24 Ianuarie 1918- Zi istorica- IASI -Muzeu Unirii 2012-

Unirea Principatelor Române cunoscută și ca Mica Unire (Marea Unire fiind cea de la 1918) a avut loc la jumătatea secolului al XIX-lea și reprezintă unificarea vechilor state Moldova și Țara Românească. Unirea este strâns legată de personalitatea lui Alexandru Ioan Cuza și de alegerea sa ca domnitor al ambelor principate la 5 ianuarie 1859 în Moldova și la 24 ianuarie 1859 în Țara Românească. Totuși, unirea a fost un proces complex, bazat pe puternica apropiere culturală și economică între cele două țări. Procesul a început în 1848, odată cu realizarea uniunii vamale între Moldova și Țara Românească, în timpul domniilor lui Mihail Sturdza, respectiv Gheorghe Bibescu. Deznodământul războiului Crimeii a dus la un context european favorabil realizării unirii. Votul popular favorabil unirii în ambele țări, rezultat în urma unor Adunări Ad-hoc în 1857 a dus la Convenția de la Paris din 1858, o înțelegere între Marile Puteri prin care se accepta o uniune mai mult formală între cele două țări, cu guverne diferite și cu unele instituții comune. La începutul anului următor, liderul unionist moldovean Alexandru Ioan Cuza a fost ales ca domnitor al Moldovei și Țării Românești, aducându-le într-o uniune personală. În 1862, cu ajutorul unioniștilor din cele două țări, Cuza a unificat Parlamentul și Guvernul, realizând unirea politică. După înlăturarea sa de la putere în 1866, unirea a fost consolidată prin aducerea pe tron a principelui Carol de Hohenzollern-Sigmaringen, iar constituția adoptată în acel an a denumit noul stat România.
(Wikipedia)
Maxima postala din colectie

Elena Cuza (n. 17 iunie 1825; d. 2 aprilie 1909), cunoscută și ca Elena Doamna, a fost soția domnitorului Alexandru Ioan Cuza. S-a născut la Iași, în familia Rosetti și a murit la Piatra-Neamț, fiind înmormântată la Solești, Vaslui
Împlinind cincisprezece ani, Elena s-a stabilit la Iași unde a fost introdusă în înalta societate. Aici îl cunoaște pe Alexandru Ioan Cuza cu care se va căsători la Iași în ziua de 30 aprilie 1844. Rar se întâlnesc două făpturi mai deosebite. Crescută de o mamă aprigă și autoritară, Elena avea o fire cu totul opusă soțului ei: domoală, retrasă, cumpătată, cam stângace și puțin timidă, lipsită de încredere în forțele proprii era stăpânită în societate de puternice complexe de inferioritate. Deși căsătoria nu a fost din cele mai izbutite, Cuza nefiind un soț prea statornic, între ei s-au păstrat, totuși, întotdeauna relații de respect.

carte postala din colectie
Urmare a importantului eveniment istoric, Unirea din 1859, Elena Cuza a devenit Înalta Doamnă a României. La îndemnul soțului, pentru a nu se expune intrigilor, Elena Cuza pleacă în 1860 la Paris. În această perioadă, în viața domnului intrase Maria Obrenovici, o doamnă de la curte, fiica cea mare a lui Costin Catargiu și mama viitorului principe al Serbiei, Milan. A revenit în țară, la îndemnul soțului, la mijlocul anului 1862 pentru a face onorurile Curții, uimindu-l atât pe soț, cât și pe rivala sa. A contribuit, cu modestia și demnitatea ce o caracterizau, la opera reformatoare a Domnului Unirii, fiind inspiratoarea fericită a legii instrucțiunii publice. De asemenea s-a aplecat cu deosebită înțelegere asupra situației precare a țărănimii, fiind o susținătoare energică a înfăptuirii reformei agrare.



Al. I. Cuza şi Doamna Elena - pictură din Biserica Domnească de la Ruginoasa
Calitățile sale sufletești și educația primită au îndemnat-o să-și dedice întreaga sa viață și avere acțiunilor caritabile. Și-a început opera de binefacere la București, patronând Azilul Elena Doamna de la Cotroceni, destinat fetelor orfane, și a încununat-o la Iași, unde a lucrat benevol ca infirmieră la spitalul „Caritatea”. Suflet generos, Elena Cuza a consimțit să-i adopte pe cei doi fii nelegitimi, Alexandru și Dimitrie, pe care soțul său îi avea cu prințesa Maria Obrenovici, acordându-le întreaga sa atenție, ocupându-se de educația lor și înconjurându-i cu o afecțiune maternă. (Wikipedia)


Cu ocazia zilei de 24 ianuarie o copie a uniformei domnitorului Alexandru Ioan Cuza va fi expusă începând de marţi, 24 ianuarie, la Muzeul Unirii din Iaşi, costumul fiind realizat la croitoria Ministerului Apărării Naţionale.
"Împreună cu ministrul Apărării, Gabriel Oprea, şi cu deputatul UNPR Luminiţa Iordache donăm această copie către Muzeul Unirii din Iaşi. Uniforma este realizată în baza unor fotografii şi tablouri vechi. Este un proiect de suflet, realizat din contribuţie personală, ideea pornind de la un ieşean, care mi-a spus că nu există o astfel de copie a uniformei domnitorului. Donaţia către Muzeul Unirii o vom face pe 24 ianuarie, când sărbătorim Unirea Principatelor Române", a declarat deputatul Petru Movilă.
El a adăugat că va face demersurile necesare pentru ca şi medaliile de pe uniforma domnitorului Cuza, expuse în prezent la Muzeul Naţional de Istorie din Bucureşti, să fie aduse la Iaşi.
Movilă a spus că acest costum a fost realizat la croitoria Ministerului Apărării Naţionale, ideea aparţinând unui ieşean care a constatat că nu există o copie a uniformei domnitorului Alexandru Ioan Cuza.
sursa Mediafax

IN PROGRAM
La ora 15.00, în Sala Dublei Alegeri, se va desfășura Simpozionul „Iași – Leagănul Unirii”, organizat de Complexul Muzeal Național „Moldova” Iași – Muzeul Unirii în colaborare cu Academia Română – Filiala Iași – Institutul de Istorie „A. D. Xenopol” Iași, Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” Iași – Facultatea de Istorie și Primăria Municipiului Iași.

Cu începere de la ora 15.00, Muzeul Unirii va fi gazda unui program artistic susținut de elevii Școlii „Ion Simionescu” Iași și membrii Asociației „Universul Prieteniei” Iași , urmat la ora 16.45 de momentul „Reconstituiri istorico – militare”, realizat de Asociația „Tradiții Militare” București.


Manifestarea va continua la ora 17.00 cu Marșul Unirii – De la Muzeul Unirii la Palatul Ocârmuirii, organizat cu concursul Garnizoanei Iași, Asociației „Tradiții Militare” București și Primăriei Municipiului Iași.


La ora 17.30 va avea loc prezentarea albumului „Uniforme militare ilustrate de Gh. Asachi. (1854 – 1862)”, autori: Sorin Iftimi și Aurica Ichim.

Vernisajul expoziției ”Națiune și Onoare: uniforme, decorații, steaguri ” va avea loc la ora 18.00. Evenimentul este organizat de Complexul Muzeal Național „Moldova” Iași (Muzeul de Istorie a Moldovei, Muzeul Unirii, Muzeul de Artă) în colaborare cu Muzeul Militar Național „Regele Ferdinand I” București, Garnizoana Iași și Primăria Municipiului Iași. La ora 19.00 va urma Recitalul cameral susținut de Lăcrămioara Nae, Luminița Ciobanu și Laura Magdalena Scripcaru.

Miercuri, 25 ianuarie, ora 17.00, tot la Muzeul Unirii, se va desfășura Simpozionul ”Omagiu făuritorilor Unirii”, fiind organizat de Complexul Muzeal Național „Moldova” Iași – Muzeul Unirii, Asociația „Alexandru Ioan Cuza”, Academia Română – Filiala Iași – Institutul de Istorie „A. D. Xenopol” Iași.

Palatul Memorial „Al. I. Cuza” Ruginoasa va organiza evenimentul „Sub semnul Unirii”, ce se va desfășura în colaborare cu Biblioteca Municipală Pașcani, Colegiul Național „Mihail Sadoveanu” Pașcani și Muzeul Municipal Pașcani, în data de 24 ianuarie 2012. Programul acestei acțiuni include: vernisarea expoziției „Mode și veșminte din veacul al XIX-lea” și a expoziției de carte „Sub semnul Unirii”, lansarea broșurii „Unirea Principatelor. Odinioară și azi”, realizată de Colegiul Național „Mihail Sadoveanu ” Pașcani și programul artistic intitulat „Unirea Principatelor în amintirea contemporanilor”, susținut de elevii Colegiului Național „Mihail Sadoveanu” Pașcani. Evenimentele vor avea loc la Biblioteca Municipală Pașcani, cu începere de la ora 9.30
(ziareleLive-stiri locale)

http://www.ziaruldeiasi.ro/local/uniforma-preferata-a-domnitorului-cuza-expusa-la-muzeul-unirii~ni8438 Despre expozitie mai mult accesati

SI EU MA ALATUR PROTESTANTILOR DIN BUCURESTI

--CHIAR DACA SUNT ACASA SUNT ALATURI DE PROTESTANTI PENTRU CA EU DORESC DEMNITATE, RESPECT FATA DE INTELECTUALII ACESTUI POPOR, FATA DE TOATE CATEGORIILE SOCIALE DE OAMENI SI DE CE NU. RESPECT FATA DE ANIMALE.
-COPIII MEI , MEDICI ACUM, AU ABSOLVIT FACULTATEA DE MEDICINA LA IASI.
AU PLECAT DIN TARA PENTRU CA DUPA ABSOLVIRE NU S-A RIDICAT NICIUN DEGET PENTRU TANARA GENERATIE DE MEDICI.
EU CA MAMA MI-AM FACUT DATORIA. NU FAC PARTE DIN NICIUN PARTID.
-AM CONTRIBUIT LA FORMAREA PERSONALITATII A UNEI GENERATII DE MEDICI.
-CAND AM SOLICITAT AJUTOR PREFECTULUI MI S-A SPUS CA:,,SA ASTEPT PANA VA FI LA CONDUCEREA DSP-ULUI BOTOSANI DIN PARTIDUL DE GUVERNAMANT" ......
-CE SA ASTEPTE........AU LUAT O DECIZIE MAJORA SI AU PLECAT DIN TARA.
LUCREAZA LA ALT SPITAL DIN STRAINATATE, A OBTINUT DOCTORATUL IN CARDIOLOGIE LA MUNCHEN, SI ASTA PENTRU CA SCOALA ROMANEASCA ESTE DE CALITATE. BAZA DE PREGATIRE PROFESIONALA A FOST AICI IN ROMANIA.
-CU PLECAREA TINERILOR S-AU DESTRAMAT FAMILIILE.
AU FACUT CEVA PARLAMENTARII PENTRU CA MEDICII SA NU PLECE?
NU! PENTRU CA DUPA PLECAREA A COPIILOR MEI, AU PLECAT 10.000 DE MEDICI.
DECI, ESTE O PROBLEMA IN SISTEMUL SANITAR.
DOAMNE AJUTA!
AVEM VALORI, SA LE RESPECTAM SI SA LE MULTUMIM.

MARIOARA MURARESCU

A prins înregistrările alb-negru, a prins fonoteca, a colaborat cu mari profesionişti de televiziune drept modele. Este Marioara Murărescu, care-şi împarte la cei 62 de ani munca de bunică cu cea de vedetă tv.
Marioara Murărescu a trecut iniţial prin radio înainte de contactul cu televiziunea.
“Am fost repartizată în radio în 1972, iar în 1977 am ajuns în televiziune şi pentru că cele două instituţii erau surori.” Fonoteca radio este pentru orice redactor o adevărată şcoală, este de părere prezentatoare emisiunii Tezaur Folcloric. “I-am prins pe cei din generaţia de aur: Ioana Radu, Rodica Bujor, Ion Luican“Nu sunt prezentator, eu sunt om de specialitate, sunt etno-muzicolog. Sunt un om de televiziune care face mult mai mult decât un prezentator. Am venit în radio ca şefă de promoţie de Conservator şi mi-am dorit să fac folclor”, a declarat Marioara Murărescu.
http://mmurarescu-tezaurfolcloric.blogspot.com/

Pe data de 13 ianuarie -2012, la emisiunea ,, Acces direct" a fost invitată doamna
Mărioara Murărescu şi alţi interpreţi al cântecului popular Steliana Sima, Benone Sinulescu, Florin Vasilica. În cadrul emisiunii s-a vorbit ,, despre Mărioara Murărescu"
Câteva impresii, amintiri al înterpreţilor:
Florin Vasilică:
,, Primul spectacol public la care am participat ,, Tezaurul Folcloric", organizat de d-na Mărioara Murărescu, a fost când aveam vârsta de 3 ani. Mai târziu am participat în cadrul ,, Grupului Teleorman" , care a fost promovat de doamna.
-Nu a fost certăreaţă. A dat un sfat care să-l înţelegi. Aveam nevoie de un sfat şi a fost bine venit.
Petrică Stoian
,, Despre doamna Mărioara Murărescu, nutresc sentimente de dragoste, în unele cazuri sentimente de teamă, de respect pe care-l port şi nu numai eu ci şi semenii mei.Nu-i uşor să lucrezi cu un om ca d-na, care ştie ce să-ţi spună. A fost severă în mod constructiv. D-na este cea care iubeşte folclorul românesc, timp de 30 de ani, in timpul vechiului regim a ştiut să-l ţină în mână şi aşa cum trebuie. A fost severă Ea, a ştiut să aducă acea tradiţie primită de la străbuni şi să o redea.
Benone Sinulescu
Doamna Mărioara Murărescu, pe care o cunosc de la începutul emisiunii ,, Tezaurul Folcloric", este omul de televiziune care a servit cu sfinţenie cântecul nostru popular. A ştiut să scoată la iveală multe nestemate ale folclorului românesc. Dacă nu era ea acestea rămâneau în neant. A fost apreciată dincolo de meterezele ţării.
A făcut multe servicii nouă interpreţilor de muzică populară.
Sofia Vicoveanca
Doamna Mărioara a pus suflet şi nu a permis nimănui să cânte oricum. Am toată admiraţia pentru ce a făcut. A crea o şcoală în cadrul acestei emisiuni ,, Tezaurul Folcloric". A fost exigentă, a impus seriozitate. Exigenţa mergea până la îmbrăcatul costumului şi al pieptănatului. Ca o mamă s-a aplecat asupra tinerei generaţii. Cei care au cunoscut-o pe d-na Mărioara Murărescu, să nu uite sfaturile ei, este foarte important.
Steliana Sima.
,,Mai întâi aş dori să vorbesc despre realizările domniei sale, are o familie frumoasă, are un copil bun, care i-a adus o noră şi la rândul ei i-a adus un nepoţel. Deci pe partea asta este împlinită.
Pe partea profesională, mai are un copil ,, emisiunea Tezaurul Folcloric", care ţine de ani şi ani, o emisiune de referinţă, pentru tot ce înseamnă tradiţia noastră, cultura. Ne-a întors în vatra satului. Ne-am găsit copilăria. Ne-am definit ca neam român. Noi ca înterpreţii , doamna ne-a definit ca înterpreţi. A scos generaţii de artişti. Ne-a format în cadrul acestei emisiuni. Ne-a învăţat să fim demni în viaţă. Ne-a învăţat cum să ne câştigăm respectul. Deasemenea să nu ne umilim când vorbim de talent. Ce-a lăsat Dumnezeu, acest har nu ne poate lua nimeni

Interviu cu dna Marioara MurarescuReporter:Dupa 10 ani de ucenicie in redactia de folclor a postului national de Radio, am inteles cat de important este pentru public sa aiba o zi, o ora pe saptamana, in care sa vina la intalnirea cu muzica de valoare
- ,,In regimul trecut, era una dintre putinele emisiuni ale Televiziunii Române nepolitizate total. Au fost momente in care emisiunea se reducea la o jumatate de ora, la un sfert sau chiar la zece minute, dar noi eram fericiti ca existam. Am facut un dans pe sarma foarte periculos. Dacă as fi cedat intentiei cenzurii de a-mi politiza emisiunea, mi-as fi pierdut publicul; daca nu cedam deloc, mi se suspenda emisiunea. Am apelat atunci la acele cantece care au fost pastrate in umbra sfantului altar - cantecele nationale si patriotice vechi din Ardeal. Acestea au fost si primele cantece difuzate pe postul national de televiziune in primele ore ale Revolutiei - "A sosit ziua dreptatii" cu Nicolae Furdui Iancu, Ion Bocsa si Dragan Muntean. Eram acolo si am dus banda in regia de emisie, spunand: "Acestea sunt cantecele care trebuie ascultate acum".- Reporter:Dupa 10 ani de la revolutia din decembrie, starea de spirit a romanilor s-a schimbat foarte mult. Credeti ca traditia noastra, folclorul, mai are zile? Pe cine intereseaza?

- ,,Eu umblu foarte mult prin tară - prin sate, la festivalurile de profil, prin salile de concert. Am prilejul sa văd că oamenii incă doresc să mai imbrace costumul popular, doresc să-si mai cânte cantecele, să-si reamintească datinile strămosesti. De cele mai multe ori, sălile de spectacol sunt neincapătoare, sunt momente in care lumea urcă si in culise si stă in jurul scenei. Deci, există public pentru folclor, există chiar si mult public tânăr. Lansati in emisiunea "Tezaur folcloric", tinerii interpreti, prin vârsta lor, aduc in sălile de spectacol si foarte mult public tânăr. Si asta e foarte important. Adolescentii de astăzi nu sunt de vină daca nu iubesc folclorul. De unde să cunoască ei folclorul? Ce le-am oferit noi copiilor din orase, care nu au avut prilejul să meargă prin sate, pe la bunici? "Tezaur folcloric" este si o formă de educatie in acest sens.
- - Reporter Inteleg că public există. Dar folclor mai există? Mai găsiti "oaze" in care traditiile se păstrează in forma lor originala, nealterata?

- Aceste "oaze" exista in zonele mai izolate, mai departate de lumea civilizatoare a oraselor: in Mehedinti, in tinutul Padurenilor, in Hunedoara, in Nasaud, unde mai traiesc batranii rapsozi ale caror creatii au fost inregistrate inca in anii de dinaintea razboiului, de catre celebrul folclorist C. Brailoiu, in Maramures, in Bucovina. Si mai exista acolo unde sunt oameni care sfintesc locul: acei "apostoli" ai satelor, care sunt preotul si invatatorul. Ei au tinut si tin inca aprinsa flacara spiritualitatii neamului, a pastrarii traditiilor si identitatii fiintei nationale. Asa exista, de pilda, la Maieru (in Bistrita-Nasaud), profesorul Sever Ursa, care a format generatii intregi de dascali in spiritul acesta, al dragostei si respectului pentru traditie, crescandu-i acolo, la "Cuibul visurilor" lui Rebreanu. Ce-i drept, nu se mai poarta acum costumul popular decat in zonele care au mai putina legatura cu civilizatia oraselor, dar costumul a devenit costum de sarbatoare. Mai trist este ca multi batrani ai satelor, din pricina saraciei, isi vand pe nimic costumele populare, unele foarte vechi. Multe dintre ele iau calea strainatatii.

- ,,Am pus in aceasta emisiune tot sufletul si toata viata mea. Nu degeaba este una dintre cele mai vechi emisiuni de televiziune si nu degeaba este de o varsta cu copilul meu. Iar videoteca de folclor a televiziunii este o adevarata comoara, de care nu stiu cum m-as putea desparti, stiind ca multe sunt inregistrari facute de mine de-a lungul anilor. Acolo este munca mea de-o viata. Am gandit ca ar fi bine - si am acceptul conducerii Tvr in acest sens - sa editam pe casete materialele muzicale din videoteca "Tezaurului folcloric". Am semnale ca sunt asteptate ca painea calda inregistrarile de folclor autentic. Un alt motiv al fidelitatii mele fata de aceasta institutie ar fi acela ca Televiziunea Romana intra in casele tuturor romanilor, iar emisiunea mea chiar se adreseaza tuturor. Am generatii intregi de telespectatori si ma bucur ca in acesti ultimi ani am reusit sa-i fac sa se apropie de folclor chiar si pe acei oameni care rasuceau butonul pentru a inchide televizorul cand auzeau muzica populara.
- Reporter :De curand, ati relansat in cadrul emisiunii dumneavoastra un concurs menit sa-i ajute pe tinerii interpreti sa iasa la rampa si, in acelasi timp, sa apropie tanara generatie de traditiile stramosesti.

- ,,Desfasurat sub genericul "Mostenitorii", concursul acesta aduce in fata lumii o realitate. Este extraordinar sa primesti, ca specialist, informatii despre lumea satului sau un cantec nou, nemaiauzit inca, de la niste tineri. Asta inseamna ca folclorul e viu in satele noastre, chiar si intr-o zona care parea arida din acest punct de vedere, cum este Prahova - judetul unde am organizat primul concurs al anului acestuia. Exact dupa emisiunea de duminica trecuta, am primit deja oferte din 5-6 judete ale tarii, care ne invita sa realizam concursul "Mostenitorii" cu tinerii din zonele respective
- ,,Este o continuare, intr-un alt plan. Bineinteles, finalitatea este aceeasi - aceea de a lansa tineri interpreti de muzica populara. "Mostenitorii" trebuie sa inmulteasca "darul" care este folclorul, traditia noastra stramoseasca. Concursul se adreseaza tinerilor cu varsta cuprinsa intre 15 si 25 de ani care dovedesc reale calitati vocale si interpretative, o buna cunoastere a zonei din care provin si pe care o reprezinta, precum si cunostinte serioase privind cultura populara, o zestre nationala masurata in aur. Folclorul nu trebuie sa devina o "antichitate", o piesa de muzeu prafuita- - Reporter Cu toate acestea, emisiunea dumneavoastra era si este asteptata cu sfintenie in fiecare casa de roman, iar dumneavoastra, ca personalitate publica, sunteti aproape venerata. Cum este sa fii celebru?

- ,,Este cea mai mare multumire. Eu cred ca n-as fi putut exista si n-as fi putut rezista atata amar de vreme fara dragostea publicului. Este un mare privilegiu sa poti aduce bucurie oamenilor, si ar trebui sa le vedeti expresiile fetelor cand vin la spectacole. Prezentarile mele nu sunt simple aparitii scenice, timp in care spectatorii se foiesc pe scaun si vorbesc unii cu ceilalti. Vad cum imi urmaresc cuvintele, cum reusesc sa intre in rezonanta cu atmosfera spectacolului si cu ideea pe care vreau sa le-o transmit. Aceasta este cea mai mare bucurie pentru mine: n-as suporta sa vorbesc in gol - in momentul acela as iesi de pe scena. Fiecare om are steaua lui, in fiecare din noi Dumnezeu a pus o scanteie divina. Totul e sa reusesti sa-ti gasesti vocatia si eu ii multumesc lui Dumnezeu ca mi-am gasit drumul. Nici nu ma imaginez facand altceva decat aducand folclorul si zestrea noastra de traditie in atentia contemporanilor. Este mare lucru sa vad ca romanii isi iubesc folclorul, dincolo de privirile pe care le arunca peste mari si tari. E un semn de stabilitate.
http://www.formula-as.ro/1999/356/lumea-romaneasca-24/marioara-murarescu-482

Marioara Murarescu, realizatoarea emisiunii "Tezaur folcloric", a fost decorata de catre presedintele Traian Basescu, cu Ordinul national Steaua Romaniei in grad de cavaler.

Ceremonia a avut loc la Palatul Cotroceni, unde au fost prezenti mai multi interpreti de muzica populara, dar si directorul TVR, Alexandru Sassu.

"Este pentru mine un moment extraordinar. Pentru ca acum toata crestinatatea se pregateste sa primeasca lumina, toti ne facem daruri unii altora, consider ca acesta este cel mai frumos dar pentru mine de sfintele Pasti", a spus Marioara Murarescu.
14 Aprilie 2009


http://stiri.acasa.ro/monden-124/marioara-murarescu-decorata-de-traian-basescu-132270.html#ixzz1jUxqnEHm

Activitate la Cucorani- judetul Botosani

CUCORĂNI- . 3 GENERAŢII

Muzeograf Steliana Băltuţă
,,Pe data de 9 decembrie 2011, la Cucorăni, comuna Mihai Eminescu, din iniţiativa domnilor învăţători Cecilia şi Sergiu Manolache , s-a desfăşurat în cadrul şcolii ,, o frumoasă şi tradiţională activitate .
La activitate a participat şi domnul director coordonator Maluş Neculai.
Organizatorilor le-au stat aproape colegele Corduneanu Florica, Drescanu Cristina şi părinţi ai copiilor.
Activitatea s-a referit la meşteşugurile populare care erau practicate în viaţa satului de altădată.
Copiii îmbrăcaţi în costume populare, aflaţi în şezătoare au tors, au ales la gherghef, au brodat, au împletit pănuşi, dar au prezentat şi un program folcloric, coordonat de doamna învăţătoare Cecilia Manolache.
La şezătoare erau mamele şi bunicile implicate şi ele în practicarea industriei casnice textile, demonstrând ţesutul la stative. Sala unde s-a desfăşurat şezătoarea a fost completată cu o expoziţie de piese ţesute- ştergare, scoarţe în zestre, traiste.
De remarcat este că Şcoala de la Cucorăni are şi o colecţie muzeografică complexă recunoscută care cuprinde ceramică arheologică şi de secol XIX-XX documente, numismatică, piese etnografice ( unelte, ţesături, piese de port popular). În cadrul activităţii au fost prezentate pe lângă tors, ţesut, brodat, şi prelucrarea lemnului, olăritul, fierăritul.
Domnul învăţător Sergiu Manolache s-a referit la scopul programării temei despre meşteşuguri, precizând că aşa vor înţelege cei mici că ei sunt continuatorii unora dintre meşteşugurile care sunt necesare a fi practicate şi astăzi.
Domnul director Maluş Neculai a apreciat faptul că programarea şezătorii şi a temei despre meşteşuguri a însemnat o reînviere a şezătorilor de altădată ale satului, care aveau loc în serile de dinaintea sărbătorilor de iarnă, când generaţiile adulte transmiteau celor tineri modul de viaţă al comunităţii rurale.
Activitatea a fost o reuşită, bunicile şi-au revăzut tinereţea lor, mamele au căpătat noi experienţe şi copiii au înţeles că trebuie să ducă mai departe frumuseţea vieţii tradiţionale româneşti".