SATUL MOLDOVENESC SI OBICEIURILE DE ANUL NOU

Despre Tradiţii, Obiceiurile din Moldova, zona Botoşani, am rugat-o pe Steliana Băltuţă, muzeogeaf etnograf sa ne prezinte din istoria lor, aceaste ritualuri, care se manifestă în fiecare an cu prilejul Noului An:

,, Jocurile cu măşti, reprezentaţii teatrale folclorice de Anul Nou, amintesc de stăvechiul cult al fertilităţii la toate popoarele agrare şi pastorale”. (Emilia Pavel)

Aşa cum poetul şi filozoful Lucian Blaga a spus că ,, veşnicia s-a născut la sat” , lumea mirifică a spaţiului rural, cu obiceiurile ei, vine parcă din vremuri de demult, cu acel farmec care ne fascinează.
Datină, obicei, tradiţie sunt trei termeni care definesc manifestările spirituale ale unei comunităţi. Sunt trei termeni care parcă se suprapun, se împletesc într-o cunună, având în acelaşi timp, propria definiţie.
Datină (din slavă (,, dedina”) este o deprindere consfiinţită în timp şi care devine apoi tradiţie pentru o colectivitate umană.
Obicei(din bulgară (,, obicaj”) este o manifestare individuală câştigată prin repetare deasă a aceleiaşi acţiuni; obiceiurile sunt manifestări folclorice căpătate în timp care marchează datecalendaristice, semne cosmice, momente ale muncii şi vieţii. Obiceiurile, dacă sunt frumoase,sunt repetate şi însuşite apoi de grupuri, devenind tradiţie.
Tradiţia ( din franceză ,, tradition”) este o moştenire de obiceiuri, datini, credinţe, care se transmit prin viu grai din generaţie şi constituie o trăsătură specifică a unui popor.
In timp, s-au acumulat ori s-au stins obiceiuri ale câror sensuri s-au pierdut, ieşind din tradiţie. De fiecare dată însă, obiceiurile practicate, au avut o raţiune de a fi, au caracterizat spiritualitatea satului.
Obiceiurile se desfăşoară pe perioada unui an, referindu-se la viaţa agrară, la viaţa pastorală, la viaţa de familie.
Ritualuri magice s-au împletit cu practici religioase, creând o multitudine de obiceiuri cu semnificaţii şi implicaţii în viaţa fiecărei familii şi a aşezării umane. Sărbătoarea Crăciunului şi Anului Nou, reprezintă trecerea ciclică spre un alt început. Crăciunul cuprinde un moment uimitor, amintind mereu de naşterea pruncului Iisus. Colindele cu o muzică divină crează cadrul începutului. Steaua care străluceşte cu putere, călăuzeşte pe cei trei magi spre sălaşul unde s-a înfăptuit minunea.

Lumea satului a recreat imaginea de început a creştinismului. Meşteri pricepuţi, cu imaginaţie, au materializat steaua, luceafărul, globul, care sunt purtate pe la fereastra fiecărui gospodar de grupuri de copii ce colindă.



,, Steaua sus răsare/ Ca o taină mare/ Steaua străluceşte/ Şi adevereşte/ Că astăzi s-a născut/ Domnul Sfânt, aici pe pământ”
Iar ,, Cei trei Magi/ Mergând după rază / Pe Iisus să vază”.
Urmează momentul trecerii de la un an la altul şi, cu acest prilej, a fost creată în timp o îmbrăcăminte specială care să dea culoare sărbătorii de Anul Nou.
Datinile, prin înţelepciunea creaţiilor folclorice, prin autencitatea lor, devin nestemate ale locului.
Fiind o comunitate pastoral- agrară satul a creat un cadru specific pentru desfăşurarea ritualurilor care să marcheze trecerea timpului. Având ca motivaţie fertilitatea pământului, în seara de Sfântul Vasile (31 decembrie- 1 ianuarie), când zăpada ajunge uneori până la streşinile caselor, la ferestrele luminate, sunt făcute urări de Pluguşor. În vremuri de demult se mergea chiar cu Plugul simulând tragerea primei brazde (ieşitul la arat).
A doua zi se merge cu semănatul simbolic, cu boabe de grâu, (care se ştie , au chipul Domnului pe ele), prin fiecare casă cu urările potrivite.
,, Să trăiţi, să înfloriţi/ Ca merii, ca perii/ Ca toamna cea bogată/ Cu de toate îndestulată”.
Consultant :Steliana Băltuţă, muzeograf Muzeul Botoşani
Imaginile foto cuprind exponate din patrimoniul Muzeului Botosani