EMANCIPAREA FEMEII ,, Paşii pe un drum fără sfârşit"

Marx spunea: ,,Gradul de civilizaţie a unei societăţi se măsoară prin locul pe care ii rezervă femeii".
În 26-29-iunie 2008, am avut onoarea de-a participa la Congresul Internaţional al Uniunii Femeilor Române, care a organizat la Vatra Dornei, un program complex cu tema: FEMEIA ROMÂNĂ ÎN SECOLUL XXI.
La acest eveniment românce şi românii din mai multe părţi ale lumii, s-au alăturat să sprijine programul organizatiei care şi au propus să devină o platformă şi o porta- voce pentru femeile din ţara noastră, şi româncele din afara României unde să se regăsească femeile din oricare parte a lumii, indiferent de rezidenţa, grup, etnie, calificare profesională, vârstă, a diverselor probleme cu care se confruntă (sociale, familiale, educaţionale)profesionale. În cadrul acestui program UNIFERO, mi-a oferit spaţiul pentru a-mi prezenta lucrarea cu tema : ,,Emanciparea ,,Lupta femeii pentru emanciparea ” în cartofilie şi filatelie.
Când ajungi la varsta pensionări şi copii pe care i-ai ajutat să parcurgă o facultate atât de grea cum este medicină în care statul a investit iar generaţia de medici pleacă unde sunt respectate valorile, ce-ti rămâne decât să te resemnezi şi să găseşti ceva de făcut care să te ţină la verticalitate şi sănătate mentală. . Când viaţa devine imposibilă, sufocată de atâtea evenimente ca: societăti falimentare,familii care se destramă prin plecarea femeilor cu autocarele necunoscutului pentru a lucra la căpşunăriile din Spania sau ca menajere în Italia, zguduiri politice pe tot globul, atunci simţi nevoia să vorbeşti de bine despre semenele noastre, pentru că o vorbă bună poate îndulci inima precum o ploaie de vară peste florile însetate. Un gest frumos poate lua povara umerilor obosiţi de la drum.
Dacă fiecare din noi am contribui, am face un grup şi grupul ar avea forţa necesară să exprime dorinţa de a apăra ce ne înconjoară, ar aduce multă iubire, înţelegere şi respect,
Acesta este unul din motive ca să alcătuieşti o colecţie cu material filatelic şi cartofilic despre o temă generoasă cum este ,, Emanciparea Femeii” Pentru început trebuie adunat materialul pe care îl găseşti întâi scotocind prin casă, apoi întrebi vecinii dacă nu au uitat prin poduri o corespondenţă şi dacă nu, atunci mergi la târguri organizate în ţară unde colecţionari vând ce au disponibil sau pe internet licitezi piese necesare temei care ţi-ai propus-o să o faci. Pentru aceasta, când venitul este modest de pensionar, atunci reduci coşul zilnic. Dacă din întâmplare nefericită ai pierdut o piesă care foarte greu ai căpătat-o asta însemnă că numai ai coerenţă tematică. Aceasta înseamnă sacrificiu, nu pui pe primul plan urgenţele personale ci faptul că ai avut ocazia să cumperi ceea ce trebuie în colecţie şi altă dată numai ai ocazia. Pentru că nimeni nu te întreabă de disponibilitatea financiară ci te întreabă de calitatea colecţiei. Când îţi propui să faci o temă., atunci trebuie să citeşti, asta înseamnă informare pentru tine, multă răbdare, plăcere , consecvenţă. Ce mai obţii ?
Atunci când organizezi o expoziţie dedicată ,, Zilei Femeii” poţi oferi un cadou spiritual prin aceasta, transmiţând omagiul mamelor şi tuturor femeilor. Un moment plăcut pentru a vorbi de bine pe semenelor noastre.
Exponatul prezintă lupta femeii pentru drepturile civile, politice şi juridice cât şi emanciparea economică deoarece femeia trebuie să trăiască în echilibru şi concordanţă cu semenii şi cu natura înconjurătoare.


Cartofilia este o ramură nouă, care are ca scop de-a reconstitui pe baza imaginilor unor cărţi poştale ilustrate aspectul unei zone urbane, sau să facă incursiuni în istorie, sau să prezinte personalităţi ale culturii. În cazul de faţă, colecţia aduce informaţii despre emanciparea femeii începând din perioada antică, până în prezent la nivel mondial şi în România. În plus putem să ne facem o imagine în privinţa ocupatiilor femeilor din perioada interbelică, a locului şi rolul femei in societate. Lucrarea prezintă personalităţi feminine , reprezentative care s-au implicat şi-au contribuit la emanciparea femeii. Cele peste 200 de piese adunate până acum sunt femei celebre, din care 20 românce care au devenit ,, pioniere” într-un domeniul sau altul şi au reuşit să spulbere mituri ale timpului lor, demonstrând prin inteligenţă şi tenacitate că pot face aceleaşi lucruri ca şi bărbaţii. Dacă bărbaţii au încercat şi au reuşit, atunci şi ele au încercat, insuccesul unora a fost provocarea pentru celelalte femeii să încerce să depăşească barierele. Dintre acestea lucrarea cuprinde personalităşi feminine ca: în medicină: Maria Cuţarida Crăţunescu, Ana Aslan, în aviaţie: Mariana Drăgescu, Smaranda Brăescu, în literatură: Elena Văcărăscu, Martha Bibescu, soprane: Haricleea Darclee, Elena Teodorini. Regina Maria,
Regina Elisabeta,


Femeia s-a implicat şi a contribuit la rezolvarea problemelor sociale şi a luptat pentru recunoşterea drepturile ei fireşti.În secolul al XIX-lea şi al XX-lea s-a răspândit în lume ideia emancipării femeii, economice, politice şi juridice egale cu ale bărbaţilor. Aceste mişcări feministe aveau drept obiectiv restructurarea şi democratizarea vieţii publicii, mai simplu mişcarea de emancipare a femeilor. Emanciparea femeii a început din perioada antică. ,, Dacă romanii au subjugat continente, ea, femeia antică, i-a subjugat pe romani” . Eforturile sale de câştigare a independenţei au continuat timid în secolul al XVIII-lea. Pentru prima dată femeia devine actriţă pe scena politicului, a moralei, religiei, literaturii. Cu paşi mărunţi, discret, dar eroic, pe eşafod, pe baricade, în presă, în exil sau prin saloane, condiţia feminină desfăşoară în timpul Revoluţiei o considerabilă energie în vederea emancipării sale.
EMANCIPAREA FEMEII

Din păcate, emanciparea femeii a determinat ca rolul de mamă, de stăpână a casei să îşi piardă din prestigiu. Femeile îşi doresc să devină licenţiate: avocat, inginer, ofiţer de marină, medic, pilot, profesor, şi reuşesc să-şi vadă visele împlinite. Astfel, pe lângă atributul de mamă şi soţie, apar alte sarcini cerute de carieră şi de o societate din ce în ce mai materialistă
Această modernitatea a condus la efectele negative ale emancipării femeilor. Femeia care a dorit să devină licenţiată, să aibe independenţa economică, deci să se întreţină singură, are altă experienţă din cauza lipsei locurilor de muncă, atât pentru cei cu studii superioare cât şi pentru cealaltă categorie socială
de femeii. Din acest motiv multe femeii sunt nevoite să plece la căpşunăriile din Spania, menajere în Italia,iar familiile suferă se destramă, din care copiii sunt cei care au de suferit mai mult.
La începutul secolului XX, educaţia era deficitară, iar şansele femeilor de a obţine un loc de muncă din care să poată supravieţui erau reduse. La 29-03-1898, în Aula Universităţii din Iaşi, domnul C.V. Ficşinescu susţinea: ,,Ori admitem că singurul rol legitim al femeii este de-a fi soţie şi mamă şi atunci bărbaţii trebuie să le ia pe toate în căsătorie pentru a le asigura mijloace de trai, ori recunoaştem că din cauza noastră mare parte de femei nu pot să se întreţină singure”.
,,Ideal ar fi ca femeia să fie soţie, dar pentru că unele nu se pot căsători, neavând dotă, societatea are datoria de a lua măsuri pentru soluţionarea problemei supravieţuirii femeilor care nu se pot mărita”
În cazul nostru, în zilele noastre, tot societatea este responsabilă de-a asigura locuri de muncă femeilor.