De 1 Martie pentru dumneavoastră cititorii blogului http://emancipareafemeii.blogspot.com/ vă ofer un ghiocel - un mărţişor. Să vă ocrotească gândul drept şi rostul casei dv. şi iubirea.Acest mărţişor, prilej gingaş de bucurie, cuprinde o mare de iubire, de idealuri şi speranţă, de accea vi-l ofer, ca să-l puneţi în pieptul vostru. şi să înţelegeţi că vă respect, va pretuiesc si astfel sa va multumesc!
Desi acum 100 de ani, noi femeile, visam la dreptul de a părăsi bucătăria si nu aveam nici o valentă. Acum este 1 Martie, e ziua primăverii a noastră si este ceea ce literatura de specialitate numeste "femeie independenta"... Cu drag de martisor, primiti primavara in suflet si fie ca acest anotimp sa va aduca in viata implinire, fericire si iubire si nu in ultimul rand caldura sufletesca de la cei dragi.
O primavara frumoasa cu aer cald si bland ce poarta pe aripi ganduri alese de prietenie.
Va doresc o primavara frumoasa!
Viorica Hrustovici-Botosani
Târgul
Mărţişorului
25 – 29
februarie 2012
La
această ediţie au fost invitaţi meşteri populari care sunt membri ai Asociaţiei
Meşterilor Populari din Moldova: Neamţu Vasile şi Maria Neamţu, Iacinschi Sonia
şi Eusebiu – Botoşani, Matraş Lucreţia şi Valentin – Botoşani, Acasandrei
Gheorghe şi Valentina – Iaşi, Gheorghian Elena – Suceava, Hojbotă Veronica –
Suceava, Şoptelea Liviu – Botoşani, Sauciuc Aurora – Botoşani, Moldovan Virgil
– Suceava, Deak Csaba – Harghita. S-au alăturat acestora artişti care fac parte
din Societatea Culturală „Expo-Art” Botoşani: Alexa Marcel, Florin Grosu,
Silviu Babii, Ionuţ Gafiţeanu alături de prof. Turiceanu Cristina de la Grupul Şcolar din Săveni şi de prof. Gordaş
Genoveva de la Liceul
de Artă „Ştefan Luchian” Botoşani. O altă prezenţă deloc neglijabila a
aparţinut unor tinere: Dănilă Anca din Săveni, Macovei Lidia din Gura Humorului
şi Maxim Emilia din Botoşani care au preluat linia tradiţionalistă de realizare
a mărţişoarelor de la alte persoane .
Manifestarea
propriu-zisă a cuprins două orientări: cea dintâi a conservat maniera foarte
veche de confecţionare a mărţişoarelor, iar cea de a doua a etalat produse „handmade”
care, oricum pe o scară ierarhică, sunt superioare produselor realizate în
serie. E cunoscut că trendul „handmade” prinde teren din ce în ce mai mult. În
acest sens, s-au dezvoltat şi firme care oferă materii prime sau accesorii
necesare realizării unor obiecte. Materialele folosite sunt de o varietate
uimitoare: lut cernit, cartonaşe, lemn, lână, fetru, bumbac, la rândul lor,
unele dintre acestea sunt adeseori evidenţiate fiind pictate cu ajutorul
pensonului sau fiind împodobite cu
mărgeluţe, petale şi fărâme de cioburi colorate. Această orientare a fost
susţinută de Centrul „Prietenia” şi „CiTO” Botoşani prin antrenarea unor
adolescenţi în tot felul de activităţi cu accent pus pe munca manuala de către
următoarele profesoare: Ungureanu Mihaela, Gânju Teodora şi Necşanu Elena.
Mulţi
dintre aceştia s-au axat pe confecţionarea mărţişoarelor tip broşă din dantelă
albă sau prin folosirea panglicilor înguste şi viu colorate pentru a realiza
bobocii de floare sau alţii au asamblat petale de flori şi mărgele în strună de
undiţă lăcuită. Nu a lipsit nici întrebuinţarea meşteşugită a cojilor de fistic
sau a seminţelor de dovleac pentru a crea motive inedite care să se integreze
în tematica primăverii. Puterea de
inventivitate s-a dovedit în unele cazuri chiar surprinzătoare. Aşadar, Hojbotă
Veronica din Gura Humorului a realizat
un mărţişor pe care l-a numit „sporul
casei” şi pe care l-a realizat din seminţe de castravete, aplicându-le pe o
bucăţică de ceramică la care a mai
adăugat o seminţă de in .Astfel, a constituit, în final, un ghiocel,
gândindu-se că, datorită părţilor constitutive – seminţele,dar şi ţinând cont de perioada de trezire a
vegetaţiei, s-ar potrivi să nu lipsească din nici o casă la început de primăvară căci
ar aduce, prin simpla prezenta , roade bogate în orice gospodărie.
Standul inginerului Petrică
Timofciuc a atras atenţia prin diversitatea materiilor prime folosite, evoluţia
sa în arta meşteşugărească nefiind una
pur întâmplătoare, mai ales că până în anul 1987 a obţinut mai multe
brevete în domeniul mecanicii, iar acum îşi foloseşte cu succes
capacitatea de inventivitate, dezvoltând
obiecte de excepţie în arta
decorativă. Fie că foloseşte drept
materie primă pănuşii pe care îi trece
printr-un riguros proces tehnologic (culegere, vopsire, împletire), fie că
foloseşte placajul aplicând tehnica traforajului şi a pirogravurii – munca
dânsului este de neegalat, necesită multă dibăcie şi perseverenţă în
parcurgerea etapelor premergătoare obţinerii unor obiecte finite. Orice
material rezultat în urma realizării unor mărţişoare este, la rândul său,
folosit pentru alte tipuri. Este şi cazul
pulberii de lemn obţinute în urma traforării, aceasta va fi amalgamată
cu ajutorul aracetului, apoi turnată în forme săpate în cartof. La fel se
procedează şi cu rumeguşul care va fi turnat în forme de alamă, iar în capacele
de apă minerală va fi turnat ipsosul. Mai tarziu apar inimile, buburuzele,
tulpinile unor flori care, în final, vor fi pictate şi împodobite. Din toate acestea, coşarul rămâne piesa de
rezistenţă deoarece acesta este construit aproape în totalitate din cupru, pe
umăr i se ataşează de fiecare dată sârma
îndoită circular din argint, capul, pălăria şi scara sunt din lemn, iar
postamentul este din lemn de carpen cu un aspect deosebit. Papucii coşarului sunt din doi sâmburi de
prună polizaţi. Este o muncă aparte care pune accent pe o excepţională
capacitate de inventivitate ,completată de un talent real.
În
schimb, delicateţea minusculelor gâzuţe dar şi a florilor plăpânde care se
ivesc la început de primăvară, a fost zugrăvită de astă dată de inginerul
geolog Deak Csaba din Odorheiul Secuiesc-Harghita pe bucăţele de lut cu forme
diverse. Aceleaşi motive puteau fi regăsite şi la
Pal Melinda din Sfântu Gheorghe – Covasna
care dovedeşte o aparte iscusinţă în repartizarea corectă a mărgeluţelor chiar
atunci când este vorba de corniţele gândăceilor sau de antenele fluturilor. Bineînţeles
că avalanşa florilor din acest anotimp, surprinse în diverse ipostaze cu
unduirile caracteristice eleganţei lor, a fost materializată în tablouri de
către Şoptelea Liviu, Grosu Florin, Alexa Marcel şi Babii Silviu.
Însă
tinerii mai receptivi la materiile prime actuale (hârtia cerată şi colorată) au
întrebuinţat pentru aşa-zisele mărţişoare tehnica spiralării hârtiei care se
raportează la o veche artă populară ce datează din secolul al XVII-lea, iar
datorită tematicii abordate acestea s-au inclus în această manifestare deşi
reticenţe au existat înca de la început
din partea tuturor deoarece hârtia rămâne o materie primă greu adaptabilă
la specificul nostru.
Acceptarea
celor două orientări în confecţionarea acestor talismane nu a fost îmbrăţişată
doar de comunitatea noastră, chiar la
Muzeul Ţăranului Român din Bucureşti au loc expoziţii cu
produse „handmade” în cadrul târgurilor care au drept obiectiv principal
conservarea mai întâi a laturii tradiţionale şi mai apoi, pentru a nu se da
dovadă de opacitate, se permit noi modalităţi de realizare a mărţisoarelor
promovate mai ales de către generaţiile actuale.
Referent
etnograf,
Prof.
Margareta MIHALACHE
La multi ani! O primavara frumoasa!
RăspundețiȘtergereAcest comentariu a fost eliminat de autor.
ȘtergereMultumesc mult, mult!
RăspundețiȘtergere