Personalitati feminine care au luptat pentru drepturile civile şi politice ale femeilor.

Din Colecţia Personală Din Colecţia Personală Ştiaţi că? Sarmiza Bîlcescu (1867-1935) este prima femeie din lume care a obţinut titlu de Doctor în drept(la Universitatea din Sorbona şi prima femeie avocat în Europa.În anul 1884, Sarmiza Bîlcescu,este prima femeie înscrisă şi admisă la Facultatea de Drept din Paris, după cum chiar ea a povestit: "primirea din partea profesorilor a fost glacială, iar primirea a fost cu foarte mult respect din partea studenţilor " .Sarmiza Bilcescu a reuşit să spargă un mit al timpurilor sale: "inteligenţa unei femei nu stă în frumusetea sa". a declarat dna avocat Sarmiza Bîlcesu.La vremea aceea multe potenţiale studente au făcut cale întoarsă din faţa porţii Facultăţii, fiindcă li se spunea: ,, Femeile nu sunt acceptate”. Dar, Sarmiza Bîlcescu şi-a dorit atât de mult să devină avocat, încât cu mult curaj a ripostat secretarului Facultăţii: ,, Cum, Domnule, într-o ţară în care este scris până şi pe uşile închisorilor: Libertate, Egalitate, Fraternitate, dv împiedicaţi o tânără să se instruiască, doar pentru că este femeie” Şi astfel, dna Bilcescu a fost acceptată ca studentă a Facultătii de Drept din Paris, şi a deschis drumul celorlalte tinere care i-au urmat. Din Colecţia Personală. Din Colecţia personală Prima femeie avocat din România – Ella Negruzzi (1876-1948). De numele ei se leagă acţiunea pentru acordarea drepturilor social-politice ale femeilor, precum şi lupta intelectualilor români împotriva fascismului şi războiului, pentru libertatea şi independenţa ţării.Cind absolventa de Drept Ella Negruzzi a cerut, in 1914, sa fie admisa in baroul Iasi, cererea i-a fost respinsa: „Motivul invocat a fost ca nu are drept de vot, iar avocatii trebuie sa aiba drept de vot“, spune Oana Baluta, autoarea volumului „Gen si putere. Partea leului in politica romaneasca“. Dupa sase ani si mai multe procese, Ella Negruzzi reusea sa devina prima femeie avocat din Romania. Pentru ce femeia cere dreptul de vot? Doamna avocat Ella Negruzii a răspuns: ,, Pentru că femeile muncesc, pentru că plătesc impozitele, pentru că este nedrept ca într-o ţară democratică, unde toţi cetăţenii iau parte la alegerea guvernului femeile să nu exercite acest drept". Foto Din Colectia Personală Alexandrina Cantacuzino (n.1877-d.1944)s-a implicat între anii 1917-1918, împreună cu alte feministe şi au pus bazele la Iaşi, pentru emanciparea civilă, politică şi juridică. Foto Doamna Calipso Botez Cu toate că Constituţia Română din 1866, prevedea că ,, românii au drepturi civile cât şi politice, Calipso Botez a întrebat retoric: ,,Bine, dacă toţii românii sunt egali în faţa legii zice articolul 1 din Constituţie, de ce românca este în afara legii? foto Doamna Adela Xenopol Scriitoarea Adela Xenopol, sora istoricului A.D. Xenopol,a fondat revista,, Dochia", unde şi-a propus să apere, să susţină şi să cerceteze drepturile femeii, să lupte pentru emanciparea intelectuală, juridică şi politică. Revista Dochia, a devenit o adevărată tribună de luptă pentru instruirea şi promovarea femeii în cele mai diverse ramuri ale activităţii sociale, politice şi culturale. În 1914, Doamna Adela Xenopol, a înaintat Adunării Deputaţiilor, petiţie pentru revizuirea Constituţiei, prin care se cerea drept de vot pentru scriitoare, învăţătoare, profesoare, titularilor. Adela Xenopol, in revista Dochia scria:–“menita se apere, se sustie si sa cerceteze drepturile femeei ... pentru a dovedi ca ea a fost vrednica in toate timpurile si in toate treptele sociale de la Doamna la opinca.

Nemes Constantin foto, comentariihttp://reteaualiterara.ning.com/group/poetrygroup/forum/topics/1971741:Topic:17848 ,,Dochia. Revista lunara. Sub directiunea d-rei Adela Xenopol. Este o revista literara care militeaza pentru drepturile femeii. Apare din mai 1896 pana in aprilie 1898. Printe colaboratorii ei ii gasim pe V.A.Ureche, A.D.Xenopol, Cincinat Pavelescu, Virginia Micle Gruber, Maria Cuntanu, Elena Sevastos, Cornelia din Moldova (Cornelia Kernbach), Smaranda Andreescu Gheorghiu, etc. Apar medalioane literare : Eminescu, Alecsandri, Veronica Micle, Matilda Culger-Poni, Elisa Codreanu, Hariclea Darclee, Aristita Romanescu, etc. Revista publica multe poze pentru a exemplifica frumusetea fetelor si femeilor române. “E cea intai doamna care a scris in romaneste si foarte bine. Mai sunt, cate-va inceputuri pe cari le dam uitarei din vina prea slabelor incercari. Cu D-na Poni insa, femeea incepe a`si castiga un loc in literatura, ea a fost primita de cercul Junimea din Iasi si ast-fel a colaborat timp indelung la revista “Convorbiri Literare”, unde si-a facut cariera de scriitoare.” Astfel incepea caracterizarea Doamnei Mathilda Poni, precursoarea lirismului feminin romanesc, facuta in revista Dochia, nr.3 din iulie 1896. Matilda Cugler-Poni s-a nascut la Iasi, la 2 aprilie 1851.Provenea dintr-o familie nobila austriaca, inobilata de Maria Tereza in 1744. Tatal poetei Carol Cugler, era “atestat in constructii”(architect). Dupa o scurta casnicie cu profesorul Vasile Burla (1840-1905), se recasatoreste in 1876 cu Petru Poni (1841-1925). Debuteaza in Convorbiri Literare in 1867 si colaboreaza la aceasta revista pana in 1888. Colaboreaza la peste 35 de reviste romanesti si straine. S-a stins din viata pe 9 octombrie 1931. Primul volum de poezii, purtand titlul “Poesii”, a fost tiparit la Iasi, la Tipo-lithografia H.Goldner, in 1874. Editia a doua a aparut la Bucuresti, la Editura Socecu & Teclu in 1885. O noua editie a aparut la Iasi, la Editura Librariei Fratii Saraga, in 1894 (volumul nu poarta data aparitiei). Lucrarea “Un tutore. Comedie in doua acte si un tablou” apare in 1881 la Oradea Mare, la tipografia lui Eugeniu Hollosy, avand 48 de pagini, fiinnd o reproducere din ziarul “Familia”, al lui Iosif Vulcan. Lucrarea este retiparita in 1914 la Brasov, la Tipografia Ciurcu & Comp. O alta lucrare a fost tiparita la Sibiu, la Editura si Tipografia Institutului Tipografic, in 1884 si s-a numit “Fata stolerului”.Lucrarea a avut inca o editie in 1886. Lucrarea, de 14 pagini apare in Biblioteca poporala a “Tribunei”. O alta lucrare de 20 de pagini a aparut tot in Biblioteca poporala a “Tribunei” , la Sibiu, in 1885 si s-a numit “Sfantul Nicolae”, lucrarea fiind reeditata in 1912. Lucrarile ei apar in timpul vietii, in mai multe antologii de versuri.