Expozitie dedicata zilei de 8 Martie

Expozitie dedicata zilei de 8 Martie
Materialele care apar pe acest blog aparţin autorului şi nu se pot reproduce fără acordul acestuia. Toate textele expuse pe acest site sunt protejate, potrivit Legii nr. 8/1996 privind dreptul de autor si drepturile conexe. Imagini din zonele pe care le-am vizitat.

miercuri, 7 martie 2012

CARACTERIZAREA FEMEII ROMANE- DIN ISTORIA FEMININA-


Nicolae Iorga scria în ,, Orizonturile mele", O viaţă de om - Aşa cum a fost- volumul -II-pag 49:
,,La o serie de conferinţe făcute pentru femeile din lumea bogată am văzut pe atîtea care erau cu totul altceva decît păpuşile occidentalizate prin modă, limbă, călătorii, pe care le credeam singure în acele locuri. Lîngă venerabila doamnă Ecaterina G. Cantacuzino, aşa de patriarhal boierească în figură, în glas, în gesturi, sufletul, cu desăvărşire ales , cum a dovedit-o publicarea cugetărilor sale, după teribila ei moarte , strivită în tren cu soţul, un pios adunător de acte despe familia sa, al Adinei G. Olănescu născută Ghica, nepoata Cantacuzinilor. De o vîrstă mai înaintată, de un aspect sever, fără farmec fisic, ea arăta o perfectă înţelegere a datoriilor imperioase care se impuneau şi sexului ei şi categoriei ei sociale în această epocă de mari prefaceri ceva mai tîrziu, voiu găsi la d-na Marghiloman de atunci, viitoarea doamnă Brătianu, aceiaşi călduroasă dorinţă de a vedea afirmîndu-si însuşirile reale ale unui popor prea mult timp dispreţuit şi în această credinţă nepoată di fiu a lui Vodă -Ştirbei , Cantacuzină din Moldova după mamă, aducea tot spiritul de energie activă al bunicului ei"
pag 71.

... ,, de la aceste conferinţe pentru femei al căror spirit repede înţelegător trebuia cîştigat pentru opera de totală renovare a societăţii noastre, şi noi cercetări mi-au încredinţat că şi aveam nimic de schimbat în ideile generale care se desfăcuseră de la sine. Conferinţele despre Doamnele noastre s' au întregit apoi cu alte studii despre viaţa femeiască formînd volumul ,, Viaţa femeilor în trecutul românesc din 1920", care supt titlul ,, Femeile în viaţa neamului nostru", s'a bucurat şi de a doua ediţie, peste doi ani.

Despre Elena Văcărescu, Nicolae Iorga scrie: pag 31
,,Astfel se găsiau acolo pe lângă d-ra Văcărescu, pe care am cunoscut-o şi acasă la părinţii ei, energică figură foarte sprîncenat şi ochios românescă, din care emana viaţă şi dorinţa de muncă, deci altceva decăt legenda ce se ţesuse în jurul unui vis neîmpinit"
Dragostea patimasa nascuta intre mostenitorul Coroanei, printul Ferdinand, si una dintre domnisoarele de onoare ale Reginei Elisabeta, Elena Văcărescu,,Elena venise pe lume in 1864, in Bucuresti, în casele situate undeva în zona Dealului Mitropoliei. Copilăria si-o petrecuse intre mosia bunicilor de la Fălcoi, pe malul drept al Oltului, si Văcărestii din Dâmbovita. Studiază la Paris, urmează cursuri de filosofie, estetica si istorie in cadrul faimoasei Universităti Sorbona si isi desăvârseste arta poetică, spre care dovedea aplecare, cu celebrul Sully Prudhomme, debutând ca poetă in 1886. In 1888 revine in tară si este invitată sa facă parte din suita Reginei Elisabeta, ca domnisoară de onoare. Cele două devin tot mai apropiate, mai ales in contextul in care Elena incurajează incercările disperate ale Reginei de a lua contact cu spiritul fetei sale dispărute, sedintele lor de spiritism devenind bine-cunoscute la Curtea Regală.
Ferdinand vede in Elena - care nu era o frumusete răvăsitoare, dar avea acel "nu stiu cei al femeii tinere, cultivate, rafinate, misterioase - fiinta care i-ar putea oferi dragostea visată si i-ar intelege nelinistile."Aiasta nu se poate, Maiestate!. Si nu se putea, pentru că statutul Casei Regale nu admitea căsătorie lui Ferdinand decât cu o femeie apartinând unei case domnitoare din Europa.
Dragostea lui Ferdinand si a Elenei era retezată brusc si dureros. Elena a fost pur si simplu exilată în Franta "
La scurt timp după stoparea idilei, Ferdinand se va casatori, in decembrie 1892, cu Maria de Edinburgh, nepoata Reginei Victoria a Marii Britanii, dar si a Tarului Alexandru al II-lea al Rusiei, urmând să-si asume, cu demnitate, după cum o vor arată anii, dificila misiune de rege al Romaniei, intre1914 si 1927.
Elena Văcărescu va deveni o figura marcantă a culturii românesti si franceze, salonul ei literar cunoscând gloria unor nume precum Victor Hugo, Anatole France sau Leconte de Lisle. Va scrie numeroase volume de poezii, proză, memorialistică si culegeri de literatură populară românească. Notorietatea de care ajunge să se bucure o face sa devină membru al delegatiei române la Conferinta de Pace de la Paris, ce a urmat Primului Razboi Mondial, apoi al comitetului de conducere al Comisiei de Cooperare Intelectuală din cadrul Societătii Natiunilor, viitoarea ONU. In 1925 este primită in rândurile Academiei Române, fiind prima femeie care beniciaza de aceasta onoare, iar doi ani mai târziu va fi rasplatită si cu Legiunea de Onoare de catre presedintele Frantei. Cu toate că a fost suspectată de ambitia de a deveni regină cu orice pret, interpretandu-se astfel acceptarea iubirii sincere a lui Ferdinand, timpul a demonstrat ca a fost mai mult decât atât.
">Nicolae Iorga ,, O viaţa de Om", pag 116
,, În lumea politică de sigur nu se cetia ,, Semănătorul, cum nu se cetia niciun fel de literatură, afară de un mic grup de femei inteligente, ca d-nele Adina Olănescu şi Marghiloman, cea din urmă reuşind să facă a se pomeni scrisul românesc într-un discurs la Cameră, ceia ce era o adevărată revoluţie"


pag. 199 -Nicolae Iorga:
,,Apoi, în fumoir, regele, regina ( Carol I şi Elisabeta) cu care am vorbit aceea singură dată, femeie de o superioară intelectualitate, care întrecea scrierile ei, şi de o mare fineţe de spirit, mi - a corectat un cuvânt german, de întrebuinţare curentă, dar care nu i se părea destul ,, de distins, m'au adus în cercul lor intim".
,,Modestia căsuţelor este înviorată de belşugul lucrurilor ţesute. Nu poţi călca un astfel de prag, fără respect pentru energia femeii , care lucrează greu la câmp, e o mână plină de îngrijire pentru copii ei, ţese mai mult singură îmbrăcămintea pentru a săi, şi mai află vreme şi gust ca să facă a înflorii o asemenea instituţie casnică" . (citat -N.Iorga-) carte postala din colectie privata autor articol.

Carte postala din colectie privata
,,FEMEIA lucrează pentru casa ei, şi casa ei e întreg pământul. Munca ei înseamnă a spăla a face bucate alese, pentru familia ei. Ea, schimbă ordinea lucrurilor , le înlătură, dărâmă, desfiinţează ici, dărâmă dincolo şi clădeşte din nou ceea ce-a rămas din dărâmături.Munca, este dragostea scoasă la lumină, înseamnă pâinea pe care o face cu tragere de inimă , pentru ca familia ta, să se bucure de pâinea caldă".(citat -N.Iorga)



Femeile în general , sunt harnice , cu torsul adică ţesutul , cu livada cu stupii, cu văcuşoarele . Ţin casa şi-o ţin atât de bine, atât de îndestulată , atât de frumos îmbrăcată, căt simpte cineva . o plăcere să intre într-însa. . (citat al ministrului agriculturii sec 19-lea, I. IONESCU BRAD

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu