Expozitie dedicata zilei de 8 Martie

Expozitie dedicata zilei de 8 Martie
Materialele care apar pe acest blog aparţin autorului şi nu se pot reproduce fără acordul acestuia. Toate textele expuse pe acest site sunt protejate, potrivit Legii nr. 8/1996 privind dreptul de autor si drepturile conexe. Imagini din zonele pe care le-am vizitat.

luni, 6 iulie 2009

UNIFERO UNIUNEA INTERNATIONALA A FEMEILOR ROMANE

PARTICIPARE LA CONFERINŢA UNIFERO LA VATRA DORNEI 2008.








Viziunea UNIFERO: este respectarea femeii românce ca fiinţă demnă, recunoaşterea particularităţilor şi atribuţiilor specifice, includerea ei ca parteneră egală cu bărbatul în toate domeniile societăţii actuale şi viitoare ale României, ale ţărilor în care trăiesc acestea, ale umanităţii în general.
.
Pe data 26-29 iunie s-au desfăşurat la Vatra Dornei lucrările Conferinţei Uniunii Internaţionale a Femeilor Române, UNIFERO, Inc. cu tema “Femeia română în sec. XXI: tradiţie, continuitate, viziune”, organizată în parteneriat cu Primăria Municipiului Vatra Dornei, “Asociaţia Femeilor pentru Activităţi Pozitive, Toleranţă şi Educaţie FAPTE-AFAR” Bucureşti şi Fundaţia “Şanse Egale pentru Femei - ŞEF” Iaşi. Acestei acţiuni i-au urmat întâlnirile de la Odorheiul Secuiesc, posibile datorită iniţiativei doamnei Ernogina BUZAŞ şi colectivului de suport local.
Ca prezenţe deosebite la Vatra Dornei trebuie să menţionam pe veterana profesoară doamna Tatiana Vlad GUGA - Preşedinta de onoare a Asociaţiei Pro Basarabia şi Bucovina, Filiala “Arboroasa”; prof. Victoria OSTAFICIUC, pe doamna Elvira GOZIN, cetăţean de onoare al oraşului Covasna, doamna Maria TĂNASA, învăţător din Suceava, păstrătoare a folclorului românesc.


Lucrările Conferinţei au debutat cu deschiderea oficială care a avut loc în Sala Oglinzilor din Palatul Primăriei unde participanţii au fost întâmpinati de Primarul din Vatra Dornei, dl. Ioan MORARU, dar şi de de tineri în frumoase costume naţionale oferind colaci, sare şi afinată. În timpul celor trei ore ale manifestării de deschidere, au fost rostite alocuţiuni, prezentate personalităţi participante şi citite mesaje de salut din partea Ambasadei Române de la Washington, Ambasador Excelenţa Sa Adrian VIERIŢĂ, ca şi din partea prof. Dumitru PREDA, Director al Departamentului pentru Originarii din România, Ministerul Afacerilor Externe


La dezbateri / mese rotunde au luat parte, printre alţii, reprezentanţi ai Poliţiei Municipiului Vatra Dornei: Adjunct al şefului de Poliţie, Dumitru PALAGHIOI, agent şef Mihai NIMIGEAN şi Dumitru PETRARIU - Politişti de Proximitate. Din Suceava au fost prezenţi subinspector Claudia BODNARU, agent şef Ioan ONIŞORU, prof. Psiholog Sanziana MAXIM şi prof. Psiholog Delia DRĂGAN de la Compartimentul de analiză şi prevenire a criminalităţii.
Minodora TOPALA, învăţătoare-Botoşani, Ionuţ BODEA – director resurse umane – Asociaţia ‘Women Solidarity’ - Cluj Napoca, Lucian LIVESCU, redactor şef «Romanian Times», Atlanta, Dan Tudor JEMNA – ‘Lions Club’- Iaşi, Consilier Relaţii Internaţionale, Petrica ARICIUC, şef servicii ‘Salvamont Dorna’, Paraschiva ABUTNĂRIŢEI, Preşedintele Filialei Arboroasa a ‘Asociaţiei Culturale Pro-Basarabia şi Bucovina’, Violeta CODOREAN, referent Casa de Cultură şi Minorica DRANCA, Muzeograf, ‘Muzeul de Etnografie şi Folclor’, Vatra Dornei, Doru BIGHIU, Radio TV Orion, Eugenia GUZUN, Radio Romania Internaţional
.

În timpul conferinţei au avut loc lansări de carte (”Doruri” – Anica FACICA, Vatra Dornei; «Livada cu Dragoste» - Nuşa ILISIE, Spania ; «Metamorphosis» - Monica SCRIDON, Cluj-Napoca), vernisajele expoziţiilor de icoane pe sticlă şi pictură dedicată femeii (Rodica BUSCU, David CROITOR şi Silvia DORNEANU), dar şi expozitiile de fotografie ale elevilor de la Colegiul National de Informatică Piatra Neamţ, şi ale Marcelei DRAGAN şi Emei CHIRILUS.


În sală s-a aflat şi Evdochia IVANŢOC împreună cu soţul, Andrei IVANŢOC, membru în grupul ILAŞCU, Ludmila BOLBOCEANU, din Chişinău, Conferenţiar Universitar, Doctor în Ştiinţe ale Educaţiei, Preşedintele Asociaţiei Obşteşti “Mişcarea Femeilor din Moldova pentru combaterea sărăciei şi analfabetismului”, Maria MACHEDON, Preşedintele Asociaţiei Obşteşti “Vatra staului” din satul Larga Veche, raionul Cahul, Republica Moldova, membru în Biroul Director UNIFERO - Reprezentanta R. Moldova (Cahul), însoţită de un ansamblu de copii, tineri şi adultţ. Acestia, alături de cei ai Clubului Copiilor din Vatra Dornei şi de de grupul de copii dansatori ai comunităţii româneşti din Roma, Italia - Asociaţia “Spirit românesc”, preşedinte Dana MIHALACHE, au realizat un spectacol de datini şi obiceiuri care a ridicat auditoriul în picioare.



Participantele şi participanţii
la Conferinţa UNIFERO din acest an au dezbătut teme legate de violenţa domestică, educaţie şi schimbare în mentalitatea ambelor genuri, istorie, valori spirituale şi personalităţi, femeile rrome, situaţia muntencei române, femei de frunte în Diaspora şi statutul lor în societatea din care fac parte, singurătatea şi depresia copiilor ai caror părinţi se află la muncă în alte ţări, adopţiile naţionale şi internaţionale, discriminare de gen, moralitatea femeii moderne, femeia română, mass media din Diaspora, rolul parteneriatului şcoala – familie în dezvoltarea personalităţii elevului; implicarea comunităţii în procesul educaţiei, etc.


De asemenea au fost cu noi şi reprezentantele ‘Societăţii Doamnelor Bucovinene’ şi ale ‘Asociaţiei Şanse Egale Pentru Femei’ – Suceava (Dna. Mihaela GROSU şi respectiv dna Agnes IRIMIA), ‘Uniunea Soroptimist Internaţional’ din România (Preşedinta Ing. Rodica MĂCIUCĂ, Braşov şi Monica SCRIDON, Cluj-Napoca), Prof. Dr. Radu REY, Prof. Mihail UNGUREANU, expert formator la Consiliul Europei, dna Mariana NEACŞU - Guvernul României, ‘Biroul pentru Adopţii’, Secretar de Stat Gheorghe IONIŢĂ, Parlamentul României – ‘Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării’, Ioan SENIUC, preşedintele « Asociaţiei Refugiaţilor din Basarabia, Bucovina de Nord şi Ţinutul Herţa», reprezentanta ‘Asociaţiei Albanezilor din România’, Valeria BELCIUG,





Conferinţa a beneficiat de prezenţa şi suportul unor specialişti din învăţământ, domeniul public, scriitori, persoane aflate la vârsta seniorităţii, ai unor reprezentanţi ai culturii şi cultelor, ai altor organizaţii locale şi din ţară. Astfel, amintim Asociaţia ‘Şanse Egale Pentru Femei’, Iaşi, Programul SMART, Asociaţia ‘SOROPTIMIST Internaţional’, apoi Asociaţia “Să Îmbătrânim Frumos - Bucovina”, Vatra Dornei, ‘WSC Europa’, Bucureşti, Asociaţia Română pentru Patrimoniu, Bucureşti, fondator prof. Artur SILVESTRI, ultima acordând şi câte 150 RON pentru cele trei locuri întâi de la Concursul de creaţie literară “Mama” adresat elevilor între 6 şi 18 ani. Din partea Editurilor Burda-Casa Noastră şi “Maxim”- Integrame; participanţii din ţară şi din afara ei au beneficiat de revistele pe care acestea le editeaza. Din Statele Unite, ne-au susţinut Alpharetta Visitors Bureau şi Comisia de Agricultură a Georgiei.




Conferinţa a fost mediatizată înainte, dar şi în timpul desfăşurării lucrărilor şi activităţilor din program, de către Evenimentul Zilei (Iaşi), Monitorul de Vatra Dornei, Monitorul de Iaşi, Monitorul de Suceava, Radio Dorna, Radio Orion, televiziuni locale. Evenimentul a fost acoperit de TVR Internaţional, prin regizor şi editor doamna Stela NACU, care va realiza o prezentare comprehensivă a Conferinţei UNIFERO din acest an.








O prezentă deosebită a fost şi cea a Andreei CHISALITA (9 ani), câştigătoare a concursului din emisiunea TV ”Vreau să fiu vedetă”.
Deşi prezentată succint, colecţia de cartofilie şi filatelie adusă de doamna Viorica HRUSTOVICI a stârnit un interes deosebit.


LOCUL FEMEII ÎN SOCIETATE

Scris la Tuesday, July 15 @ 01:08:51 EDT de catre dana

,,viorica scrie "

,,În 26-29-iunie 2008, am avut onoarea de-a participa la Conferinţa Internaţională a Uniunii Femeilor Române, care a organizat la Vatra Dornei un program complex cu tema: FEMEIA ROMĂNĂ ÎN SECOLUL XXI.M-am alăturat acestui program pentru a susţine cauzele femeilor românce, în calitate de colecţionar care a întocmit o colecţie cu material filatelic şi cartofilic, cu dorinţa de-a exprima prin acestea ,,lupta femeii pentru emancipare", personalităti care s-au implicat şi au susţinut emanciparea intelectuală, politică, juridică şi economică a femeilor pe plan mondial.Am acceptat invitaţia, renunţănd la Expoziţia EFIRO-2008, o expoziţie internaţională care s-a desfăşurat în aceeaşi perioadă la Bucureşti de mare interes pentru mine, din motivul de-a prezenta femeia şi a susţine că are un rol în societate. Marx spunea:
,,Gradul de civilizaţiei a unei societăţi se măsoară prin locul pe care îi oferă femeii
Doresc Dnei Smaranda Livescu- fondatoarea organizaţiei UNIFERO, căt şi a colaboratorilor Dna Mariana Guşetu, Dl Viorel Maier , ce şi-au propus să fie de bun augur! Este bine că D-lor doresc să mediatizeze problemele sociale , educaţionale, familiale ale femeilor românce din România, căt şi despre româncele plecate în afara ţării în căutarea unui loc de muncă. Mulţumesc mult. Viorica Hrustovici- Botoşani
"

duminică, 5 iulie 2009

sâmbătă, 4 iulie 2009

FEMEILE SI ASISTENTA SOCIALA.- Protecţia copilului.

ŞTIAŢI CĂ?
În anii 1930 protecţia copiilor a reprezentat o temă importantă pentru colaborarea dintre femeile din toate statele balcanice. Primul Congres Balcanic pentru Protecţia Copilului a avut loc în 1936 la Atena. Au fost făcute două afişe cu scopul de a reflecta activitatea desfăşurată la Belgrad pentru protecţia copiilor. Mai târziu, alte afişe au fost tipărite cu ocazia celui de al doilea Congres Balcanic de la Belgrad, 1938. Aceste afişe aveau scop să scoată în evidenţă ideea protecţiei sociale a copiilor din societate.
11-14.iunie 2008
Municipiul Bistrita a găzduit, în perioada 11-14 iunie, primul Congres international de autism din Romania.La congres au participat circa 250 de referenti din Romania, Germania, Olanda, Suedia, Marea Britanie, Franta si Canada, care au prezentat lucrări despre tratamentul medicamentos si diferitele terapii experimentate in cazul persoanelor autiste. La nivel mondial, unul din 10.000 de copii este diagnosticat cu autism infantil, insa numarul celor care prezinta manifestari autiste este de patru ori mai mare.


Provita Bucureşti, prezentă la primul Congres al “Solidarităţii

Duminica, 18 martie 2007, s-a încheiat la Cracovia (Polonia) primul congres european desfăşurat sub sloganul “Solidaritate - Libertate, Dreptate şi Pace”, organizat de asociaţia civică italiană “Solidaritatea”. Pe parcursul a 3 zile, reprezentanţi ai unor mişcări “provita” (”pentru viaţă) din ţări membre ale Uniunii Europene şi aspirante la aceasta, au analizat posibilitatea închegării unei mişcări politice paneuropene, în perspectiva alegerilor europene din 2009. Această structură ar urma să promoveze, ca principiu suprem, recunoaşterea dreptului la viaţă începând din momentul concepţiei şi până la moartea naturală.

Congresul a adoptat un apel adresat cetăţenilor europeni şi totodată autorităţilor europene şi internationale, apel în care se menţionează:

Îi invităm pe cetăţenii europeni să apere cu curaj toate idealurile de libertate, de dreptate şi pace, cu respectarea condiţiei esenţiale în vederea atingerii acestor obiective: reafirmarea, în cadrul convenţiilor internaţionale şi în legislaţiile naţionale, a dreptului la viaţă al fiecărei fiinţe umane din momentul concepţiei şi până la dispariţia naturală.”
articol publicat de ,,Provita"

Florence Nightingale, femeia care a revolutionat lumea medicala


In mod paradoxal, sunt mulţi oameni care nu au auzit de ea, deşi este considerată a fi o adevarată legendă - aceasta, în ciuda faptului că razboiul din Crimeea a durat numai doi ani din cei nouăzeci cât a trăit Florence Nightingale, este femeia care fost precursoarea serviciului sanitar modern şi care a intrat în istoria medicală.
Datorită ambiţiei şi devotamentului de care a dat dovadă, spitalele secolului al XIX-lea s-au transformat în instituţii de tratament adecvate, dotate din punct de vedere sanitar şi cu personal de specialitate pregatit să intervină în orice moment. Capacitatea ei intelectuală deosebită, altruismul şi energia ei au consacrat-o în domeniu şi i-au asigurat un loc în istorie. De altminteri, în Londra există un muzeu care îi poartă numele şi unde se regăsesc artefacte care i-au apartinut.

Florence Nightingale s-a născut pe 12 mai 1820 în Italia, din parinţi britanici, iar numele ei a fost inspirat de oraşul în care a văzut lumina zilei.La 17 ani a declarat că simte că şi-a găsit "menirea", ca urmare a faptului că, spunea ea, ar fi primit un mesaj din partea Divinităţii. "Dumnezeu mi-a vorbit si m-a chemat in slujba Lui". Dat fiind faptul că Florence nu era preocupată în mod deosebit de religie, nu s-a pus nici o secundă problema că ar fi fost vreo mistică sau ca ar fi avut halucinatii.

A început cu vizite tot mai frecvente în căminele de bătrâni şi spitale, unde încerca să stea cât mai mult timp în preajma surorilor medicale. Părinţii ei au fost la început total împotriva dorinţei fiicei lor de a deveni asistentă, pentru că în secolul al XIX-lea aceasta profesiune nu era considerată ca fiind una "onorabilă" (aceasta, pe lângă faptul că, dacă Florence ar fi muncit, s-ar fi considerat ca familia ei este în pragul ruinei.
Ea s-a inscris la un curs de trei luni în domeniul asistenţei medicale, ceea ce i-a permis sa ocupe un post de infirmieră, pe care nu l-a mai părăsit până în 1854.

In anul 1854, în timpul războiului din Crimeea, Florence Nightingale a dat dovadă de extraordinara sa capacitate de organizare. Condiţiile din spitalele pentru soldaţii englezi răniţi în Crimeea erau cu adevărat jalnice, mai ales în acea situaţie: lipsea îngrijirea medicală de specialitate, iar igiena era inexistentă.Tinerii soldaţi mureau în spital, chiar dacă rănile lor nu erau letale, din cauza instalarii septicemiei. Pentru a îmbunătăţi situaţia, guvernul britanic a hotărât să trimită pe cineva capabil care să se ocupe de acest serviciu şi anume pe Florence Nightingale. Aceasta, însoţită de 38 dintre cele mai bune infirmiere formate de ea, a ajuns la spitalul de campanie pe data de 21 octombrie 1854.

Florence şi echipa sa s-au ocupat cu maxima rigurozitate de curăţenia din spital, sterilizarea instrumentarului, procurarea de feşe şi pansamente din tifon, precum şi de alimentatia, pana atunci cu totul improprie, a soldatilor. In urma acestor măsuri, puse în practică extrem de riguros, mortalitatea în rândul răniţilor s-a redus simţitor.


Florence s-a dovedit a fi în acelasi timp şi un bun psiholog, ea incurajând şi redând speranţa tuturor, scriind scrisori care ii erau dictate de pacienti incapabili să se mişte, veghindu-i întreaga noapte fără a accepta să fie inlocuită, şi reuşind astfel să aducă pe linia de plutire pacienţi care fuseseră consideraţi iniţial "fără speranţă". Toate acestea i-au atras un respect enorm, admiraţie şi au făcut-o să fie îndrăgită de întreaga armată britanică. Exemplul ei a fost ceea ce a dus la admiterea personalului medical de sex feminin in spitalele armatei, fapt care fusese pana atunci fara precedent. De asemenea, Florence Nightingale a fost cea care a ridicat asistenta medicală la rang de profesie de sine stătătoare.

După terminarea războiului, Florence Nightingale a primit o importantă recompensă financiară pentru serviciile aduse, fapt care i-a permis să-şi continue reforma, de data aceasta în cadrul spitalelor civile. Devenise o persoană cunoscută şi atenţia opiniei publice era îndreptată asupra ei. Capacitatea de organizare şi contribuţiile sale din timpul războiului au recomandat-o pentru a face parte din Societatea Nationala de Statistica.

Dincolo de aceste aspecte însă, cea mai mare realizare a vieţii ei (şi in acelaşi timp, motivul pentru care numele ei a rămas în istorie) îl constituie faptul că a făcut pasul decisiv în ceea ce priveşte recunoaşterea profesiunii de soră medicală şi, de asemenea, a fondat prima şcoală de profil, ale carei cursuri şi examene practice se desfăşurau în spitalul St. Thomas din Marea Britanie. Ea şi-a dedicat tot restul vieţii activităţii acestei şcoli, îmbunătăţind în permanenţă condiţiile de studiu şi baza materială didactică. Cursurile concepute şi predate de ea au fost traduse în unsprezece limbi străine şi reprezintă şi în prezent un material de studiu nepreţuit.

vineri, 26 iunie 2009

MARIA BACIU- ACTIVITATE LITERARA


Maria Baciu s-a născut la 4 martie 1942, în Cerneşti, com. Todireni, jud. Botoşani. Absolventă a Facultăţii de Filologie al Universitatii "Al.I.Cuza" Iaşi, promoţia 1966. 1966-1970 – Profesoară de limba şi literatura româna la Liceul Teoretic din Truşeşti şi la Şcoala Normală "N.Iorga" din Botoşani (din 1970) . şi la Liceul Pedagogic din Botoşani. Redactor şef al revistei pentru copii "Sotron" şi al revistei pentru adolescenţi "Pardon!".
În 1980 înfiinţează Cenaclul literar "M. Eminescu", în 1983 editează publicaţia "Educatorul", iar între anii 1994 - 1996 revista pentru copii "Sotron", iniţiative încununate cu succes.
Paralel cu activitatea de la catedră şi cea editorială, publică versuri, articole literare şi recenzii în diverse ziare şi reviste ca: Clopotul, Gazeta de Botoşani, Caiete botoşenene, Hyperion, Colloquium, Cronica, Convorbiri literare, Luceafarul, Ateneu, România literară, Învăţătorul, Lumina lină ş.a.
A scris poezie, proză pentru copii, carte de metodică pentru uz şcolar, teatru pentru copii. Debuteaza editorial în 1985, cu ciclul Cercuri, din volumul colectiv Soldaţii - 5 poeţi, Iaşi, Junimea.
A colaborat pentru alcătuirea unei cărţi pentru uz didactic, Scenarii şi povestiri pentru grădiniţă şi clasele I-IV, Botoşani, Eldos, 1995. Autoare a piesei de teatru pentru copii Tigrisorul Pietrek, care se joacă începând cu anul 2005 pe scena Teatrului de păpuşi Vasilache, Botoşani.
,, Cercuri” în volum de debut. Solstiţii, poezii. Editura Junimea, Iaşi,1986.
•,,Oglinzi", versuri, Editura Junimea Iaşi, 1988.
,,Buna dimineata, Puf !", poezii pentru copii, Botoşani, Inspectoratul Scolar al jud. Botoşani, 1994.
"Cartea cu semnele rupte", poezii, Botoşani, Eldos, 1995
,,Scenarii şi Povestiri”, Editura Eidos Botoşani, 1995
"Daruri de Crăciun", poezii pentru copii, Iaşi, Fides, 1996.
"Lume îndrăzneaţă", Botoşani, Grafik Art, 1998.
• "Zodie cu...otrăvuri", Botoşani, Grafik Art, 1998.
"Fetiţa cu buline", versuri, Timisoara, Ed.Augusta, 2000.
"Vremea fragilor", poezii pentru copii, Augusta, Timişoara, 2000.
•,,Tigrişorul Pietrek”,teatru pentru copii,Editura Grafik-Art, Botoşani, 2000
"Vinovatul spectacol", poezii, Ed.Augusta, Timişoara, 2001.
Activităţi în Complementare pentru clasele I-II, Ghid metodic, EdituraGrafik-Art , Botoşani 2001
"Necuprinsele iubiri",poezii, Ed.Augusta, Timişoara, 2003.
"Ţara ionuţilor pozitivi", roman, Ed.Grafik-Art, Botoşani, 2003.
•,,Universul meu” , carte de colorat, Editura Ovi-Art. Botoşani. 200
•,, Caii Soarelui ”, poezii pentru copii, Editura Ovi-Art, Botoşani, 2003.
•„ Vara Copilărie, poezii pentru copii, Editura Axa, Botoşani, 2004
•,, Vara lui Dănel” , poezii pentru copii, Editura Axa, Botoşani, 2005
•"Neîmblinzitele cercuri", Timisoara, Helicon.
•A primit Premiul Uniunii Scriitorilor pentru poezie la cea de a III-a ediţie a Festivalului - concurs naţional de poezie şi interpretare critică a operei eminesciene "Porni Luceafarul...", Botoşani, 1983.

MARIA BACIU proză ,, ET ÎN ARCADIA EGO"



Despre cea de a doua carte, autoarea a spus că Arcadia este ţara fericirii, dar că a fost folosită în titlu în mod ironic. Arcadia este România înconjurată de sârmă ghimpată. „Unii dintre noi am dus comunismul de la un capăt la altul, iar după aceea am aşteptat să vină ceva şi nu a mai venit nimic. Toate faptele sunt reale, personajele nu", a mai precizat Maria Baciu.
Lucrarea a fost prezentată de muzeograful Gheorghe Median şi poetul Dumitru Ţiganiuc. Gheorghe Median a arătat că „Et in Arcadia ego" este cartea dramei intelectualităţii, o dramă care a început odată cu comunizarea României şi care se pare că nu se mai termină.
,, Numai eu, tu şi noi, împreună, suntem filele Cărţii acestui Neam! Nu trebuie să neglijăm lectura nici uneia dintre ele, pentru că am fi nedrepţi, iar Istoria noastră ar trăi faze de eclipsă.Pentru cei care n-au cunoscut comunismul din România şi nu l-au trăit pe pielea lor, nici un efort nu e prea mare ca să vrea să înţeleagă cum au trăit semenii lor într-o perioadă inumană, de bestialitate, de distrugere a valorilor umane prin crime, batjocură, ticăloşii, când Adevărul şi Dreptatea erau torturate în puşcăriile comuniste, iar cinismul, prostia, violenţa, dispreţul, însoţite de braţul vânjos al Securităţii, ,,ajustau existenţa noastră".
Suntem datori faţă de Ele, şi mai avem obligaţia să lăsăm celor ce vin o Carte de Istorie a României cu filele nepângorite şi nepătate
! MARIA BACIU
Despre poeta, scriitoarea Maria Baciu, domnul profesor , muzeograf la Muzeul Judeţean Botoşani, a declarat:
,, MARIA BACIU, profesor de limba şi literatura română, membru al Uniunii Scriitorilor din România, poet, scriitor, dramaturg, s-a apropiat cu predilecţie de lumea copiilor pe care a redat-o în numeroase volume de versuri (,,Bună diminiaţa"1994), (,,Daruri de Crăciun" 1995), proză (,,Ghetuţele Copilăriei", 2009), şi teatru (,,Tigrişorul Pietrek" ,1995). Autoarea a mai multor volume de poezii de dragoste între care (,,Necuprinsele iubirii", 2003), şi proză (,,Et în Arcadia ego", 2009), Maria Baciu este unul dintre intelectuali de mare valoare al Botoşanilor, o personalitate care prin muncă şi creaţia sa, contribuie la afirmarea oraşului ca o adevărată cetate culturală"

MARIA BACIU ,, Ghetuţele Copilăriei"


Sâmbătă 2- iunie 2009, profesorul, poetul şi scriitorul Maria Baciu a lansat la Teatrul "Mihai Eminescu" două cărţi, respectiv "Ghetuţele copilăriei" şi romanul "Et in Arcadia ego" (Şi eu am fost în Arcadia), apărute la Editura Axa „Nu am mai lansat de mult o carte pentru cei mari. În ultima perioadă am lansat mai mult cărţi pentru copii şi era timpul să vin pe piaţă cu o lucrare pentru cei mari”."Ghetuţele copilăriei" este o carte la care ţin foarte mult. "Cartea e şi pentru adulţi. Ca să devină şi ei copii", a declarat Maria Baciu. Desenele au fost realizate de educatoarea Carmen Ionel.


,, M-am întors după o Viaţă vânturată prin Lume. Am purtat în sufletul meu, pretutindeni, Ghetuţele Copilăriei. Acum mă aflu în faţa lor. Sunt la fel: gătite, surâzătoare, gata de giumbuşlucuri şi de tot felul de trăsnăi. Atât timp cât mă au pe mine, pot hălădui în voie, libere ca pasărea cerului, umplând o Lume numai ele!
A-ia-ia, Ghetuţe de Aur, de Iubire şi de Lumină!
Prietene, le mai ai? Le mai porţi?....
MARIA BACIU

POETA MARIA BACIU Volumul,, Copilărie de Lux"



RUGACIUNE
Mamă bună, strigă-mă, pe geană ridică-mă,
cu vocea clădeşte-mă cu dragostea creşte- mă,
dă-mi poveţe, spune-le relele şi bunele, şi-apoi
urmăreşte-mă din umbră, păzeşte-mă, roagă-te
tu cerului, să cred adevărului, să cred fericirilor,
să slujesc iubirilor !
(Poezia,,Rugăciune” din vol.,,Copilărie de Lux “ MARIA BACIU)
Doamna Luminiţa Stoica a declarat căteva cuvinte despre poeta Maria Baciu care consideră că ,, poezia pentru copiii, este o reuşită a genului"
,,Exercitându-şi forţa creatoare atât în poezie, cât şi în proză şi în teatru pentru copii, scriitoarea Maria Baciu a impus , fără îndoială, un timbru unic în peisajul scrisului românesc contemporan. Poezia pentru copii, o reuşită a genului, asigură poetei Maria Baciu o poziţie privilegiată printre confraţii săi. Atenţia acordată detaliului, minuţiosului, sunt doar câteva trăsături distinctive ale operei sale.
A scrie poezie pentru copii e o bucurie rezervată numai spiritelor nealterate, capabile să reitereze prin forţa unică, vârsta paradisiacă a copilăriei, universul ei spontan şi inocent, acea ,,lume îndrăzneaţă” zglobie şi şagalnică, ale căror elemente sunt : ,, soarele” , ,, bondarii cântăreţi” , ,, buburuzele, libelula, pisicuţa” .
Comunicarea copilului cu universul se realizează permanent, la toate nivelurile firii ( acvatic, terestru, cosmic), cu naivitate şi simplitate : ,, Cra-cra-cra,/ te rog ceva: / fugi de la / fereastra mea,/ ,, Doamnă Toamnă,/ etc. Toate aceste ,,secvenţe” par a fi ,, decupate” cu dragoste şi migală, din viaţa obişnuită a copiilor, ca şi când copilul însuşi ar vorbi despre sine.
Despre copilărie vorbeşte şi poeta Maria Baciu, în felul ei unic, melodios şi şăgalnic, inteligent şi simplu, drăgăstos şi poznaş, pentru ca lui, ,,micului prinţ” , să-i fie bine, să râdă, să-i fie lumină, iar poetei să-i întindă singur mânuţele şi s-o ţină lângă el”
Luminiţa Stoica



Cei trei purceluşi
Purceluşii stau toţi trei /în coteţ la moş Andrei.
Groh ! groh ! groh ! râmă tot/ până simt că nu mai pot.

Moş Andrei, văzând ce pot, le-a pus câte-o sârmă-n bot,
Ei ţipau: guit ! guit ! nu mai suntem fericiţi !....

In ajun, cel mai frumos/ din coteţ a si fost scos,
şi-a făcut Mos Andrei fripturică pentru –ai săi.
(poezie din vol ,,Copilarie de lux ,MARIA BACIU)

Raţa măcăie nervoasă,
că-i grasă şi nu-i frumoasă.
- Ce mă fac? Mac! mac! mac!
Ia răţoi să-i fiu pe plac?
Şi-a început raţa grăsuţă să sară de pe-o măsuţă.
Dar stăpâna, fără vorbă,
a făcut din ea o ciorbă!
(poezie din,,Copilărie de Lux", Maria Baciu)

MARIA BACIU - TEATRU PENTRU COPII



Carte poştală din colectie personala
Ştii ce înseamnă să fii copil? Inseamnă să
crezi în dragoste, să crezi în frumuseţe, să crezi în credinţă. Inseamnă să fii atât de mic
încât spiriduşii să ajungă să-ţi şoptească la
ureche, înseamnă să transformi bostanii în
căleşti şi şoricei în telegari,josnicia în nobleţe
căci orice copil poartă o zână naşă în sufletul
lui. (,, Cugetări engleze “ , Francis Thompson)


DESPRE POETA MARIA BACIU


Conf. dr. Lucia Cifor Absolventă a Facultăţii de Filologie, secţia romană-germană, Universitatea "Al. I. Cuza" din Iaşi (1987) Doctor în Filologie (2000, Universitatea "Al. I. Cuza" din Iasi) Cercetator stiintific (1992-2003) la Institutul de Filologie Română "A. Philippide", sectorul lexicografie – lexicologie
Din octombrie 2003, conferenţiar universitar, Catedra de Literatură comparată şi Estetica, Facultatea de Litere, Universitatea "Al. I. Cuza" din Iaşi.
Domenii de competentă: stilistica, poetica, hermeneutica literară, teoria literaturii şi lexicografie; literatura română, literatura generală şi comparată.
Membru al Asociaţiei de Literatură Generală şi Comparată din România şi al Societaţii de Ştiinţe Filologice din România.
Doamna conf. dr. Lucia Cifor a scris căteva rănduri despre cărţile de poezie pentru copii ale Mariei Baciu cu titlu ,,O poezie a candorii", o numeşte ,,creatoare - îndrăznim să spunem- a unui stil puternic individualizat în cadrul geniului, stil susţinut de o viziune sensibil schimbată faţă de cea cu care suntem obişnuiţi în literatură"

M i r a r e Sărut mâna ! M –am sculat !
Ce am astăzi de aflat ?
Dragii mei, mă credeţi mică,
Dar eu ştiu ce-I o pisică,
Un căţel, o veveriţă,

Cum se coase o rochiţă,
Ştiu să-mbrac păpuşile,
Să sărut mătuşile,
Singură-mi pun babeţica,
Dacă-mi dă să pap , mămica;
numai când îmi iese-un dinte
nu pot fi aşa cuminte….
În rest, mătur si fac patul,
Mă joc de-a acceleratul,
O ajut pe mama mea
ca să spele o perdea… Chiar credeţi cu-adevărat
că mai am ceva de -aflat? !...
(poezia ,,Mirare”, MARIA BACIU)
Despre Maria Baciu, doamna Lucia Cifor a mai prezentat:
,,Copilăria este limanul somnului nerăzvrătit, al libertăţii şi al bunătăţii pe care, nu oamenii, ci îngerii le chezăşuiesc”.
,,Prin poeziile Mariei Baciu, copiii acced la un idiom pe care-l recunosc, chiar fără a-l fi învăţat, iar adulţii refac experienţele de recunoaştere şi de înţelegere crezute pierdute ori definitiv acoperite de greul anilor. Citind aceste poezii, constaţi că părerea despre pretinsa inconştienţă a experienţelor copilăriei este o părerere greşită.Copilul care, prin Graţie, are lumea întreagă la picioare lui, se arată a fi suveran şi pe toată cunoaşterea, căci ce-ar mai fi candoarea fără sentimentul clar al desăvârşirii: ,, Sărut mâna”!, M-am sculat! /, Ce am astăzi de aflat? / Dragii mei, mă credeţi mică,/ dar eu ştiu ce-i o pisică,/ un căţel, o veveriţă,/ cum se-mbracă o rochiţă/. Versurile au, cu puţine excepţii, o contabilitate perfectă, ceea ce le face uşor de memorat de către copii.
Învinşi de frumuseţe şi candoare, să-i recunoaştem poetei Maria Baciu privilegiul şi meritul artei sale şi să ne bucurăm de ceea ce, purificându-ne, ne îmbogăţeşte.”

Lucia Cifor
ŞTIAŢI CĂ?

Din colectie privată
Când se afla în Eglitera, regina Maria a României a primit investitura în ,, Cercul Poeţilor", unde a făcut parte şi Regina Elisabeta a României?
În imagine Regina Maria poartă costumul tradiţional al membrelor acetui club.