Activitate la Cucorani- judetul Botosani

CUCORĂNI- . 3 GENERAŢII

Muzeograf Steliana Băltuţă
,,Pe data de 9 decembrie 2011, la Cucorăni, comuna Mihai Eminescu, din iniţiativa domnilor învăţători Cecilia şi Sergiu Manolache , s-a desfăşurat în cadrul şcolii ,, o frumoasă şi tradiţională activitate .
La activitate a participat şi domnul director coordonator Maluş Neculai.
Organizatorilor le-au stat aproape colegele Corduneanu Florica, Drescanu Cristina şi părinţi ai copiilor.
Activitatea s-a referit la meşteşugurile populare care erau practicate în viaţa satului de altădată.
Copiii îmbrăcaţi în costume populare, aflaţi în şezătoare au tors, au ales la gherghef, au brodat, au împletit pănuşi, dar au prezentat şi un program folcloric, coordonat de doamna învăţătoare Cecilia Manolache.
La şezătoare erau mamele şi bunicile implicate şi ele în practicarea industriei casnice textile, demonstrând ţesutul la stative. Sala unde s-a desfăşurat şezătoarea a fost completată cu o expoziţie de piese ţesute- ştergare, scoarţe în zestre, traiste.
De remarcat este că Şcoala de la Cucorăni are şi o colecţie muzeografică complexă recunoscută care cuprinde ceramică arheologică şi de secol XIX-XX documente, numismatică, piese etnografice ( unelte, ţesături, piese de port popular). În cadrul activităţii au fost prezentate pe lângă tors, ţesut, brodat, şi prelucrarea lemnului, olăritul, fierăritul.
Domnul învăţător Sergiu Manolache s-a referit la scopul programării temei despre meşteşuguri, precizând că aşa vor înţelege cei mici că ei sunt continuatorii unora dintre meşteşugurile care sunt necesare a fi practicate şi astăzi.
Domnul director Maluş Neculai a apreciat faptul că programarea şezătorii şi a temei despre meşteşuguri a însemnat o reînviere a şezătorilor de altădată ale satului, care aveau loc în serile de dinaintea sărbătorilor de iarnă, când generaţiile adulte transmiteau celor tineri modul de viaţă al comunităţii rurale.
Activitatea a fost o reuşită, bunicile şi-au revăzut tinereţea lor, mamele au căpătat noi experienţe şi copiii au înţeles că trebuie să ducă mai departe frumuseţea vieţii tradiţionale româneşti".