Acoperirea capului

Acoperirea capului in diferite zone
Femeie din Banat legata cu ,, conci"
1.In imagine dreapta: Pădureancă cu ,, ceapsă"
2.Femeie legată cu ştergar de cap. Moldova de Nord
3.Femeie de pe Valea Jiului , legată cu ştergar.
4. femeie cu ceapsă din Valea Bistritei
5.Femeie legată cu ştergar de cap din Vrancea.
6. Femeie cu ,, broboadă", din Mărginimea Sibiului
M A R A M A
Marama este de origine orientală şi coborâtă în mediu rural , din partea păturilor de sus ale boierimii . . româneşti, răspândită în vestimentaţia ţărănească , datorită materialului suplu, vaporos din fir borangic. . Se foloseşte fir metalic şi fir de bumbac cu ornamentaţie . Are capetele delimitate şi se deosebeşte în toate zonele ţării. . ( ,,Portul popular de sărbătoare” ,Elena Secosan)
Uite zău , acum iau seama,
Că-mi stă bine –n cap năframa
Şi ce fată frumuşică . Are mama!
Poezii ,,LA OGLINDA” , G. Cosbuc)
Cărţi poştale din colecţie privată
circulate în perioada 1930
Acoperirea capului
B A T I C U L
Acoperirea capului la femeile măritate, nu reflectă intenţia de înfrumuseţare, ci are o funcţie
simbolică, ce marchează trecerea din rândul fetelor în acel al femeilor. Femeia supunându-se . unei cutume străvechi-legii nescrise- care nu îngăduie să-şi dezvelească părul.



Din istoria baticului
La logodna baticul fetei este schimbat cu inelul viitorului mire şi acestea se numesc ,, semn de încredinţare" sau credinţă Voalul este extrem de important. Elena Sevastos citează pe muritorii din Antiquitates Italicae"-,, originea baticului de la romani. ,,Acestea foloseau Voalul roşu- purpuriu pus pe capetele ambilor miri. Voalul este schimbat de naşă cu un batic, miresei i se face coc şi din acest moment stă la masă cu nevestele tinere. De a doua zi nu va mai purta capul descoperit. Culorile baticului se schimbă o dată cu vârsta, de la o vârsta înaintată predomină culorile închise cu motive geometrice".