Biblioteca Judeţeană ,, Mihai Eminescu", Botoşani

FONDUL DOCUMENTAR ,,MIHAI EMINESCU"

Un Tezaur în oraşul lui Eminescu
Pentru prezentarea ,,Fondului Documentar Eminescu", l-am rugat pe domnul Iulian Moldovanu in calitate de bibliotecar sa prezinte " Donaţia Ion C. Rogojanu" al Bibliotecii Judetene căruia îi mulţumesc mult pentru materialul oferit.

,,Ion C. Rogojanu este un renumit bibliofil, originar din zona Vrancei, trăitor în Bucuresti, economist ca formatie, care, în 1989 a donat pentru folosinţa publică fondul acesta de carte si documente. Este cel dintâi numit Cetatean de Onoare al orasului Botosani.

,,Fondul Documentar Eminescu este cea mai completă colecţie de opere, ediţii şi exegeză eminesciană adunată într-un singur inventar. Cu un patrimoniu iniţial de 1500 de unităţi de biblioteca (lucrări monografice şi periodice), fondul a fost inaugurat la 19 decembrie 1997, în cadrul secţiei de coleţii speciale a Bibliotecii Judeţene „Mihai Eminescu” din Botoşani, pe strada Cuza Vodă nr. 4D, unde a funcţionat până în august, 2004. Din 2004, acesta este păstrat şi funcţionează ca o secţie distinctă, specializată a Bibliotecii Judeţene, într-un spaţiu personalizat, în sediul central al bibliotecii, pe Calea Naţională nr. 64. De la inaugurare, numărul de documente din alcătuirea fondului a sporit continuu şi însumează astăzi aproximativ 6000 de unităţi.
Fondul Documentar Eminescu este conceput ca un centru de informare şi documentare în domeniul eminescologiei şi se adresează cu predilecţie cercetătorilor, pasionaţilor, precum şi studiului curent, didactic. Ca obiectiv principal, Fondul Documentar Eminescu îşi propune strângerea tuturor documentelor tipărite, înregistrărilor audio, video, materialelor de cartofilie, filatelie, numismatică şi chiar opere de artă, legate direct sau indirect de biografia sau opera lui Eminescu, ori de istoria provinciilor româneşti în a doua jumătate a secolului al XIX-lea."

,,Din punct de vedere biblioteconomic Fondul documentar Eminescu are forma unei expoziţii permanente şi este împărţit în două săli: Donaţia Rogojanu, reprezentând nucleul, aproximativ ¾ din totalul documentelor şi care poate fi studiată numai în regim de sală de lectură şi, alături, cartea curentă, din care se poate face şi împrumut la domiciliu. Fondul este catalogat integral şi introdus în evidenţa computerizată, iar o parte din fond beneficiază de o evidenţă analitică. Este singurul fond din Biblioteca judeţeană unde se pot face căutări, inclusiv după cuprinsul volumelor, sau după adnotări.
Valoarea deosebită a Fondului Documentar Eminescu vine din numărul mare de documnete rare pe care le cuprinde. Spre exemplu, din cele 11 ediţii ale volumului de Poesii, al lui Mihai Eminescu, îngrijite de Titu Maiorescu (apărute între 1884-1913), care există acum la Botoşani, însuşi Perpessicius preciza că nu a văzut decît şase ediţii. Există, de asemenea, în cuprinsul fondului botăşănean ediţii pe care „Bibliografia Mihai Eminescu”, elaborată în anul 1970 de către serviciile bibliografice ale Bibliotecii Academiei, (care a fost aproape trei decenii singurul instrument de lucru în domeniu) nu le menţionează sau este nevoită să precizeze: „volumul n-a fost văzut”; informaţie „după presă” etc.
,,Multe dintre lucrări sunt ediţii bibliofile, aşa cum este cea din 1941 semnată de G. Ibrăileanu, apărută la editura Ministerelor de Artă şi Propagandă, în format III (29x22 cm.), pe hârtie canadian chamoix şi ilustrată de A. Brătescu-Voineşti. Altele sunt ediţii omagiale precum cea editată de municipiul Bucureşti din 1939. Unele sunt ediţii rare: cea de Poesii îngrijită de Matei Eminescu, sau cea în 126 de exemplare pe hârtie velină, vărgată îngrijită de G. Bogdan Duică, în 1924.
Fondul documentar Eminescu deţine şi un important segment de exegeză eminesciană, care cuprinde de la „Studiu Criticu” al lui Al. Grama (1891) sau cel al lui I. Petraşcu (1892), până la Grid Modorcea „Masca lui Eminescu” (1998) sau G.I. Tohăneanu, T. Vianu, I. Negoiţescu, D. Murăraşu, D. Caracostea, precum şi aproape toate scrierile biografice referitoare la Eminescu. (G. Călinescu, Augustin Z.N. Pop, Z. Dumitrescu-Buşulenga., M. Eliade, G. Tomozei, N. Zaharia, P. Vintilă, N. Georgescu, G. Muntean, D. Murăraşu, Theodor Codreanu, I. Buzaşi, I. Roşu etc.
O grijă deosebită se acordă reconstituirii mediului cultural, social şi istoric din epoca în care a trăit Eminescu. În acest scop biblioteca a cuprins şi o serie de manuale pe care Eminescu fie le-a studiat ca elev, fie a lucrat cu ele în perioada în care a funcţionat ca revizor şcolar, fie conţin texte ale sale: Elementariu, Viena, 1856; Samuil Andrievici, Karte de cetire, Viena, 1854; G. Hill Gramatica limbei române, Bucureşti, 1856; Dicţionar Germano-român, Braşov, 1853. Asemenea şi câteva reviste şi ziare româneşti (Familia, Convorbiri literare, Transilvania) şi străine (Romanische Revue), care au stat la îndemâna poetului şi în care a publicat sau care i-au fost dedicate (Buletinul Mihai Eminescu, editat de Lecca Morariu). În aceeaşi idee, se regăsesc în fondul Eminescu o serie întreagă de antologii, dintre care nu amintim decât una: Vasile Gr. Pop Conspect asupra literaturii române şi scriitorilor ei, Bucureşti, 1876 (prima antologie de literatură română în care, la p. 112-115 este menţionat M. Eminescu); alte lucrări de critică, istorie şi teorie literară (Adamescu, O. Densusianu, I. Lăzăriciu, G. Panu, până la G. Ivaşcu sau Dan Mănucă), ce alcătuiesc un mozaic complex şi destul de complet despre epoca pe care a marcat-o Eminescu în fulgerătoarea sa trecere.
Multe dintre lucrările prezente în donaţie poartă însemnările autografe ale unor personalităţi. Prin ele valoarea documentelor care le tăinuiesc sporeşte şi mai mult. Însemnările autografe se împart în trei categorii dominante: Dedicaţii, însemne de proprietate şi însemnări de lectură. Însemnele de proprietate sunt completate de un număr relativ mic de ex-libris-uri, mai ales sub formă de ştampilă (de exemplu ştampila ex-libris a lui Titu Maiorescu, sau ştampila „Biblioteca D. Caracostea”. Dedicaţiile sunt cele mai numeroase. Dintre ele amintim trei autografe ale lui Perpessicius, patru autografe Nicolae Iorga, sau Leca Morariu, D. Caracostea etc. Preotul „Alecsandru Popsion” este şi el prezent în donaţie cu un însemn de proprietate autograf, deosebit, datat 1880, într-o scriere caligrafică cu cerneală neagră, pe p. de titlu a vol. 1 din Dicţionarului Germano-român întocmit de Gheorghe Bariţ şi Gabriel Munteanu, la Braşov, 1853. La fel, Ioan Petru Culianu care face o dedicaţie către Nicolae Manolescu, pe pagina de gardă a volumului I din Iter in silvis (1981). Pe ansamblul donaţiei, aproximativ 50 la sută dintre volume poartă cel puţin un însemn (autograf sau ştampilă). Acestea oferă informaţii valoroase despre circulaţia cărţilor şi fac din Fond o bibliotecă deosebit de valoroasă. Despre această bibliotecă, Fondul Documentar Eminescu din Botoşani, s-a spus că ar fi cel mai durabil monument din câte i s-au ridicat vreodată lui Eminescu. Îmi vine în minte titlul unei cărţi: Eminescu Genialul botoşănean uitat de botoşăneni. Iată că şi cu o intârziere de un secol şi ceva, urbea lui a arătat totuşi că ştie să-l preţuiască. Existenţa Fondului Documentar Eminescu este un bun motiv de mândrie pentru orice român. Şi este încă un reper important în bogata viaţă spirituală a Botoşanilor care vă aşteaptă să-l vizitaţi.
MIHAI EMINESCU" Botoşani", a incheiat domnul Iulian Moldovanu cu aceasta invitatie".

FILIALA BIBLIOTECII PE STRADA GRIVITA


FILIALA BIBLIOTECII PE STRADA PRIMAVERII

MEDIATECA" DE PE PIETONALUL ,,UNIRII"

SALA DE LECTURA


SECTIA DE COPII 1

ACTIVITATI CULTURALE LA BIBLIOTECA JUDETEANA ,,Mihai Eminescu" Botosani

Activitate în luna iunie-2008-la Biblioteca Judeţeană ,, Mihai Eminescu" Botoşani
Pe data de 15 iunie 2009, la Bibliotecă Judeţeană a avut loc prezentări de cărţi şi reviste:
- UNIVERSITAS. A fost odată un cenaclu, Editura MNLR, prezintă Mircea Martin.
- ASIMILAREA DURERII, de Adam Puslojic, Editura Proema, Baia Mare, prezintă George Vulturescu.
- SALUTATOR UNIVERSAL, de Dumitru Păcuraru, Editura Limes, Cluj Napoca, prezintă George Vulturescu.
- Prezentarea revistelor „Poesis”, „Convorbiri literare”, „Dacia literară”, „Hyperion – caiete botoşănene” ş.a.
Ora 11.00 – Biblioteca Judeţeană „Mihai Eminescu” Botoşani – sala de lectură:
- Cenaclul literar „Portretul artistului la tinereţe”. Participă membrii Cenaclului „Luceafărul” din Hăneşti, coordonator Georgică Manole şi ai Cenaclului „Mugur de fluier” Stăuceni, coordonat de Gabriel Atănăsoaie.
- Expoziţie de filatelie, numismatică şi cartofilie. Organizator Mihai Cornaci.
(articol publicat în ,,Adevarul.ro Botoşani:" despre ,,Vacanţă petrecută în sălile de bibliotecă" , Anca Nechita
Data: 26 iul 2009)
„Sunt oameni înscrişi aici de peste 40 de ani care vin şi împrumută cărţi, de dinainte de a mă angaja eu. Acum, nici nu mai ştiu ce să le recomand, pentru că au citit aproape tot ce se putea”, a declarat Maria Grădinaru, bibliotecară în secţia pentru adulţi.
Cu ocazia Zilelor Eminescu , in perioada 5-7 iunie , are loc la Botosani Congresul National de Poezie (editia a 3-a) precum si editia a 28-a a concursului de pozie “Porni Luceafarul” . Printre participanti de numara Gellu Dorian , Radu Florescu , Dumitru Tiganiuc, Ioan Pop , Varujan Vosganian , Mircea A. Diaconu , Florin Partene , Marian Draghici , Ciprian Manolache si multi altii.
Seria de manifestari este organizata de Fundatia Culturala “Hyperion-C.B.” Botosani , Centrul Judetean pentru Conservarea si Promovarea Culturii Traditionale Botosani cu sprijinul Uniunii Scriitorilor din Romania , Consiliului Judetean Botosani , Memorialului Ipotesti-Centrul National de Studii “Mihai Eminescu” , Bibliotecii Judetene “Mihai Eminescu” Botosani precum si al Teatrului “Mihai Eminescu” Botosani.Ora 16,00 – Biblioteca Judeţeană Mihai Eminescu Botoşani. Prezentări de reviste. Lansari de cărţi. Participă editurile Cartea Românească, Vinea, Conta, Junimea, Princeps Edit, Brumar, Convorbiri litrerare, Timpul şi Axa.- Jurizarea lucrarilor sosite pentru Concursul National de Poezie si Interpretare Critica a Operei Eminesciene “Porni Luceafarul…”, editia a XXVIII-a. Fundatia Culturala Hyperion-Caiete botosanene, cu sprijinul Uniunii Scriitorilor din Romania, Consiliului Judetean Botosani, Centrului Judetean pentru Conservarea si Promovarea Culturii Traditionale Botosani, Memorialul Ipotesti – Centrul National de Studii Mihai Eminescu, Biblioteca Judeteana Mihai Eminescu, Teatrul Mihai Eminescu, organizeaza editia a III-a a CONGRESULUI NATIONAL DE POEZIE si CONCURSUL NATIONAL DE POEZIE SI INTERPRETARE CRITICA A OPEREI EMINESCIENE PORNI LUCEAFARUL…, editia a XXVIII-a (anunta stiri locale ,,stiri.botosani.ro "articol publicat pe data de 5.06-2009 despre activitatea ce a avut loc la Biblioteca Judeţeană Mihai Eminescu, Botoşani)

ACTIVITATI LA BIBLIOTECA JUDETEANA BOTOSANI

“Oameni, locuri şi tradiţii” la Biblioteca Judeţeană
Vineri, 11 noiembrie, la orele 12.00, la secţia de lectură pentru copii din cadrul Bibliotecii Judeţene “Mihai Eminescu” Botoşani a avut loc o manifestare ce face parte din programul de nivel european “Festivalul Şanselor Tale”. Acţiunea s-a aflat la ediţia a VI-a în România, însă, este primul an în care participă şi Biblioteca judeţului Botoşani. Copiii au fost principalii participanţi ai manifestării care a avut ca temă: “Botoşani – oameni, locuri, tradiţii”, cuprinzând: o expoziţie de carte, o expoziţie numismatică pe tema “Personalităţi botoşănene”, un concurs cu întrebări despre oamenii de seamă ai judeţului şi un film documentar despre tradiţiile şi obiceiurile de iarnă. “Acest program are ca scop promovarea recunoaşterea şi implementarea conceptului european de învăţare pe tot parcursul vieţii. În 2005 ne-am înscris în această manifestare datorită faptului că asociaţia bibliotecarilor din bibliotecile publice române se constituie partener naţional în acest program care, în acest an, are ca slogan “Educaţia – o şansă pentru fiecare”. La acest program sunt înscrise 10 biblioteci judeţene din România printre care şi noi”, a declarat Paraschiva Cornaci(foto), bibliotecară în cadrul Bibliotecii Judeţene “Mihai Eminescu” Botoşani. Ca parteneri locali, la nivelul judeţului Botoşani au mai fost antrenate patru biblioteci unde se desfăşoară activităţi pe aceiaşi tematică. “Am intenţionat să emoţionăm copiii, să le dezvoltăm sentimente de mândrie pentru valorile judeţului”, a precizat Ana Teletin, bibliotecară. Bibliotecarul Constantin Grigoruţă a coordonat acest program, sponsorul evenimentului fiind Editura AXA. Printre colaboratori s-au mai numărat Şcoala cu clasele I-VIII Nr. 1 “Sfântul Nicolae” Botoşani, Centrul Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Botoşani". (a publicat Carmen IACOB în Jurnalul de Botoşani)

PREMIUL EMINESCU ,,TEIUL DE AUR SI TEIUL DE ARGINT

,,Cititorii de etnie rromă, armeană, ucraineană, evreiască, lipovenească şi italiană au posibilitatea să apeleze la serviciile secţiei dedicată etniilor din cadrul Bibliotecii Judeţene "Mihai Eminescu", recent reamenajată. În ciuda faptului că este cea mai nouă secţie, Biblioteca Etniilor s-a afirmat prin activităţile de amploare organizate în colaborare cu comunităţile etnice din Botoşani", ne-a spus bibliotecarul Ana Teletin, adăugînd că, în afară de cărţi, a amenajat şi un colţ al presei cu publicaţii specifice: Ararat, Realitatea evreiască, Nor Ghiank, Zorile, Columna, Curierul Ucrainean etc, dar şi o expoziţie de pictură a talentatului Avi Marc Finkel, elev al Liceului de Artă "Ştefan Luchian". Zilele trecute, biblioteca a fost vizitată de cunoscutul scriitor de origine evreiască Shaul Carmel, născut la Ştefăneşti (Botoşani), stabilit în Israel. "A rămas profund impresionat de iniţiativa bibliotecii de a organiza un colţ al minorităţilor, promiţînd că va face cunoscută în Israel activitatea noastră", ne-a mai spus dna Teletin. În scurt timp, va fi organizat şi un ciclu de acţiuni intitulat "Comunităţile se prezintă", cu filme documentare, dansuri, jocuri, obiceiuri culinare, obiecte de cult, expoziţii de carte şi tot ceea ce ţine de specificul unei comunităţi etnice.

(D.F.) publicat evenimentul.ro botosani online" 29-09-2005)

Expozitia ,,550 de ani Bucuresti", Palatul Sutu, Bucureşti

Mulţumesc mult Comitetului de Organizare a Asociaţiei Filatelice Bucureşti, dlui preşedinte a A.F.Bucureşti Şerban Drăguşanu, care mi-au oferit posibilitatea să expun tema,, Femei celebre de-a lungul istoriei". Mulţumesc mult domnilor L. Paşcanu, D. Dobrescu.I. Catană, C. Chiricheş, pentru încurajare şi sfaturi date , mult necesare în alcătuirea exponatului-

În cadrul secţiunii ,, Filatelie tematică", Viorica Hrustovici din Botoşani a prezentat exponatul ,,Femeii celebre de-a lungul istoriei". În exponat au fost prezentate personalităţi feminine din perioada interbelică, postbelică şi contemporană, care s-au implicat în emanciparea intelectuală, culturală, economică, politică şi juridică a femeii. Sunt prezentate prin material filatelic personalităţi feminine, primele laureate ale premiului Nobel, în literatură, ştiinţă-cercetare, şi pentru Pace.Primele femeii premiate în literatură, medicină, sport.

Salonul Filatelic Bucureşti la cea de -a IX-a ediţie

Salonul Filatelic Bucureşti la cea de -a IX-a ediţie
Domnul Şerban Drăguşanu în calitate de preşedinte al Asociaţiei Filateliştilor din Bucureşti a prezentat în câteva cuvinte despre manifestarea ce are loc la Muzeul Municipal în perioada 9-15 octombrie 2009:

,,Palatul Şuţu , sediul al Muzeului Municipal Bucureşti, este din nou-pentru al 11-lea an- gazda primitoare a manifestărilor culturale ale Asociaţiei Filateliştilor din Bucureşti, Federaţiei Filatelice Române. Instituţie de referinţă a Capitalei, muzeul funcţionează în acest superb palat din iarna anului 1959. Certificatul de naştere al clădirii poate fi considerată adresa din 29 martie 1832 a comisarului,, văpselei de roşu” (departamentul administrativ al oraşului) către biv vel postelnicul Costache Grigore Ghica, prin care se aviza reluarea .....,,lucrării zidului împrejmuirii grădinii ce ai început Dumneata a zidi....
”
Astfel clădirea este finalizată în anul 1834. Ulterior palatului i se vor face diferite amenajări interioare. În 1862, renumitul sculptor şi artist decorator Karl Storck finalizează splendidul hol al clădirii prin deschiderea a trei arcade, creearea unei scări monumentale cu două braţe şi montarea unei mari oglinzi de Murano pe peretele din faţă. În cea de-a doua jumătate a secolului al XIX-lea, palatul a găzduit somptuoase baluri şi petreceri, serate muzicale şi literare (...) Lăcaş de bogată tradiţie, de rafinată cultură românească şi universală, muzeul propune -publicului- pe lângă expoziţiile permanente ale propriile colecţii şi unele dintre cele mai importante manifestări culturale din Capitală şi din ţară. Între acestea, în zilele lui Brumărel, se numără şi manifestarea expoziţională pe care Asociaţia Filateliştilor din Bucureşti v-o oferă, întru bucurarea ochilor şi luminarea sufletelor.
Aflat la cea de-a 9-a ediţie, Salonul Filatelic Bucureşti găseşte iarăşi, în calda ambianţă a Palatului Şuţu, locul ideal de desfăşurare. Locul în care bucureştenii ori din ţară sau din afara frontierelor româneşti, filatelişti, cartofili ori doar simpli privitori, colecţionari împătimiţi sau abia debutanţi, cu toţii suntem întâmpinaţi cu drag, suntem înconjuraţi doar de prieteni, ne simţim cu adevărat la noi acasă. Contiuând ceea ce putem numi deja tradiţie, filateliştii bucureşteni au propus în acest an, celor interesaţi, un nou experiment: o expoziţie de cartofilie în luna ai şi una de filatelie în luna octombrie. Această dublă manifestare vine ca o continuare a Salonului de anul trecut, care aniversa 150 de ani de la apariţia mărci poştale româneşti, faimoasele ,, Cap de bour”, dar şi 50 de ani de la înfiinţarea Asociaţiei Filateliştilor din Bucureşti. De această dată, dedicăm cele două ediţii (de primăvară, respectiv toamnă) ale Salonului 2009 aniversării a 550 de ani de la prima atestare documentară a Bucureştilor.

Deşi afectaţi de criză (inexistenţa sponsorilor ) încercăm să ţinem totuşi steagul sus şi să vă oferim o manifestare expoziţională pe măsura aşteptărilor, atât ale celor care au făcut din cartofilie ori din filatelie o pasiune de viaţă, cât şi celor care au doar ocazional prilejul şi privilegiul sa-şi bucure privirea şi simţirea cu darul de suflet pe care vi-l fac cei care îşi expun colecţiile în aceste zile la Palatul Şuţu. Nu în ultimul rând, dorim să aducem încă o dată sincere şi calde mulţumiri conducerii Muzeului Municipal Bucureşti, domnului director Ionel Ioniţă, care, şi de această dată, se dovedeşte a fi cea mai bună gazdă a manifestărilor noastre.
Aşadar, tuturor celor care ne vor onora cu prezenţa şi la această ediţie de toamnă a celui de-al 9-lea Salon Filatelic Bucureşti le adresăm un călduros : Bun venit!" A încheiat domnul Şerban Drăguşanu

La secţiunea ,,Istorie Poştală", a participat dl Ioan Catană care a monopolizat expoziţia prin varietatea de teme abordate în exponatele sale: ,,Bacău, file de istorie poştală",(Vermeil),, Târgu Ocna, file de istorie poştală", ,, Moineşti, file de istorie poştală", ,,Judeţul Bacău-Poşta feroviară 1870-1910"(Vermeil), iar de la Botoşani a participat dl Nicolae Iosub cu exponatul ,, Ştampile speciale româneşti 1894-1948".Lucrarea a primit Vermeil Mare

În cadrul secţiunii,, Literatură" au fost prezentate exponatele: ,,Salutări din Bacău",,Album de cartofilie", prezentate de dl Ioan Catană şi exponatul ,, Istoria poştelor locale transilvănene", ediţia a-II-a, 2008, a dlui Mircea Dragoteanu.

În cadrul secţiunii ,, Open" dl Beda Corneliu a prezentat exponatul ,, Stephen the Great and the Saint, Ruler of Moldavia (1457-1504),(Vermeil) iar dl Ioan Catană ,, Stephen the Great and the Holy" (Vermeil +Sp), d-l Marius Muntean ,, Cinci secole de viaţă transilvană" (Vermeil), dl. Dan Petre cu ,, Deşteaptă-te române"(Vermeil+Sp), dl C. Turmac -,,Vlad Basarab Ţepeş-istorie şi legendă"(Vermeil +Sp)

Filatelie tradiţională", domnul Mircea Dragoteanu a participat cu exponatul ,, Northem Transylvania: Tg. Mureş Local Issue,(AUR) domnul Daniel Marcu cu exponatul ,,Carnetele de mărci poştale şi de prezentare româneşti, 1906-2009". (Vermeil+Sp)
În cadrul expoziţiei ,, 550 de ani Bucureşti", au participat in jur de 50 de expozanţi din toate colţurile ţării.
Domnul Dumitru. F.Dumitru a participat încadrul secţiunii ,, Filatelie Tematică" cu exponatul,,Cachets de la Poste pour journaux 1895-1930"(Argint Mare)

Pe cele 200 de fețe de panou și două vitrine au fost expuse și jurizate competent și
exigent: 15 exponate de istorie poștală, 3 exponate de filatelie tradițională, 10 exponate de filatelie
tematică, 4 exponate de filatelie fiscală, 3 exponate de întreguri poștale, 6 exponate Open și 14
exponate la Literatură.(Comitetul de Organizare)

Câteva cuvinte despre ,, Istoria Bucureştiului"

Cu ocazia sărbătoririi ,, Bucureşti 550 de ani", Asociaţia Filatelică Bucureşti a organizat ,, Salonul Filatelic Bucureşti 2009". Cu această ocazie a fost editat ,,catalogul expoziţiei", unde au fost consemnate programul expoziţiei, clasele competiţionale ale expozanţilor şi date istorice cu privire la istoria ,,Bucureştiului", prezentat de domnul Dumitru F.Dumitru, secretar al Asociaţiei Filatelice Bucureşti:
,, Cele mai vechi mărturii referitoare la existenţa unei activităţi umane pe teritoriul actual al Municipiului Bucureşti datează din Paleoliticul mijlociu; obiecte din silex şi din cuarţ au fost indentificate în cartierele Pantelimon, Herestrău, Militari, pe dealurile Mihai Vodă, Radu Vodă.
-Potrivit tradiţiei, Bucureştiul exista ca tărg înainte de formarea statului independent Ţara Românească, la începutul sec. XIV-lea, întemeietorul său fiind considerat Ciobanul Bucur sau legendarul Negru Vodă.
- Ipoteza cea mai apropiată de adevăr e cea care plasează vatra oraşului în zona Curtea Veche de pe malul stâng la Dâmboviţei, în apropierea Hanului lui Manuc. Aici, Vlad Ţepeş (domn al Ţării Româneşti în anii 1448, 1456-1462, 1476) a ridicat Cetatea Bucureştilor ca punct fortificat pentru stăvilirea invaziilor turceşti care amenţau existenţa ca stat a Ţării Româneşti şi a capitalei sale , Târgovişte.
- Data de 20 septembrie 1459 marchează cea mai veche consemnare scrisă a denumirii Cetăţii Bucureşti, existentă într-un document emis de Vlad Ţepeş.
- Primul document în care Bucureştiul este atestat ca oraş poartă data de 3 iunie 1533.
- În 1659, Bucureştiul devine capitala definitivă a Ţării Româneşti. Domnii Şerban Cantacuzino (1678-1688) şi Constantin Brâncoveanu (1688-1714) încurajează construcţiile laice şi bisericeşti.
- În epoca fanariotă, Domnul Alexandru Ipsilanti (1774-1782) a făcut o nouă delimitare a Bucureştiului, a asigurat alimentarea cu apă potabilă, a construit o nouă curte domnească, a reorganizat complet Academia Domnească de la ,, Sfântul Sava” (1776). La Văcăreşti au fost înfiinţate o şcoală, o tipografie, precum şi frumoasa bibliotecă a Mavrocordaţilor. Între anii 1828-1830, pe străzile centrale se instalează iluminatul public cu felinare cu undelemn(în 1830 existau 955 de felinare).
- În 1821, Bucureştiul devine centru revoluţiei conduse de Tudor Vladimirescu, care pune capăt domniilor fanariote.
- În 1844, a fost executat sistemul de alimentare cu apă al oraşului cu ţevi metalice. Au fost contruite palatele Ghica(1822), Şuţu(1834) şi Ştirbei(1835)
- În 1859, Alexandru Ioan Cuza este ales Domn al Principatelor Unite. La 24 iqanuarie-5 februarie 1862, cu ocazia deschiderii primului parlament al României, domnitorul Alexandru Ioan Cuza proclamă ,, Unirea definitivă a Principatelor, iar oraşul Bucureşti capitala României”
- În 1857, pe străzile Bucureştiului au fost instalate lămpi cu ,, idrocarbură” (petrol lampant). Bucureştiul fiind primul oraş din lume care a folosit acest sistem de iluminat public.
- La 9 mai 1877 are loc proclamarea independenţei de stat a României.
- În ziua de 18 noiembrie-1 decembrie 1918, Marea Adunare Naţională de la Alba Iulia consfiinţeşte crearea statului naţional unitar român, Bucureştiul devenind pentru un sfert de secol , capitala României Mari.
- În 1947 Bucureştiul devine capitale Republicii Populare Române, iar între anii 1965-1989, capitala Republicii Socialiste România.
- ( după ,, Encilopedia geografică a României” de Dan Ghinea ( vol I. Edit. Enciclopedică, Bucureşti, 1996)

Doamna Elena Condrei

Cănd am prezentat deschiderea ,, cabinetului de numismatică" la biblioteca judeţeană, am postat o fotografie. In imagine se poate vedea doamna director al bibliotecii judeţene, Cornelia Viziteu, doamna Elena Condrei, domnul Dogaru, preşedinte Numismatică Bucureşti şi din partea domnul preşedinte al Consiliului Judeţean C. Conţac. Doamna a fost invitată pentru că este autoarea proiectului şi membru fondator al Cabinetului de medalistică de la Biblioteca Judeţeană Mihai Eminescu, Botoşani. S-a implicat în acordare premiului,,Eminescu" pentru unele colecţii deosebite studiate de colecţionari pasionaţi.

Dar, cine este doamna Elena Condrei?

ELENA CONDREI (născută Grădinaru; pseudonim Aida Vernescu)
Născută la 7 Septembrie 1949, în oraşul Pogoanele, judeţul Buzău.
--Este ziarist, editor, scriitor.
STUDII
Clasele I-IV şi primul trimestru din clasa a VII-a, la Şcoala generală din comuna Ciulniţa, judeţul Ialomiţa.
Liceul Teoretic din Dorohoi, promoţia 1967.
Institutul Pedagogic, secţia învăţători, Botoşani, promoţia 1974.
--În aceeaşi perioadă urmează şi cursurile Şcolii Populare de Artă, secţia regie actorie.
--A absolvit Facultatea de ziaristică, 1974-1979, Bucureşti, Academia Ştefan Gheorghiu.
--Este membră a Uniunii Ziariştilor Profesionişti; (Carte Internaţională de Ziarist profesionist, 1990).
--Este membră a Asociaţiei Editorilor din România, 1997.
--Este fondatoarea Asociaţiei Culturale GEEA.ro
ACTIVITATE
Profesor suplinitor la Casa de copii (Liceul Anastasie Başotă) Pomârla jud, Botoşani, 1967-1972
Invăţător titular la Şcoala Borzeşti, jud. Botoşani, 1974-1975.
Director la Casa de Cultură din Dorohoi,1976-1977.
Profesor la diverse şcoli şi licee din municipiul Botoşani, corector, redactor, redactor principal, redactor de rubrică, la cotidianul Clopotul şi după 1989 director şi proprietar al ziarului GAZETA DE BOTOŞANI (1977-1994).
Co-proprietar al publicaţiei FOTOREPORTER, 1990.
Director editor al propriei reviste de cultură COLLOQUIUM, 1997.

Fondator, organizator şi realizator a Instituţiei Premiilor EMINESCU pentru literatură, arte vizuale, colecţii şi colecţionari şi medaliilor TEIUL DE AUR şi TEIUL DE ARGINT, 2002.
Preşedinte Director General şi fondator al Asociaţiei Culturale GEEA.ro
Membru fondator al Fundaţiei Naţionale pentru Cultură, Artă şi Literatură MIHAI EMINESCU, Botoşani.
Membru fondator al Societăţii Culturale EXPO-ART, Botoşani.
Ca director-editor al Editurii GEEA a acordat premii la Concursul Naţional de Poezie şi Interpretare Critică a operei eminesciene Porni Luceafărul şi la Festivalul concurs de poezie şi proză scurtă Magda Isanos - Eusebiu Camilar, Udeşti, Suceava, la secţiunea debut în volum.
A reeditat revista de cultură JUNIMEA MOLDOVEI DE NORD.
A prefaţat cărţi, a îngrijit ediţii de albume de artă (Marcel Olinescu-Mesterul Manole, linogravura, Editura Geea, 1997; Ipotesti – topos eminescian - Editura Geea, 2000).
Colaborează la revistele de cultură Colloquium , Intertext. si Absolut cultural

PREMII
PANA DE AUR- Mihai EMINESCU, a Societăţii de Numismatică din România, Gruparea Colecţionarilor de Medalii şi Insigne „MIHAI EMINESCU (2006).
Diploma şi Distincţia comemorativă „120 de ani de la trecerea în eternitate Eminescu a Luceafărului poeziei româneşti, Mihai” – Societatea Numismatică Română, Gruparea Colecţionarilor de Medalii şi Insigne „Mihai Eminescu”, 15 Iunie 2009.
OPERA: ,,PELERIN ÎN ŢARA LUI IISUS", Editura VINEA, Bucureşti, 2004.

REFERINŢE

TRAIAN APETREI O carte- o victorie a eternităţii asupra clipei , Viaţa, Anul V, Nr. 178, 24 Martie, 2004, pag. 1.

VASILE I. SCHIPOR (Centrul de Studii Bucovina al Academiei Române) , Pelerinajul în tradiţia popoarelor creştine la români;Elena Condrei, Pelerin în Ţara lui Iisus, Bucureşti , Editura Vinea, 2004, document românesc al unui pelerinaj jubiliar contemporan, reportaj scris cu sufletul la gură al unui pelerin către Cer din Ţara de Sus a Grădinii Maicii Domnului, 7 zile bucovinene, Anul V, Nr. 175, 25-31 Martie, 2004, pag. 6.

AL.D. FUNDUIANU; Elena Condrei- Pelerin în Ţara lui Iisus, Atitudinea, Anul 3, Nr, 74, 23-29 Martie, 2004, pag 4a

.DOINA CERNICA; Călătorind la locurile sfinte ;Crai nou, Anul XV, Nr. 3639, 10 Aprilie, 2004, pag. 5.

PREOT PROTOPOP LUCIAN LEONTE: O carte inspirată- Pelerin în Tara lui Iisus ( cuvânt rostit la lansarea cărţii, Rădăuţi, 26 Martie, 2004) publicat în revista de cultură Intertext, Nr. 1-2 ( 20-21), Iunie, 2006.

EMINESCU NESTINS ( Interviuri cu Conf. univ. dr. Constantin Mălinaş, Oradea), Editura GEEA, Botoşani, 2009
Două argumente ne permit să afirmăm că serbările Eminescu de la Botoşani-Ipoteşti, din 14-15 iunie, au dat un loc special bihorenilor, prin două evenimente majore: primul, poetul Ioan Moldovan, redactor la revista "Familia", a fost distins cu Premiul Naţional de poezie, al doilea, conf. univ. dr. Constantin Mălinaş, întemeietorul revistei "Familia Română", a devenit personajul principal al cărţii "Eminescu nestins", de Elena Condrei.
În Cotidianul Independent,, CRIŞANA", pe data de 18.07.2009, despre cartea editată ,, Eminescu nestins" de Elena Condrei, dna Loredana Ionaş scria:
,,Cartea "Eminescu nestins" a fost lansată public pe scena Teatrului "Eminescu", din Botoşani, fiind prezentată elogios de către scriitorii Lucia Olaru-Nenati şi Horia Zilieru. Apărută la Editura "Geea" din Botoşani, această carte reprezintă un ideal şi un concept de continuare, de asimilare, de retrăire Eminescu. Totodată, înseamnă prima apariţie într-o colecţie editorială nouă, cu acest nume, în care sunt prezentaţi biobibliografic scriitorii distinşi cu Premiul "Teiul de Aur". "Am primit acest premiu în iunie 2005 la Botoşani, ca aplicare a conceptului Eminescu nestins în ceea ce am scris de-a lungul anilor", ne-a mărturisit Constantin Mălinaş. Primele 150 de pagini sunt de interviu, organizat în şapte capitole, cu temele: "Eminescu dintâi", "Din arheologia lecturii", "Preocupări de bibliologie", "Medalistica Eminescu", "Alarmă pentru subiectul Emanuil Gojdu" şi "Reforma Eminescu". Partea a doua a cărţii cuprinde biografia şi bibliografia conf. univ. dr. Constantin Mălinaş, însumând "recolta" sa pe patruzeci de ani, adică o mie de articole, două sute de studii şi vreo 18 cărţi de istorie şi literatură, revista "Familia Română" şi altele. Cifrele sunt mari, sunt impresionante, de aceea ne întrebăm cum au fost ele posibile? Mălinaş spune că nucleul motivaţional l-a găsit în aritmetica gândirii şi acţiunii eminesciene. "Cei de la Botoşani au observat şi au condus o bibliografie pe numele meu. Acum au găsit-o nimerită pentru a deschide cu ea seria editorială a urmaşilor de Eminescu. Ceea ce mă onorează şi mă obligă foarte mult", a mai spus interlocutorul nostru".
În Cartea de Onoare am găsit consemnat aceste cuvinte de apreciere a dlui director al Teatrului ,,Mihai Eminescu" Botoşani:,,Să avem mereu în suflete optimismul şi generozitatea care să ne aducă la un loc pe toţi cei care îl venerăm pe poetul nepereche! Vreme trece, vreme vine…"
(semnează Sanda şi Traian Apetrei, 14 iunie 2009) Tel: 0756032034;
e-mail: elena_condreigeea@yahoo.com