Expozitie dedicata zilei de 8 Martie

Expozitie dedicata zilei de 8 Martie
Materialele care apar pe acest blog aparţin autorului şi nu se pot reproduce fără acordul acestuia. Toate textele expuse pe acest site sunt protejate, potrivit Legii nr. 8/1996 privind dreptul de autor si drepturile conexe. Imagini din zonele pe care le-am vizitat.

duminică, 5 aprilie 2009

Istoria oraşului Botoşani

Emblema Judeţului Botoşani


Mi-am propus să prezint botoşănencele dar nu se poate fără a nu se vorbi despre oraşul Botoşani unde îşi desfăşoară activitatea.
Botoşani este reşedinţa şi cel mai mare oraş al judeţului Botoşani.Situat în Moldova, România. Are o populaţie de 115.070 locuitori.. Este menţionat documentar în Letopiseţul Ţării Moldovei (1439
Botoşani a fost la origine loc domnesc( moşie domnească) cu privilegii şi drept de târg permanent, cu o comunitate autonomă liberă, dependentă de domnitor, numit ,,târg” la prima atestare din 1439.Pentru desfacerea mărfurilor, negustorii cei care circulau de la Iaşi la Suceava treceau prin Botoşani. În această perioadă au fost personalităţi feminine care au ctitorit şi reparat căteva biserici din Botoşani. Doamna Maria soţia lui Ştefan cel Mare (1457-1504) s-a afirmat ca apărătoare a ortodoxismului prin donaţii mănăstirii Grigoriu de la Athos. Doamna Elena Rareş. Soţia lui Petru Rareş, în 1552 a ctitorit la Botoşani bisericile Sf. Gheorghe şi Uspenia. Doamna Elisabeta Movilă, altă personalitate feminină care a trecut prin Botoşani oferind danii şi ctitorit mai multe biserici.


,,Botoşanii de altădată"
Primele informaţii documentare privind comerţul botoşănean cu târgurile din ţările vecine datează din timpul domniei lui Petru Rareş (Şt. Dragomir, Contribuţii privind dezvoltarea comerţului botoşănean din sec. al XVI-lea până la 1900, în „Studii şi articole de istorie” IV, Bucureşti, 1962, p. 6 şi urm.). În 1889 la expoziţia de la Paris „Prima societate a morilor cu aburi din Botoşani” a obţinut „marea medalie de aur”, iar la expoziţia din anul 1900 a fost apreciată cu „Marele premiu” (Buletinul C. C. I. Botoşani, nr. 44/1901, p. 1-2). În 1832 existau la Botoşani 63 de bresle În 1890 a luat fiinţă o sucursală a B. N. R Industria uşoară era reprezentată în Botoşani prin fabrica „Floridas”, înfiinţată în 1907, în care lucrau 120 de muncitoare şi care confecţiona cămăşi, şi „Prima fabrică de ciorapi şi ghete”, înfiinţată în 1904 la Botoşani, în care lucrau 50 de muncitori. În 1890 ia fiinţă „Prima fabrică română de reparat maşini agricole şi de fontă”, proprietar L. Halmoc.
Originea numelui de Botoşani este destul de incertă, dar sunt posibile următoarele explicaţii: prima ar fi că oraşul îşi trage numele de la un boier pe nume Botaş, care a trăit pe aceste meleaguri la începutul mileniului II. Numele familiei „Botaş” sau „Botăşani” este pomenit în documente foarte vechi încă de pe timpul lui Ştefan cel Mare, ca una din familiile alese ale Moldovei, a doua de la antroponimul „Botos” [1], a treia de la regionalismul „botoş”






Centrul Vechi este partea cea mai veche a oraşului din punct de vedere arhitectonic, care grupează un număr mare de clădiri cu destinaţie comercială datând din secolele XVII - XVIII. Clădirile sunt dispuse sub formă de L, iar faţadele spre stradă au forme arhitecturale din cele mai diverse, mai ales de factură apuseană, prelucrate creator în forme tradiţionale, specifice acestui tip de construcţii. Curţile interioare prezintă ordonanţa clasică a caselor de târgoveţi, cu galerii din stâlpi de lemn, balcoane din fier forjat si geamlâcuri susţinute de console de lemn profilate.
În Botoşani există numeroase alte construcţii cu valoare arhitectonică deosebită, printre care menţionăm: Casa Antipa, sfârşitul sec. XIX; Casa Bolfosu, începutul sec. XIX; Casa Silion, datează din jurul anului 1900, Clădirea Primăriei construită la sfârşitul secolului XVIII în stil eclectic de influenţă germană.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu