De hramul Bisericii „Sfântul Gheorghe”
la Biserica Sfântul Gheorghe din Botoşani, enoriaşii au participat la Sfânta Liturghie oficiată de un sobor de preoti in fruntea cărora a fost inalt Preasfintitul Teofan, Arhiepiscopul Iasilor si Mitropolitul Moldovei si Bucovinei.
La Sfânta Liturghie au participat primarul Catalin Flutur si prefectul Cristian Roman
A fost adus moastele Sfântului Mare Mucenic Gheorghe de la biserica din Feredeni, judetul Iasi pe o maşină împodobită cu pânză roşie si va rămâne la Botosani până duminică seara.
După Sfânta Liturghie, Preasfinţitul Teofan a declarat:
,,Iubiti
credinciosi, iubiti copii, suntem incă in ambianta binecuvântată a Sfintelor Pasti. Aproape intotdeauna este rânduiala
ca sărbătoarea Sfantului Mare Mucenic Gheorghe, să aibă loc in perioada
Sfintelor Pasti. Dacă Sfintele Pasti este biruinta vietii asupra mortii, biruinta
luminii asupra intunericului, Sfantul Mare Mucenic Gheorghe, in numele
aceleiasi Invieri a Domnului Iisus Hristos, este numit purtator de biruinta"
Primarul a declarat câteva cuvinte enoriaşilor aflati în curtea bisericii: ,,Tuturor botosănenilor le doresc «La multi ani de ziua lor». Am avut parte de o zi frumoasă, chiar ne bucurăm că am avut o astfel de vreme. Suntem la sfârsitul unei săptămâni pline de manifestări. Sfânta Liturghie văd că a adunat foarte, foarte multi oameni in curtea Bisericii Sfantul Gheorghe, pe mine nu poate decât să mă bucure lucrul acesta. Să sperăm că nu vor fi nici un fel de probleme aici la pomană, pentru că asta este pomana care se ofera acuma din partea municipalitatii. Nu au fost probleme in nici un an, eu am zis sa vorbesc cu colegii să-i rog sa fie ordine aici"
După Slujba de la Biserica „Sfantul Gheorghe” botosăneni s-au asezat in rând pentru a primi din sarmalele, vinul, painea si cozonacul, pregatit pentru hramul Bisericii. Mâncarea a fost oferită de municipalitate.
Despre Biserica ,,Sfantul
Gheorghe”
Despre
ctitorul acestei biserici ne vorbeşte clar inscripţia slavonă aşezată deasupra
uşii de intrare a bisericii. Traducerea acestei pisanii este următoarea: „Elena, fiică de Despot, doamna răposatului Petru Voevod, a zidit acest hram întru numele Sfântului mare mucenic Gheorghe în târgul Botoşanilor, în zilele Domnului Io Ştefan Voevod şi s-a săvârşit în anul 7049 ( 1541), luna octombrie". Anul este greşit în pisanie; este vorba de 7059 ( 1551). Nu poate fi vorba de 7049 (1541), deoarece Elena rămâne văduvă abia în 1546. Cel care a scris pisania a greşit semnele; a gravat semnul pentru 4 în loc de semnul pentru 5. Deci, acest monument istoric este ctitoria doamnei Elena Rareş din anul 1551. Biserica „Sfântul Gheorghe" este a doua ca vechime după Popăuţi (1496) dintre cele existente astăzi în Botoşani.
A fost clădită după modelul bisericii lui Ştefan cel Mare „Popăuţi", în formă de cruce cu turnuleţ la mijloc şi cu intrare pe latura de nord. Este o construcţie de proporţii reduse. Este împodobită, cu predominarea culorilor de verde şi galben, aşezate în formă de brâie împrejurul
bisericii aproape de acoperiş. Decoraţiunea interioară a fost simplă, fără picturi pe pereţi. Pe jos era pardosită cu lespezi de piatră care au rămas până astăzi. Prima clopotniţă a fost construită din lemn la poarta bisericii.Biserica„Sfântul Gheorghe" este legată de una din peceţile vechi ale oraşului,sigiliul având simbolul „Sfântul Gheorghe călare pe cal omorând balaurul cu osuliţă" din anul 1780 şi poartă înscrisul: „Pecetea târgului Botoşani afierosit la Sfântul Gheorghe, 1780", aceasta găsindu-se pe o jalbă înaintată Domniei de către locuitorii târgului, în care se plângeau de necazurile ce leaveau din cauza arhimandritului grec Inochentie, egumenul mânăstirii Popăuţi
A fost clădită după modelul bisericii lui Ştefan cel Mare „Popăuţi", în formă de cruce cu turnuleţ la mijloc şi cu intrare
pe latura de nord. Este o construcţie de proporţii reduse. Este împodobită, cu
predominarea culorilor de verde şi galben, aşezate în formă de brâie împrejurul
bisericii aproape de acoperiş Decoraţiunea interioară a fost simplă, fără
picturi pe pereţi. Pe jos era pardosită cu lespezi de piatră care au rămas până
astăzi. Prima clopotniţă a fost construită din lemn la
poarta bisericii.Biserica
„Sfântul Gheorghe" este legată de una din peceţile vechi ale oraşului,
sigiliul având simbolul „Sfântul Gheorghe călare pe cal omorând balaurul cu o
suliţă" din anul 1780 şi poartă înscrisul: „Pecetea târgului Botoşani
afierosit la Sfântul Gheorghe, 1780", aceasta găsindu-se pe o jalbă înaintată
Domniei de către locuitorii târgului, în care se plângeau de necazurile ce le
aveau din cauza arhimandritului grec Inochentie, egumenul mânăstirii Popăuţi.
Pictura realizată de pictoriţa Angela Tomaselli
Legenda
S-a înrolat în armata romană și, parcurgând ierarhia militară, Sf. Gheorghe s-a făcut remarcat prin îndemânarea cu care mănuia armele. În ciuda decretului împotriva creștinilor, emis de Dioclețian în 303, Sf. Gheorghe a ales să-și mărturisească public credința creștină. Din ordin imperial, sfântul a fost întemnițat și supus torturii pentru a-și renega credința. Loviri cu sulița, lespezile de piatră așezate pe piept, trasul pe roată, groapa cu var, încălțamintea cu cuie, băutura otrăvită, bătaia cu vâna de bou și toate celelalte torturi nu au reușit să-l facă să renunțe la credința sa.
Martorii suferințelor Sfântului Gheorhe, uimiți de puterea sa de a rezista la durere, au renunțat la credința în zeități păgâne, îmbrățișândcreștinismul. O dovadă a sfințeniei sale o reprezintă o minune săvârșită de Sf. Gheorghe în timpul întemnițării sale. Atingând trupul unui deținut mort din celula sa, acesta a înviat, convingând-o astfel chiar pe împărăteasa Alexandra, soția lui Dioclețian, să se creștineze. Întrucât Sf. Gheorghe a respins oferta împăratului de a-i acorda înalte onoruri în schimbul renunțării la creștinism, Dioclețian a ordonat omorârea prin decapitare a Sf. Gheorghe și a soției sale.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu