Unirea Principatelor Române cunoscută și ca Mica Unire (Marea Unire fiind cea de la 1918) a avut loc la jumătatea secolului al XIX-lea și reprezintă unificarea vechilor state Moldova și Țara Românească. Unirea este strâns legată de personalitatea lui Alexandru Ioan Cuza și de alegerea sa ca domnitor al ambelor principate la 5 ianuarie 1859 în Moldova și la 24 ianuarie 1859 în Țara Românească. Totuși, unirea a fost un proces complex, bazat pe puternica apropiere culturală și economică între cele două țări. Procesul a început în 1848, odată cu realizarea uniunii vamale între Moldova și Țara Românească, în timpul domniilor lui Mihail Sturdza, respectiv Gheorghe Bibescu. Deznodământul războiului Crimeii a dus la un context european favorabil realizării unirii. Votul popular favorabil unirii în ambele țări, rezultat în urma unor Adunări Ad-hoc în 1857 a dus la Convenția de la Paris din 1858, o înțelegere între Marile Puteri prin care se accepta o uniune mai mult formală între cele două țări, cu guverne diferite și cu unele instituții comune. La începutul anului următor, liderul unionist moldovean Alexandru Ioan Cuza a fost ales ca domnitor al Moldovei și Țării Românești, aducându-le într-o uniune personală. În 1862, cu ajutorul unioniștilor din cele două țări, Cuza a unificat Parlamentul și Guvernul, realizând unirea politică. După înlăturarea sa de la putere în 1866, unirea a fost consolidată prin aducerea pe tron a principelui Carol de Hohenzollern-Sigmaringen, iar constituția adoptată în acel an a denumit noul stat România.
(Wikipedia)
Maxima postala din colectie
Elena Cuza (n. 17 iunie 1825; d. 2 aprilie 1909), cunoscută și ca Elena Doamna, a fost soția domnitorului Alexandru Ioan Cuza. S-a născut la Iași, în familia Rosetti și a murit la Piatra-Neamț, fiind înmormântată la Solești, Vaslui
Împlinind cincisprezece ani, Elena s-a stabilit la Iași unde a fost introdusă în înalta societate. Aici îl cunoaște pe Alexandru Ioan Cuza cu care se va căsători la Iași în ziua de 30 aprilie 1844. Rar se întâlnesc două făpturi mai deosebite. Crescută de o mamă aprigă și autoritară, Elena avea o fire cu totul opusă soțului ei: domoală, retrasă, cumpătată, cam stângace și puțin timidă, lipsită de încredere în forțele proprii era stăpânită în societate de puternice complexe de inferioritate. Deși căsătoria nu a fost din cele mai izbutite, Cuza nefiind un soț prea statornic, între ei s-au păstrat, totuși, întotdeauna relații de respect.
carte postala din colectie
Urmare a importantului eveniment istoric, Unirea din 1859, Elena Cuza a devenit Înalta Doamnă a României. La îndemnul soțului, pentru a nu se expune intrigilor, Elena Cuza pleacă în 1860 la Paris. În această perioadă, în viața domnului intrase Maria Obrenovici, o doamnă de la curte, fiica cea mare a lui Costin Catargiu și mama viitorului principe al Serbiei, Milan. A revenit în țară, la îndemnul soțului, la mijlocul anului 1862 pentru a face onorurile Curții, uimindu-l atât pe soț, cât și pe rivala sa. A contribuit, cu modestia și demnitatea ce o caracterizau, la opera reformatoare a Domnului Unirii, fiind inspiratoarea fericită a legii instrucțiunii publice. De asemenea s-a aplecat cu deosebită înțelegere asupra situației precare a țărănimii, fiind o susținătoare energică a înfăptuirii reformei agrare.
Al. I. Cuza şi Doamna Elena - pictură din Biserica Domnească de la Ruginoasa
Calitățile sale sufletești și educația primită au îndemnat-o să-și dedice întreaga sa viață și avere acțiunilor caritabile. Și-a început opera de binefacere la București, patronând Azilul Elena Doamna de la Cotroceni, destinat fetelor orfane, și a încununat-o la Iași, unde a lucrat benevol ca infirmieră la spitalul „Caritatea”. Suflet generos, Elena Cuza a consimțit să-i adopte pe cei doi fii nelegitimi, Alexandru și Dimitrie, pe care soțul său îi avea cu prințesa Maria Obrenovici, acordându-le întreaga sa atenție, ocupându-se de educația lor și înconjurându-i cu o afecțiune maternă. (Wikipedia)
Cu ocazia zilei de 24 ianuarie o copie a uniformei domnitorului Alexandru Ioan Cuza va fi expusă începând de marţi, 24 ianuarie, la Muzeul Unirii din Iaşi, costumul fiind realizat la croitoria Ministerului Apărării Naţionale.
"Împreună cu ministrul Apărării, Gabriel Oprea, şi cu deputatul UNPR Luminiţa Iordache donăm această copie către Muzeul Unirii din Iaşi. Uniforma este realizată în baza unor fotografii şi tablouri vechi. Este un proiect de suflet, realizat din contribuţie personală, ideea pornind de la un ieşean, care mi-a spus că nu există o astfel de copie a uniformei domnitorului. Donaţia către Muzeul Unirii o vom face pe 24 ianuarie, când sărbătorim Unirea Principatelor Române", a declarat deputatul Petru Movilă.
El a adăugat că va face demersurile necesare pentru ca şi medaliile de pe uniforma domnitorului Cuza, expuse în prezent la Muzeul Naţional de Istorie din Bucureşti, să fie aduse la Iaşi.
Movilă a spus că acest costum a fost realizat la croitoria Ministerului Apărării Naţionale, ideea aparţinând unui ieşean care a constatat că nu există o copie a uniformei domnitorului Alexandru Ioan Cuza.
sursa Mediafax
IN PROGRAM
La ora 15.00, în Sala Dublei Alegeri, se va desfășura Simpozionul „Iași – Leagănul Unirii”, organizat de Complexul Muzeal Național „Moldova” Iași – Muzeul Unirii în colaborare cu Academia Română – Filiala Iași – Institutul de Istorie „A. D. Xenopol” Iași, Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” Iași – Facultatea de Istorie și Primăria Municipiului Iași.
Cu începere de la ora 15.00, Muzeul Unirii va fi gazda unui program artistic susținut de elevii Școlii „Ion Simionescu” Iași și membrii Asociației „Universul Prieteniei” Iași , urmat la ora 16.45 de momentul „Reconstituiri istorico – militare”, realizat de Asociația „Tradiții Militare” București.
Manifestarea va continua la ora 17.00 cu Marșul Unirii – De la Muzeul Unirii la Palatul Ocârmuirii, organizat cu concursul Garnizoanei Iași, Asociației „Tradiții Militare” București și Primăriei Municipiului Iași.
La ora 17.30 va avea loc prezentarea albumului „Uniforme militare ilustrate de Gh. Asachi. (1854 – 1862)”, autori: Sorin Iftimi și Aurica Ichim.
Vernisajul expoziției ”Națiune și Onoare: uniforme, decorații, steaguri ” va avea loc la ora 18.00. Evenimentul este organizat de Complexul Muzeal Național „Moldova” Iași (Muzeul de Istorie a Moldovei, Muzeul Unirii, Muzeul de Artă) în colaborare cu Muzeul Militar Național „Regele Ferdinand I” București, Garnizoana Iași și Primăria Municipiului Iași. La ora 19.00 va urma Recitalul cameral susținut de Lăcrămioara Nae, Luminița Ciobanu și Laura Magdalena Scripcaru.
Miercuri, 25 ianuarie, ora 17.00, tot la Muzeul Unirii, se va desfășura Simpozionul ”Omagiu făuritorilor Unirii”, fiind organizat de Complexul Muzeal Național „Moldova” Iași – Muzeul Unirii, Asociația „Alexandru Ioan Cuza”, Academia Română – Filiala Iași – Institutul de Istorie „A. D. Xenopol” Iași.
Palatul Memorial „Al. I. Cuza” Ruginoasa va organiza evenimentul „Sub semnul Unirii”, ce se va desfășura în colaborare cu Biblioteca Municipală Pașcani, Colegiul Național „Mihail Sadoveanu” Pașcani și Muzeul Municipal Pașcani, în data de 24 ianuarie 2012. Programul acestei acțiuni include: vernisarea expoziției „Mode și veșminte din veacul al XIX-lea” și a expoziției de carte „Sub semnul Unirii”, lansarea broșurii „Unirea Principatelor. Odinioară și azi”, realizată de Colegiul Național „Mihail Sadoveanu ” Pașcani și programul artistic intitulat „Unirea Principatelor în amintirea contemporanilor”, susținut de elevii Colegiului Național „Mihail Sadoveanu” Pașcani. Evenimentele vor avea loc la Biblioteca Municipală Pașcani, cu începere de la ora 9.30
(ziareleLive-stiri locale)
(Wikipedia)
Maxima postala din colectie
Elena Cuza (n. 17 iunie 1825; d. 2 aprilie 1909), cunoscută și ca Elena Doamna, a fost soția domnitorului Alexandru Ioan Cuza. S-a născut la Iași, în familia Rosetti și a murit la Piatra-Neamț, fiind înmormântată la Solești, Vaslui
Împlinind cincisprezece ani, Elena s-a stabilit la Iași unde a fost introdusă în înalta societate. Aici îl cunoaște pe Alexandru Ioan Cuza cu care se va căsători la Iași în ziua de 30 aprilie 1844. Rar se întâlnesc două făpturi mai deosebite. Crescută de o mamă aprigă și autoritară, Elena avea o fire cu totul opusă soțului ei: domoală, retrasă, cumpătată, cam stângace și puțin timidă, lipsită de încredere în forțele proprii era stăpânită în societate de puternice complexe de inferioritate. Deși căsătoria nu a fost din cele mai izbutite, Cuza nefiind un soț prea statornic, între ei s-au păstrat, totuși, întotdeauna relații de respect.
carte postala din colectie
Urmare a importantului eveniment istoric, Unirea din 1859, Elena Cuza a devenit Înalta Doamnă a României. La îndemnul soțului, pentru a nu se expune intrigilor, Elena Cuza pleacă în 1860 la Paris. În această perioadă, în viața domnului intrase Maria Obrenovici, o doamnă de la curte, fiica cea mare a lui Costin Catargiu și mama viitorului principe al Serbiei, Milan. A revenit în țară, la îndemnul soțului, la mijlocul anului 1862 pentru a face onorurile Curții, uimindu-l atât pe soț, cât și pe rivala sa. A contribuit, cu modestia și demnitatea ce o caracterizau, la opera reformatoare a Domnului Unirii, fiind inspiratoarea fericită a legii instrucțiunii publice. De asemenea s-a aplecat cu deosebită înțelegere asupra situației precare a țărănimii, fiind o susținătoare energică a înfăptuirii reformei agrare.
Al. I. Cuza şi Doamna Elena - pictură din Biserica Domnească de la Ruginoasa
Calitățile sale sufletești și educația primită au îndemnat-o să-și dedice întreaga sa viață și avere acțiunilor caritabile. Și-a început opera de binefacere la București, patronând Azilul Elena Doamna de la Cotroceni, destinat fetelor orfane, și a încununat-o la Iași, unde a lucrat benevol ca infirmieră la spitalul „Caritatea”. Suflet generos, Elena Cuza a consimțit să-i adopte pe cei doi fii nelegitimi, Alexandru și Dimitrie, pe care soțul său îi avea cu prințesa Maria Obrenovici, acordându-le întreaga sa atenție, ocupându-se de educația lor și înconjurându-i cu o afecțiune maternă. (Wikipedia)
Cu ocazia zilei de 24 ianuarie o copie a uniformei domnitorului Alexandru Ioan Cuza va fi expusă începând de marţi, 24 ianuarie, la Muzeul Unirii din Iaşi, costumul fiind realizat la croitoria Ministerului Apărării Naţionale.
"Împreună cu ministrul Apărării, Gabriel Oprea, şi cu deputatul UNPR Luminiţa Iordache donăm această copie către Muzeul Unirii din Iaşi. Uniforma este realizată în baza unor fotografii şi tablouri vechi. Este un proiect de suflet, realizat din contribuţie personală, ideea pornind de la un ieşean, care mi-a spus că nu există o astfel de copie a uniformei domnitorului. Donaţia către Muzeul Unirii o vom face pe 24 ianuarie, când sărbătorim Unirea Principatelor Române", a declarat deputatul Petru Movilă.
El a adăugat că va face demersurile necesare pentru ca şi medaliile de pe uniforma domnitorului Cuza, expuse în prezent la Muzeul Naţional de Istorie din Bucureşti, să fie aduse la Iaşi.
Movilă a spus că acest costum a fost realizat la croitoria Ministerului Apărării Naţionale, ideea aparţinând unui ieşean care a constatat că nu există o copie a uniformei domnitorului Alexandru Ioan Cuza.
sursa Mediafax
IN PROGRAM
La ora 15.00, în Sala Dublei Alegeri, se va desfășura Simpozionul „Iași – Leagănul Unirii”, organizat de Complexul Muzeal Național „Moldova” Iași – Muzeul Unirii în colaborare cu Academia Română – Filiala Iași – Institutul de Istorie „A. D. Xenopol” Iași, Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” Iași – Facultatea de Istorie și Primăria Municipiului Iași.
Cu începere de la ora 15.00, Muzeul Unirii va fi gazda unui program artistic susținut de elevii Școlii „Ion Simionescu” Iași și membrii Asociației „Universul Prieteniei” Iași , urmat la ora 16.45 de momentul „Reconstituiri istorico – militare”, realizat de Asociația „Tradiții Militare” București.
Manifestarea va continua la ora 17.00 cu Marșul Unirii – De la Muzeul Unirii la Palatul Ocârmuirii, organizat cu concursul Garnizoanei Iași, Asociației „Tradiții Militare” București și Primăriei Municipiului Iași.
La ora 17.30 va avea loc prezentarea albumului „Uniforme militare ilustrate de Gh. Asachi. (1854 – 1862)”, autori: Sorin Iftimi și Aurica Ichim.
Vernisajul expoziției ”Națiune și Onoare: uniforme, decorații, steaguri ” va avea loc la ora 18.00. Evenimentul este organizat de Complexul Muzeal Național „Moldova” Iași (Muzeul de Istorie a Moldovei, Muzeul Unirii, Muzeul de Artă) în colaborare cu Muzeul Militar Național „Regele Ferdinand I” București, Garnizoana Iași și Primăria Municipiului Iași. La ora 19.00 va urma Recitalul cameral susținut de Lăcrămioara Nae, Luminița Ciobanu și Laura Magdalena Scripcaru.
Miercuri, 25 ianuarie, ora 17.00, tot la Muzeul Unirii, se va desfășura Simpozionul ”Omagiu făuritorilor Unirii”, fiind organizat de Complexul Muzeal Național „Moldova” Iași – Muzeul Unirii, Asociația „Alexandru Ioan Cuza”, Academia Română – Filiala Iași – Institutul de Istorie „A. D. Xenopol” Iași.
Palatul Memorial „Al. I. Cuza” Ruginoasa va organiza evenimentul „Sub semnul Unirii”, ce se va desfășura în colaborare cu Biblioteca Municipală Pașcani, Colegiul Național „Mihail Sadoveanu” Pașcani și Muzeul Municipal Pașcani, în data de 24 ianuarie 2012. Programul acestei acțiuni include: vernisarea expoziției „Mode și veșminte din veacul al XIX-lea” și a expoziției de carte „Sub semnul Unirii”, lansarea broșurii „Unirea Principatelor. Odinioară și azi”, realizată de Colegiul Național „Mihail Sadoveanu ” Pașcani și programul artistic intitulat „Unirea Principatelor în amintirea contemporanilor”, susținut de elevii Colegiului Național „Mihail Sadoveanu” Pașcani. Evenimentele vor avea loc la Biblioteca Municipală Pașcani, cu începere de la ora 9.30
(ziareleLive-stiri locale)
http://www.ziaruldeiasi.ro/local/uniforma-preferata-a-domnitorului-cuza-expusa-la-muzeul-unirii~ni8438 Despre expozitie mai mult accesati