn din locuinţe, etc.
In imagine foto dreapta :Rodica Rodean, Grigore Ilisei, Emilia Pavel, Maria Hatmanu, Aurica Ichim, Dan Hatmanu

A contribuit la constituirea colecţiilor, la conservarea şi restaurarea pieselor, la etalarea, pe săli, a spectacolelor, participând la inaugurarea primului Muzeu Etnografic al Moldovei la Iaşi, la 16 februarie 1958.
A participat la sesiuni ştiinţifice şi simpozioane naţionale şi internaţionale, organizate de muzeele etnografice din ţară, de către institutele de profil ale Academiei Române, precum şi la Zilele Academice Ieşene, unde a prezentat rezultatele cercetărilor etnografice efectuate pe teren, în peste 100 de studii de specialitate, publicate în reviste, anuare, volume omagiale, etc
A luat numeroase premii naţionale şi internaţionale, a fost desemnată cetăţean de onoare a satului natal Popeşti (2004).
Amintim:Ordinul Meritul Cultural în grad de Comandor categoria H desemnat de către preşedintele României (2004) ,
Medalia Mondială a Libertăţii acordată de către Institutul Biografic American (2006) ,
Diploma de excelenţă in cadrul Festivalului Folcloric Datini şi Obiceiuri de iarnă (2007),
Medalia Jubiliara la aniversarea Centenarului Muzeului Astra Sibiu (2005),
Numirea onorifică acordată de către Consiliul de publicaţie din cadrul Institutului Biografic American (2005)

In imagine foto dna Zoe Dumitrescu Busulenga
“…doamna Emilia Pavel, cel mai de seamă etnograf din a doua jumătate a secolului trecut. Valoarea activităţii sale în cultura românească se va impune întotdeauna spiritului naţional. “
(Zoe Dumitrescu Buşulenga)

In imagine foto stanga Romulus Vulcanescu
“ Emilia Pavel este o cercetătoare ştiinţifică reputată în domeniul artei ţărăneşti şi populare, ca şi al muzeologiei generale. “
(Romulus Vulcanescu)

“ Portul popular din zona Iaşi a costituit pentru mine o foarte agreabilă surpriză...Dvs, vă afirmaţi tot mai mult, spre marea mea bucurie, drept o pasionată etnografă, care şi-a găsit adevărata ei vocaţie.” ( Petre Caraman)

„Cu un temperament impetuos, o vocaţie autentică şi nesfârşite energii harice, Emilia Pavel a adunat o comoară patrimonială, reprezentativă, spectaculoasă, care v-a străluci în lume atâta timp cât va exista simţire românească.” (Daniel Corbu)

„ Emilia Pavel, etnograful despre care Iordan Datcu, unul dintre corifeii etnografiei, scrie că face parte din elita domeniului, distingându-se prin faptul că-şi întemeiază studiile şi judecăţile de valoare pe probe relevante, grăitoare, a rămas o viaţă cu satul în suflet.”

„Emilia Pavel şi-a dedicat întreaga viaţă, adăugând picătură cu picătură în patrimoniul cultural al ţării, monstre de port popular de rară valoare, fără de care am fi fost mai săraci sufleteşte.”
(Ion Bălteanu)


Lucrarea Emiliei Pavel, ,,Valori etnografice româneşti în imagini", prefaţată de Iordan Datcu, structurată într-o sinteză etnologică de interes ştiinţific, cuprinde materiale de pe întreg cuprinsul Moldovei, selecţionate şi fişate cu prilejul cercetărilor etnografice, pe o perioadă de peste patru decenii.
Importantele teme din această sinteză se referă la aşezări, satul, gospodăria, casa, podoabe vestimentare şi de interior, simboluri şi motive decorative, confluenţe şi arii culturale, evocări şi portrete. De aceea considerăm că materialul publicat în acest album (prin bogăţia imaginilor şi prin caracterul inedit al acestora, prin calitatea lor se apropie de un album) va constitui un important instrument de lucru pentru specialiştii din ţară şi de peste hotare, care pe lângă textul autoarei vor avea la dispoziţie materialul ilustrativ autentic.
Textul este însoţit de fotografii relevante, 200 alb-negru şi de 140 de planşe color. Materialul ilustrativ este unul de patrimoniu, piesele fiind reale vestigii ale unor vremuri dispărute din viaţa satului românesc.


Lucrarea Emiliei Pavel, ,,Studii de etnologie românească", prefaţată de Zoe Dumitrescu Buşulenga, structurată într-o sinteză etnologică de interes ştiinţific, cuprinde materiale de pe aproape întreg cuprinsul ţării, selecţionate şi fişate cu prilejul cercetărilor etnografice în teren, pe o perioadă de peste trei decenii.
În prezentarea materialului, prioritate o au cercetările etnografice din Moldova.
Importantele teme din această sinteză se referă la aşezări, satul, gospodăria, casa, podoabe vestimentare şi de interior, simboluri şi motive decorative, confluenţe şi arii culturale, evocări şi portrete.
De aceea considerăm că materialul publicat într-un volum special va constitui un important instrument de lucru, pentru specialiştii din ţară şi de peste hotare.
Textul este însoţit de fotografii etnografice, cu valoare de patrimoniu, alb-negru şi color, total 320 pagini. Materialul ilustrativ este unul de patrimoniu, piesele fiind reale vestigii ale unor vremuri dispărute din viaţa satului românesc

CONFERINŢA UNIFERO 22-24 iunie 2011 -IAŞI

Conferinta UNIFERO 2011 "Femeia dincolo de bariere vizibile si invizibile" Iasi 22-24 iunie

In parteneriat cu Universitatea "Al.I.Cuza", Biblioteca Universitara "M.Eminescu" si Palatul Copiilor din Iasi Deschidere Aula Bibliotecii Universitare Saluturi: Prezentare succinta a UNIFERO Prezentare Filiale Scurt program artistic Program: Module/Sectiuni (in Aula Bibliotecii Universitare) • Probleme umanitare si sociale legate de femei - tinere, adulte, senioare/seniori, copii Prezentarile, scurte (5’), pot fi insotite sau pot consta din Power Point. Ele vor avea diversi moderatori si vor include: • Trafic uman / Copiii strazii • Violenta in familie • Protectia familiei si a valorilor ei • Mana de lucru la varste fragede • Mame/tati care isi cresc singuri copiii • Suplinitoare ale mamei naturale!/surori maternale • Sanatatea si in mediul rural • Siguranta locului de munca al femeilor • Folosirea noilor mijloace de comunicare (Email, Internet, Skype 1 ora pregatire /atelier

1. Organizatii non profit si voluntariatul • Prezentare – moderatori: • Aurica BOJESCU, Areta MOSU, Paraschiva ABUTNARITEI, Ileana BOTOS, etc. • Schimb de experienta /Proiecte / Realizari • Network

2. Educatia si Cultura - Rolul lor in asigurarea continuitatii traditiilor in invatamint, aprecierea valorilor culturale, si pastrarea constiintei nationale • Reviste, ziare, femei in cultura, educatie • Scoala – modernizarea predarii; parteneriate; euroeducatia, finantari • Mass Media – promovarea valorii sau a non valorii? (limbaj, dialog, “vedete”, violenta, etc.) • Proiecte – Mediul rural/urban • Sprijinirea femeilor de la sate in promovarea muncii si activitatii lor artistice

3. Scriere de granturi • Obtinerea de fonduri nerambursabile / Proiecte transfrontaliere • Educatie • Renovari case memoriale/monumente • Case pentru senioare /seniori

4. Adunare Generala - rapoarte, probleme statutare, desemnare atributii, Reprezentanta si Filiale; Rezolutie

5. Sedinta BD – probleme interne, desemnare sarcini

6. Vizite de lucru in Iasi (intilnire oficialitati) si la obiective culturale: Muzeul Literaturii, Universitate, Casa Pogor, scoli, biblioteci, Palatul Culturii, Muzeul Unirii, Mitropolia, Biserica Trei Ierarhi, Muzeul Mihai Eminescu din Copou, Bojdeuca lui Creanga din Ticau, Case de seniori.

7. Vernisaje expozitii / Prezentari - Lansari Carte

8. Inchidere Conferinta Sala Senatului Universitatii Informatii despre inscriere, cazare, masa, taxa participare, etc., in anexa FORMULAR DE INSCRIERE, sau pe site-ul nostru www.unifero.org. Pentru corespondenta: unifero2007@yahoo.com si smaranda_livescu@yahoo.com

PROGRAM PE ORE Joi 23 iunie ora 10:00 – 11:00 Intalnire oficialitati Iasi ora 11:00 – 12:00 Conferinta de presa ora 12:00 Vizite de documentare (Camine batrani, orfelinate, organizatii de profil) Vineri 24 iunie ora 7:30 – 9:00 Mic dejun ora 9:00 – 22:00 Inscriere si cazare ora 9:00 – 13:00 Vizite de documentare (Universitati, scoli, Palatul Copiilor, alte institutii publice) ora 13:00 – 14:00 Pranz ora 14:00 – 16:00 Pregatire Conferinta ora 16:00 – 17:30 Deschidere oficiala urmata de program artistic ora 17:30 – 18:30 Proiectii film si dezbateri “Conditia Femeii in Secolul XXI” ora 17:30 – 18,30 Masa rotunda: "Femei de afaceri, afaceri pentru femei" 18:30 - 19:00 Program liber ora 19:00 – 20:00 Cina ora 20:00 Program liber In imagine foto dreapta Muzeul Unirii Sambata 25 iunie ora 7:30 – 9:00 Mic dejun ora 9:00 – 22:00 Inscriere si cazare ora 9:00 – 10:30 Lucrari pe sectiuni I ora 10:30 – 11:00 Pauza, vernisaje expozitii ora 11:00 – 12:00 Premiere concursuri arta plastica si literatura 12:00- 12:30 Pauza ora 12:30 – 14:30 Concurs de Arta Culinara si pranz ora 15:00 – 16:30 Lucrari pe sectiuni II ora 16:30 – 17:30 Adunare Generala UNIFERO ora 17:30 – 20:00 Vizite obiective culturale ora 20:00 – 21:00 Cina ora 21:00 – 22:00 Intrunire BD UNIFERO Duminica 26 iunie ora 7:30 – 8:30 Mic dejun ora 9:00 – 10:30 Lucrari pe sectiuni III 10:30-11:00 Aprobare Rezolutie 11:00 – 11:30 Pauza, lansare carte 11:30-12:30 Masa rotunda – "Violenta in familie" ora 12:30 – 15:00 Inchiderea festiva si receptie ora 15:00 – 15:30 Conferinta de presa ora 15:30 – 20:00 Program liber ora 20:00 – 21:00 Cina

Casa Pogor imagine foto exterior si interior

Concursuri pentru elevi UNIFERO 2011 Participantii la oricare din cele doua concursuri pentru elevi trebuie sa trimita urmatoarele date care sa insoteasca lucrarea: Numele complet al elevului, numele si adresa scolii, adresa email, clasa Numele profesorului indrumator, adresa email 1. Creatie Literara – trimitere prin email in anexa mesajului pana la data de 15 mai, la adresele Unifero2007@yahoo.com si smaranda_livescu@yahoo.com Teme: Femeia in Lirica Universala – analiza - eseu a unei poezii/proza din literatura romana sau universala dedicata femeii. Vom da coordonate / indrumari (clasele 8-12) • Voluntariatul incepe acasa – ce am invatat de la mama, bunica si sora mai mare – Lectii pentru cand voi fi tanar adult (Clasele 3 -7) – Lucrarea poate sa fie insotita de fotografia femeii mentionate in naratiune (in anexa la mesaj) 2. Arta Plastica – a. Femeile si copiii vor PACE – Arta NU Razboi (clasele 3-7) b. Traditii nemuritoare – Costume populare purtate de femei in Romania si in lume - desenul sa fie insotit de date privind: regiune, culoare, parti componente, imprejurare in care este purtat costumul ales; mediu in care este lucrat desenul si o fotografie a costumului original (clasele 8-12 si 3-7) Lucrarile vor fi trimise prin posta pana la data de 1 iunie, cu mentiunea CONCURS Arta Plastica UNIFERO 2011, la adresa: Palatul Copiilor, bd.Carol I nr.2, Iasi, cod 700505 Vor fi acordate trei premii si trei mentiuni pentru fiecare categorie de varsta. Scolile unde studiaza elevii premiati vor primi Certificat de recunoastere. Participantilor le vor fi acordate certificate electronice. Mai multe informatii pe www.unifero.org.

Muzeul Unirii si Alexandru Ioan Cuza in imagine foto

Casa memoriala Ion Creanga

Competitie “The Iron Chef” / Bucatarul de Fier din cadrul Conferintei Internationale UNIFERO editia a 4-a Data: sambata 25 iunie Ora: 12:30 -14:30 Locatie: se va anunta Participanti: Fiind un concurs dedicat dexteritatii culinare, oricine (femei si barbati) poate participa. Intre concurenti se vor afla si membri ai UNIFERO. Restaurantele, pensiunile, cofetariile/patiseriile pot trimite cati reprezentanti doresc. Reguli de concurs: • Participantii vor pregati in fata celor prezenti un fel de mancare ( Portii: 10-15 persoane). • Se aduc ingredientele semipreparate pentru a fi finalizate in 25-30 de minute cel mult. (Ex. Daca pregatim o reteta de salata de cartofi specifica locului, aducem cartofii fierti, cojiti, sa spunem oua fierte si cojite, castraveti murati, etc. Se face pregatirea salatei si se orneaza la fata locului). Se aduc si ustensilele necesare. • Participantii vor aduce tiparita reteta felului cu care intra in concurs (poate fi o reteta de familie transmisa de generatii). • Juriul va degusta preparatele si va stabili castigatorii. • Felurile pregatite vor fi apoi servite celor prezenti. Se va decide un premiu al publicului. Cu noi se va afla si Televiziunea Romana. Castigatorii vor fi recunoscuti prin premii si Diplome UNIFERO. Participantii vor primi certificate de participare la acest Concurs International si premii in concordanta cu dexteritatea aratata. Toti participantii pot fi cistigatori! Va asteptam sa fiti cu noi in competitia deprinderilor gastronomice, unde sa invatam ce este hrana sanatoasa, traditionala sau din diverse alte culturi . Pentru informatii in plus sunati la: 0721654117 si vizitati website-ul nostru la www.unifero.org
Pentru inscrierea la Conferinta Uniunii Internationale a Femeilor Romane , UNIFERO, Inc. de la Iasi din zilele de 24, 25 si 26 iunie 2011, va rugam sa completati tabelul , urmand ca inscrierea sa fie considerata completa dupa ce ati virat suma de:
- Pentru persoane fizice: 50 lei pentru Romania, de 5 euro pentru Republica Moldova (inclusiv Tiraspol), Ucraina, Valea Timocului si Bulgaria, 50 euro pentru participantii din celelalte tari europene si echivalentul in $ pentru restul tarilor.
- Pentru cele juridice: 90 lei pentru Romania, 10 euro pentru Republica Moldova (inclusiv Tiraspol), Ucraina, Valea Timocului si Bulgaria, 100 de euro pentru celelalte tari europene si echivalentul in $ pentru restul tarilor.
Solicitam ca taxa de participare sa fie virata pana in data de 30 aprilie.
Membrii UNIFERO salariati au reducere 10 % din sumele de mai sus.
Sumele in lei se vor achita in contul RO34CECESV010RON0205726 (atentie la O si 0), cod BIC CECEROBUXXX, deschis pe numele Gusetu Mariana, iar cele in euro si $ in contul UNIFERO deschis la Wachovia Bank, Atlanta, Georgia, SUA, care va fi comunicat la cerere (unifero2007@yahoo.com, smaranda_livescu@yahoo.com), individual, persoanelor/organizatiilor interesate.
Pensionarii, elevii si studentii beneficiaza de gratuitate
Informatii pentru a deveni membru gasiti pe www.unifero.org.

Aceste date sunt necesare si pentru a le cuprinde in Buletinul Conferintei in care tiparim numele participantilor.

Tarif de cazare la
- hotel CONTINENTAL – CO - (2 stele): 35 lei/pat/zi in camera dubla cu mic dejun inclus
- hotel AKADEMOS – AK (langa sala Conferintei) - : 70 lei / pat / zi in camera dubla, cu mic dejun variat inclus.
Tarif de masa/persoana la AKADEMOS: pranz 25 lei (3 feluri, desert, apa, suc, vin - la cerere); cina 20 lei. Receptia 30 lei/persoana (aperitive reci si calde, salate, deserturi, fructe, cafea, suc, ceai, apa, etc.).


Cu o saptamana inainte de Conferinta UNIFERO cei inscrisi vor primi un numar de telefon mobil la care puteti cere informatii in plus.

Adrese de contact: unifero2007@yahoo.com si smaranda_livescu@yahoo.com