sâmbătă, 8 mai 2010

Margareta Mihalache

FILME CU CARE A PARTICIPAT LA FESTIVALURILE DE FILM DIN TARA: ECO-ETNO-FOLK-FILM organizat de fundaţia Naţională pentru civilizaţie Naţională ,, Nişte ţărani" Slătioara -Vâlcea şi la Festivalul Internaţional ,, Toamna la Voroneţ" de la Gura Humorului. La aceste Festivaluri a reuşit să treacă de preselecţie unul dintre acestea,, ,, Creatoarea populară Maria Zotic iar meşteşugul ţesutului a ajuns la faza să fie nominalizat la Slătioara (Vâlcea) în septembrie 2008.


În imagine realizator Margareta Mihalache


În imagine foto dreapta :
cameraman Dumitru Brehuescu, regizor Andrei Blaier, realizator Margareta Mihalache.


.




MIHĂILENI- BOTOŞANI- OLĂRITUL UN VECHI MEŞTEŞUG, UN MEŞTER RECUNOSCUT ŞI UN FILM DOCUMENT
Prezentare: muzeograf Steliana Băltuţă
Neoliticul a fost însă, perioada de intensă creativitate în procesul de sedentarizare al comunităţilor umane. Este perioada preocupării pentru construirea locuinţelor, practicarea agriculturii, a unor meşteşuguri (ca ţesutul, prelucrarea metalului, olăritul). Din cauza lipsei de condiţii de conservare în timp, unele materiale din care erau confecţionate obiectele n-au rezistat astfel că ne putem face o imagine completă referitoare la prelucrarea lemnului, a blănurilor, a fibrelor textile, păstrându-se însă uneltele pentru prelucrarea respectivă.
Unul dintre materialele care a rezistat în timp fiind şi una dintre dovezile din evoluţia omenirii începând din neolitic, a fost lutul din care s-au confecţionat unelte pentru tors şi ţesut(fusaiole şi greutăţi pentru firele de urzeală), dar şi vase lucrate de meşteri olari, de o frumuseţe şi diversitate uimitoare a formelor şi decorului.Olăritul ca vechi meşteşug, s-a păstrat peste timp în România, astfel că, centre de meşteri au dus mai departe prin vremuri, secrete ale tehnicilor de modelare de realizare decorativă şi cromatică caracteristice unui anume tip de ceramică, specifice unei anume vetre de meşteri olari.
Pentru secolele XIX-XX la Botoşani, diferite documente de arhivă se referă la existenţa vetrelor de meşteri olari.
Aşezări ca Frumuşica, Suliţa, Hudeşti, Lişna, Fundu Herţii, Mihăileni au avut familii de meşteri care au lucrat o ceramică recunoscută, existentă şi astăz în colecţiile muzeale şi particulare.La Mihăileni, vechi târg al Moldovei înfiinţat de domnitorul Mihail Sturza care a şi dat numele său aşezării, olăritul s-a dezvoltat în funcţie de cerinţele pieţii, în funcţie de comenzile făcute de solicitanţi, dar şi în funcţie de pasiunea meşterilor pentru acest meşteşug.
Mihăileni fiind altădată şi punctul vamal pe drumul ce lega Botoşaniul de Cernăuţi, gusturile celor care cumpărau ceramica lucrată de meşterii de aici, erau diferite, atât în ce priveşte formele cât şi cromatica. Ca tehnică, ceramica de Mihăileni este smălţuită nu numai cea decorată, dar şi cea roşie nedecorată.
Unul din meşterii recunoscuţi din Mihăileni şi care are vase în colecţii muzeale şi particulare şi care încă mai are gospodăria de
meşter olar este GHEORGHE SMERICĂ

In imagine foto

In imagine foto stanga creatoarea populara Maria Zotic

Un comentariu:

  1. Felicitari Margareta pentru toate realizarile tale! Cristian Hartie
    Margareta ma poti gasi pe adresa de facebook:Cristian Hartie Gallery-Paintings

    RăspundețiȘtergere