1 MARTIE 2012- Referat Margareta Mihalache despre Targul Martisorului 25-02-2012 la Botosani

De 1 Martie pentru dumneavoastră cititorii blogului http://emancipareafemeii.blogspot.com/ vă ofer un ghiocel - un mărţişor. Să vă ocrotească gândul drept şi rostul casei dv. şi iubirea.Acest mărţişor, prilej gingaş de bucurie, cuprinde o mare de iubire, de idealuri şi speranţă, de accea vi-l ofer, ca să-l puneţi în pieptul vostru. şi să înţelegeţi că vă respect, va pretuiesc si astfel sa va multumesc!




Desi acum 100 de ani, noi femeile, visam la dreptul de a părăsi bucătăria si nu aveam nici o valentă. Acum este 1 Martie, e ziua primăverii a noastră si este ceea ce literatura de specialitate numeste "femeie independenta"... Cu drag de martisor, primiti primavara in suflet si fie ca acest anotimp sa va aduca in viata implinire, fericire si iubire si nu in ultimul rand caldura sufletesca de la cei dragi.
O primavara frumoasa cu aer cald si bland ce poarta pe aripi ganduri alese de prietenie.
Va doresc o primavara frumoasa!
Viorica Hrustovici-Botosani

Târgul Mărţişorului

25 – 29 februarie 2012

          La această ediţie au fost invitaţi meşteri populari care sunt membri ai Asociaţiei Meşterilor Populari din Moldova: Neamţu Vasile şi Maria Neamţu, Iacinschi Sonia şi Eusebiu – Botoşani, Matraş Lucreţia şi Valentin – Botoşani, Acasandrei Gheorghe şi Valentina – Iaşi, Gheorghian Elena – Suceava, Hojbotă Veronica – Suceava, Şoptelea Liviu – Botoşani, Sauciuc Aurora – Botoşani, Moldovan Virgil – Suceava, Deak Csaba – Harghita. S-au alăturat acestora artişti care fac parte din Societatea Culturală „Expo-Art” Botoşani: Alexa Marcel, Florin Grosu, Silviu Babii, Ionuţ Gafiţeanu alături de prof. Turiceanu Cristina de la  Grupul Şcolar din Săveni şi de prof. Gordaş Genoveva de la Liceul de Artă „Ştefan Luchian” Botoşani. O altă prezenţă deloc neglijabila a aparţinut unor tinere: Dănilă Anca din Săveni, Macovei Lidia din Gura Humorului şi Maxim Emilia din Botoşani care au preluat linia tradiţionalistă de realizare a mărţişoarelor de la alte persoane .

Manifestarea propriu-zisă a cuprins două orientări: cea dintâi a conservat maniera foarte veche de confecţionare a mărţişoarelor, iar cea de a doua a etalat produse „handmade” care, oricum pe o scară ierarhică, sunt superioare produselor realizate în serie. E cunoscut că trendul „handmade” prinde teren din ce în ce mai mult. În acest sens, s-au dezvoltat şi firme care oferă materii prime sau accesorii necesare realizării unor obiecte. Materialele folosite sunt de o varietate uimitoare: lut cernit, cartonaşe, lemn, lână, fetru, bumbac, la rândul lor, unele dintre acestea sunt adeseori evidenţiate fiind pictate cu ajutorul pensonului  sau fiind împodobite cu mărgeluţe, petale şi fărâme de cioburi colorate. Această orientare a fost susţinută de Centrul „Prietenia” şi „CiTO” Botoşani prin antrenarea unor adolescenţi în tot felul de activităţi cu accent pus pe munca manuala de către următoarele profesoare: Ungureanu Mihaela, Gânju Teodora şi Necşanu Elena.

Mulţi dintre aceştia s-au axat pe confecţionarea mărţişoarelor tip broşă din dantelă albă sau prin folosirea panglicilor înguste şi viu colorate pentru a realiza bobocii de floare sau alţii au asamblat petale de flori şi mărgele în strună de undiţă lăcuită. Nu a lipsit nici întrebuinţarea meşteşugită a cojilor de fistic sau a seminţelor de dovleac pentru a crea motive inedite care să se integreze în tematica  primăverii. Puterea de inventivitate s-a dovedit în unele cazuri chiar surprinzătoare. Aşadar, Hojbotă Veronica din Gura Humorului  a realizat un mărţişor  pe care l-a numit „sporul casei” şi pe care l-a realizat din seminţe de castravete, aplicându-le pe o bucăţică de ceramică la care  a mai adăugat o seminţă de in .Astfel, a constituit, în final, un ghiocel, gândindu-se că, datorită părţilor constitutive – seminţele,dar  şi ţinând cont de perioada de trezire a vegetaţiei, s-ar potrivi să nu lipsească  din nici o casă la început de primăvară căci ar aduce, prin simpla prezenta , roade bogate în orice gospodărie.

Standul inginerului Petrică Timofciuc a atras atenţia prin diversitatea materiilor prime folosite, evoluţia sa în arta meşteşugărească nefiind  una pur întâmplătoare, mai ales că până în anul 1987 a obţinut mai multe brevete în domeniul mecanicii, iar acum îşi foloseşte cu succes capacitatea  de inventivitate, dezvoltând obiecte de excepţie  în arta decorativă.  Fie că foloseşte drept materie primă pănuşii  pe care îi trece printr-un riguros proces tehnologic (culegere, vopsire, împletire), fie că foloseşte placajul aplicând tehnica traforajului şi a pirogravurii – munca dânsului este de neegalat, necesită multă dibăcie şi perseverenţă în parcurgerea etapelor premergătoare obţinerii unor obiecte finite. Orice material rezultat în urma realizării unor mărţişoare este, la rândul său, folosit pentru alte tipuri. Este şi cazul  pulberii de lemn obţinute în urma traforării, aceasta va fi amalgamată cu ajutorul aracetului, apoi turnată în forme săpate în cartof. La fel se procedează şi cu rumeguşul care va fi turnat în forme de alamă, iar în capacele de apă minerală va fi turnat ipsosul. Mai tarziu apar inimile, buburuzele, tulpinile unor flori care, în final, vor fi pictate şi împodobite.  Din toate acestea, coşarul rămâne piesa de rezistenţă deoarece acesta este construit aproape în totalitate din cupru, pe umăr i  se ataşează de fiecare dată sârma îndoită circular din argint, capul, pălăria şi scara sunt din lemn, iar postamentul este din lemn de carpen cu un aspect deosebit.   Papucii coşarului sunt din doi sâmburi de prună polizaţi. Este o muncă aparte care pune accent pe o excepţională capacitate de inventivitate ,completată de un talent real.

          În schimb, delicateţea minusculelor gâzuţe dar şi a florilor plăpânde care se ivesc la început de primăvară, a fost zugrăvită de astă dată de inginerul geolog Deak Csaba din Odorheiul Secuiesc-Harghita pe bucăţele de lut cu forme diverse. Aceleaşi motive puteau fi regăsite şi la Pal Melinda din Sfântu Gheorghe – Covasna care dovedeşte o aparte iscusinţă în repartizarea corectă a mărgeluţelor chiar atunci când este vorba de corniţele gândăceilor sau de antenele fluturilor. Bineînţeles că avalanşa florilor din acest anotimp, surprinse în diverse ipostaze cu unduirile caracteristice eleganţei lor, a fost materializată în tablouri de către Şoptelea Liviu, Grosu Florin, Alexa Marcel şi Babii Silviu.

          Însă tinerii mai receptivi la materiile prime actuale (hârtia cerată şi colorată) au întrebuinţat pentru aşa-zisele mărţişoare tehnica spiralării hârtiei care se raportează la o veche artă populară ce datează din secolul al XVII-lea, iar datorită tematicii abordate acestea s-au inclus în această manifestare deşi reticenţe au existat înca de la început  din partea tuturor deoarece hârtia rămâne o materie primă greu adaptabilă la specificul nostru.

Acceptarea celor două orientări în confecţionarea acestor talismane nu a fost îmbrăţişată doar de comunitatea noastră, chiar la Muzeul Ţăranului Român din Bucureşti au loc expoziţii cu produse „handmade” în cadrul târgurilor care au drept obiectiv principal conservarea mai întâi a laturii tradiţionale şi mai apoi, pentru a nu se da dovadă de opacitate, se permit noi modalităţi de realizare a mărţisoarelor promovate mai ales de către generaţiile actuale.

                                                Referent etnograf,

                                      Prof. Margareta MIHALACHE