Expozitie dedicata zilei de 8 Martie

Expozitie dedicata zilei de 8 Martie
Materialele care apar pe acest blog aparţin autorului şi nu se pot reproduce fără acordul acestuia. Toate textele expuse pe acest site sunt protejate, potrivit Legii nr. 8/1996 privind dreptul de autor si drepturile conexe. Imagini din zonele pe care le-am vizitat.

marți, 22 septembrie 2020

A doua ediţie a Concursului de arte plastice „Andronic Ţăranu”.


La Galeriile de Artă „Ştefan Luchian” a avut loc pe data de 19 septembrie, un eveniment important pentru comunitatea armenilor botoşăneni. În prezent la Galeriile de Artă se pot vedea lucrările realizate de artiştii participanţi la a doua ediţie a Concursului de arte plastice „Andronic Ţăranu”. Alături de lucrările artiştilor au fost expuse şi fotografiile realizate de  Andreea Tănase, care, potrivit celor precizate de muzeograful Ana Coşereanu, „nu a fotografiat locuri şi oameni, ci stări şi emoţii”.

La vernisajul organizat, au participat Excelenţa Sa, Ambasadorul Armeniei la Bucureşti, Serghei Minasyan, deputatul Varujan Vosganian – preşedintele Uniunii Armenilor din România, deputat Varujan Pambuccian – reprezentant în Parlamentul României al UAR, reprezentanţi ai altor comunităţi armene din ţară, zeci de botoşăneni.

Întâlnirea a avut o multiplă semnificație. Astfel, pe lângă Zilele Europene ale Patrimoniului, marcate pe 19 septembrie, evenimentul a fost dedicat și Zilei Naționale a Republicii Armenia (21 septembrie). Nu în ultimul rând, publicul a asistat, sâmbătă, la o expoziție menită să dovedească încă o dată, dacă mai era nevoie, că rolul armenilor la dezvoltarea orașului Botoșani nu s-a sfârșit nici după secole de conviețuire.




miercuri, 31 iulie 2019

A VII-a ediţie a Salonului Internaţional Gheorghe Sturza 3-24 1ugust 2019


Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Botoșani, cu sprijinul Consiliului Județean Botoșani, având drept parteneri Direcția Județeană pentru Cultură Botoșani și Uniunea Creatorilor de Artă-Filiala Iași, organizează cea de a VII-a ediție a Salonului Internațional de Artă Naivă “Gheorghe Sturza”, în perioada 3-24 august 2019. Arta naivă botosăneană ne-a făcut cunoscuți la nivel mondial prin faptul că în “World Encyclopedia of Naïve Art”, apărută la Londra în 1984,este consemnat orașul nostru ca fiind locul în care se desfășoară un Salon cu un impact deloc de neglijat pentru zona Moldovei. Pornind de la personalitatea artistului naiv Gheorghe Sturza, Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Botoșani a reînviat această manifestare în anul 2013 cu o amploare deosebită, reușind să atragă invitați la ultimele ediții și din alte țări. În acest sens, au răspuns invitației 49 de artiști naivi, cei mai mulți din România, la care s-au alăturat și cei din Franța, Lituania, Israel, Ungaria și Polonia. Lucrările expuse sunt de o complexitate și diversitate aparte, impresionează atât prin tematică, cât si prin cromatică. O altă notă dominantă a acestei ediții este simplitatea unor abordări la unii artiști și totodată, o elaborare uimitoare a compozițiilor la alții dintre aceștia. De asemenea, tehnicile abordate sunt diverse și unele chiar inovatoare, acceptate și la expozițiile internaționale. În cadrul manifestării vor avea loc și doua lansări de carte care dovedesc înca o data că există un canal de comunicare între genurile literare și artele vizuale: ” Balul” de artistul Mihai Dascalu și ” Între două lumi” , rod al unei colaborari între Corina Matei Gherman și Calistrat Robu. Meritul acestor prezentări de carte aparține Uniunii Creatorilor de Artă-Filiala Iași, Ligii scriitorilor-Filiala Iași-Nord Est România și Cercului Militar Iași. Moderatori vor fi artistul naiv Calistrat Robu, având calitatea de partenar, și etnograful Margareta Mihalache din partea instituției organizatoare. Vernisajul Salonului se va bucura de prezența criticului de artă Felicia Acsinte și va avea loc sâmbătă, 3 august 2019, ora 12, la Direcția Județeana pentru Cultură Botoșani.

joi, 29 decembrie 2016

Expoziţie organizată la notarul public LILI BOBU la biroul său cu expozanţi de marcă



 
pictor Paul Ciprian Surugiu
Pasiunea doamnei notar Lili Bobu pentru artă s-a manifestat din plin în cuprinsul cărţilor ei remarcabile, dedicate unor personalităţi culturale precum Grigore Vieru sau Nicolae Dabija, editate sub egida Asociaţiei Culturale ,,Regal d’Art” pe care o coordonează. Acolo, paginile ce găzduiesc caligrafia poemelor aparţinând acestor poeţi de har, încadrate de foiţe de mătase, urmate de cronici, referinţe, confesiuni şi tot felul de evocări semnificative ale acestora, sunt presărate cu lucrări de artă superbe ale unor creatori contemporani, care conferă o rezonanţă armonică artei literare exprimate în versuri.

Dar această pasiune dedicată artelor nu se rezumă doar la această modalitate de manifestare, ci, mai nou, migrează spre modelul cultural de odinioară în care amfitrioane înzestrate cu gust artistic incontestabil găzduiau expozeuri creative ale unor mari pictori. Astfel procedează de la o vreme şi Lili Bobu, care a expus la sediul biroului său o mini-expoziţie în care putem vedea câteva lucrări ale unor înzestraţi pictori botoşăneni. 


Putem privi astfel cu deosebită plăcere câteva lucrări semnate de Aurelian Antal, maestrul de la Dorohoi, cel pe care l-am numit cândva „un alchimist rătăcit în vremea noastră”, datorită meşteşugului său special şi original de a-şi crea el însuşi culorile trebuitoare. 
În lucrările sale, făcând parte din marea serie numită „În căutarea sinelui”, ce a fost expusă nu de mult la Galeriile de Artă ,,Ştefan Luchian” putem admira, iar și iar, cum scoica primordială îşi luceşte perlele, cum zburătoare măiestre străbat abisul sau cum semnul christic al Peştelui, împreună cu o întreagă cabalistică misterioasă îşi expun adânci sensuri filozofice. Aşa încât pictura lui este poate una dintre cele mai apropiate de astralul eminescian.
       Alte câteva lucrări sunt semnate de Ionela Mihuleac, asistentă la Universitatea de Artă şi Design ,,George Enescu” din Iaşi, discipolă a maestrului Liviu Suhar, ce experimentează în pânzele expuse aici alăturarea materialelor clasice ale picturii cu altele inedite, încercând captarea sensurilor prin mijloace mai puţin convenţionale.
       
pictor Marius Vatamanu
Absolventul Facultăţii de Artă al Universităţii ,,Ovidius” din Constanţa, Marius Vatamanu, expune de asemenea un set de studii plastice în care probează măiestria cerută odinioară pictorilor de a porni periplul creator de la capacitatea de a desena mai întâi, impecabil şi expresiv, detaliile anatomice destinate a figura viitoarele compoziţii de amploare.
      







pictor Carmen Popovici Maxim
                     

Un evanescent triptic ce asamblează nuanţele siderale ale albastrului aparţine plasticienei Carmen Popovici Maxim, profesor emerit de arte, plasticiană care s-a format artistic atât la universitatea orădeană, cât şi la cea ieşeană.
      Robert Cobuz, format în atmosfera artistică şi universitară a Iaşilor, demonstrează privitorilor acestei expoziţii sui-generis, meşteşugul realizării unor deosebit de expresive icoane pe sticlă din care şi învăţăceii săi pot deprinde taine ale acestei arte străvechi.
pictor Florin Grosu

      






Tot la Iaşi studiază artele plastice un alt expozant, Florin Grosu, cel vestit prin talentul de portretist şi caricaturist, cu care reuşeşte să configureze chipul unei persoane şi, mai ales, expresia definitorie, deşi scăldată în lumina zâmbetului umoristic. De astă dată, el nu se exprimă prin acest tip de creaţie, ci exersează în manieră picturală propriu-zisă, fie conturând profilurile unor clădiri, fie ale unor ferestre, ca semne ale unei anume atmosfere.






pictor Aurel Azamfirei
Ucenic al maestrului Victor Hreniuc, Aurel Azamfirei ne încântă ochiul cu reuşite imagini florale şi cu peisaje ale vechiului centru botoşănean.





pictor George Şpaiuc
De menţionat că tot în acest cadru au mai fost expuse lucrări semnate de George Șpaiuc – şi el discipol al lui Victor Hreniuc, la Şcoala Populară de Artă -, de Florin Prodan – inginerul convertit în plastician cu remarcabile rezultate -, precum şi de celebrul artist Paul Surugiu Fuego, cel ce-a erupt furtunos şi pasional în câmpul artistic, reuşind deja să-şi contureze un stil propriu de armonie cromatică, într-un proiect generos, caritabil ,,Art by Fuego – Artă pentru suflet”. 
Toate acestea reuşesc să creeze oricărui vizitator impresia unui ambient artistic atrăgător – o provocare pentru mai buna cunoaştere a vieţii artistice botoşănene.( Lucia Olaru Nenati)
 
pictor Florin Prodan


pictor Aurel Azamfirei
pictor Aurel Azamfirei

vineri, 21 iunie 2013


Când Dumnezeu a creat femeia, era în a şasea zi de lucru peste program, pregătind ultimele detalii.
Un înger a apărut şi-a spus:
De ce îţi ia aşa de mult timp ca să creezi aşa ceva?
Dumnezeu a răspuns:
Ai văzut planul pentru ea?
Trebuie să fie rezistentă la apă, dar nu din plastic, să aibe peste 200 părţi care să se mişte, toate care se pot înlocui, să fie în stare să funcţioneze cu diet cake şi resturi de mâncare,
să poată ţine patru copii deodată în braţe.
Să aibe un sărut cu care să vindece de la un genunchi zgâriat la o inimă zdrobită şi să facă totul numai cu două mâini.
Îngerul a fost uimit de atâtea cerinţe.
Doar cu două mâini? Nici o şansă!
Şi astea sunt cerinţe doar pentru modelul standard?
E prea multă muncă într-o zi. Aşteaptă până mâine şă termini
Doar nu o să aştept a protestat Dumnezeu. Sunt aproape gata să termin această creaţie atât de aproape de inima mea. Deja se vindecă pe ea însăşi, când este bolnavă şi poate lucra 18 ore pe zi.
Îngerul s-a apropiat şi-a atins femeia.
Doar atât de delicată, Doamne!
Este delicată, e adevărat, dar am făcut-o şi puternică.
Nici nu ai ideie ce poate îndura sau realiza.
Va fi în stare să gândească? a întrebat îngerul.
Dumnezeu a răspuns:
Nu numai că va fi în stare să gândească, dar şi să poate comunica şi înfăptui.
Apoi îngerul a observat ceva, a întins mâna şi a atins obrazul femeii.
Se pare că este o eroare în modelul ăsta!
Nu-i eroare l-a corectat Domnul
E o lacrimă>
Dar la ce foloseşte lacrima? a întrebat îngerul.


Domnul a răspuns:
Lacrima e felul ei de a-şi exprima bucuria, tristeţea, durerea, dezamăgirea, dragostea, singurătatea, supărarea şi mândria ei.
Femeile au puteri care îi uimesc pe bărbaţi. Ele trec prin dificultăţi şi poartă poveri, dar îşi păstrează bucuria, dragostea, amabilitatea.
Zîmbesc cînd ar vrea să ţipe.
se sacrifică pe ele pentru ca familiile lor să aibe ajuns.
Totuşi sunt puternice.
Desigur femeia are un singur defect
Acela că uită cât valorează!

VINE CRĂCIUNUL!
E momentul să credem în magia zilelor de sărbători!
Visează, pune-ţi o dorinţă pentru că în fiecare an, am învăţat să zâmbim, şi să dăruim.
Deschideţi larg braţele şi îmbrăţişarea voastră caldă, vorba bună şi gândul curat să fie cel mai de preţ cadou pentru cei dragi!
De CRACIUN este momentul să uităm de griji şi supărare, să iertăm, să iubim şi să ne amintim că nu suntem niciodată singure!
Sărbătoarea Crăciunului să vă deschidă poarta spre un An Nou plin de bucurie şi împliniri!
LA MULŢI ANI!
http://emancipareafemii.blogspot/. com

Craciunul este acea sarbatoare minunata care ne da putere sa fim mai buni, mai generosi si mai curajosi. Sa indraznim sa visam si sa speram mai mult, sa credem cu tarie ca anul ce va incepe va fi mai rodnic si mai fericit. Craciun Fericit si un An Nou mai bun!

luni, 21 mai 2012

ANUNT IMPORTANT

VA INVIT  SA  ACCESATI  AL  DOILEA  BLOG 
http://http://1-cultural.blogspot.com/
MULTUMESC

NOAPTEA MUZEELOR 19-mai 2012

,,Interesul pentru această activitate a crescut, astfel incât la editia din acest an au fost peste 1500 de vizitatori. De un interes real s-a bucurat "Sala Tezaurului", inaugurată in luna martie a.c., dar si celelalte expozitii pregătite de specialistii nostri pentru acest eveniment. Intentionăm ca anul viitor să includem in cadrul evenimentului "Noaptea Muzeelor" si alte obiective: Casa Memoriala "N. Iorga" si Muzeul Etnografic" a declarat doamna Lucica Parvan, directorul Muzeului Judetean Botosani.
Cele mai vechi urme ale civilizaţiei omeneşti din această parte de ţară, se păstrează la Muzeul Judeţean de Istorie şi la Muzeul de Arheologie Săveni, ele constând în unelte şi arme din piatră cioplită şi os, resturi fosile ale unor animale preistorice, cărora li se adaugă un exponat unic în Europa de S-E - un adăpost omenesc din paleolitic, parţial reconstituit. Descoperite la Ripiceni - Izvor, Mitoc şi Crasnaleuca, aceste vestigii reţin, deopotrivă, atenţia specialiştilor şi a vizitatorilor, constituindu-se unele dintre punctele de mare atracţie ale celor două muzee. Muzeele din Botoşani şi Săveni; deţin un extrem de bogat patrimoniu de piese; neolitice, ilustrative pentru cultura Cucuteni, în al cărei areal a  fost cuprins, pe deplin şi teritoriul de astăzi al judeţului. Ceramica lucrată manual, decorată cu motive geometrice, pictată în două sau trei culori (alb, roşu, negru) incizate sau excizate, extrem de variată în privinţa formelor (străchini, castroane, căuşe, vase de provizii, vase tip binoclu etc.) şi dimensiunilor, figurinele antropomorfe şi zoomorfe legate de cultul fecundităţii şi fertilităţii, vetrele şi altarele, uneltele din piatră şlefuită şi os, descoperite la Drăguşeni, Ştefăneşti, Truşeşti sau Cucorăni, fac dovada unei civilizaţii avansate, comparabile cu cele mai cunoscute  civilizaţii ale timpului. Epoca metalelor, în care geto-dacii se individualizează din masa tracilor şi îşi construiesc prima organizaţie statală, ub regele Burebista (sec. I a. Chr.) este ilustrată în expoziţia de bază a Muzeului Judeţean de Istorie prin intermediul unui important număr de obiecte din rândul cărora  se detaşează cele descoperite în cetatea de la Stânceşti (sec. VI - V a. Chr.) - unelte, arme, podoabe, obiecte casnice şi vase ceramice, unele de factură greacă, pe cele descoperite la Lozna, com. Dersca - unelte din fier, datând din ultimul secol al mileniului I a. Chr. Etc. 

Perioada corespunzătoare existenţei provinciei romane Dacia şi cea a desăvârşirii procesului de formare a poporului român este ilustrată, în Muzeul Judeţean de Istorie, prin numeroase obiecte de factură carpică, dar şi de obiecte de factură romană, pătrunse în spaţiul dacilor liberi pe calea schimbului (vase de provizii, amfore, cupe, opaiţe etc), vase pentru ofrande şi obiecte de podoabă descoperite în morminte de înhumaţie din secolele III-IV, monede şi unelte agricole Epocii prefeudale şi celei feudale îi aparţin uneltele, vasele ceramice, armele şi tezaurele cu obiecte şi monede de argint descoperite la Hudum, Stăuceni sau Lunca (sec. XIV - XV), cahlele şi butonii din ceramică smălţuită de la ctitoriile lui Ştefan cel Mare, bisericile „Sf. Nicolae" din Dorohoi (1495) şi „Sf. Nicolae Popăuţi" - Botoşani (1496), inelele cu sigiliu şi paftalele din secolele XVI- XVII şi un important număr de documente - cărţi bisericeşti, hrisoave domneşti etc.


Epoca modernă - marcată de revoluţiile de la 1821 şi 1848, de realizarea statului naţional în anul 1859 şi proclamarea independenţei de stat a României în anul 1877 şi în anul 1918 de făurirea statului naţional unitar, este ilustrată, de asemenea, în muzeu, printr-o varietate de obiecte şi documente, care probează participarea botoşănenilor la evenimentele amintite şi punctează aspecte ale evoluţiei Botoşanilor în această perioadă pe plan economic, politic, social şi cultural. ">Arme, brevete, medalii şi decoraţii, uniforme militare, ustensile tehnice din manufacturile botoşănene din secolul al XIX-lea, unităţi de măsură din timpul domniei lui Al. Ioan Cuza, obiecte personale care au aparţinut unor participanţi la evenimentele perioadei, fotografii şi documente originale, completează imaginea unei epoci de profunde transformări în viaţa ţării şi a ţinutului Botoşanilor, deopotrivă. 




Un loc important în muzeu este dedicat contribuţiei pe care ţinutul Botoşanilor a adus-o la dezvoltarea culturii româneşti. Reţin atenţia fotografiile înfăţişând personalităţi celebre născute în judeţul Botoşani - Mihai Eminescu, George Enescu, Nicolae Iorga, Ştefan Luchian, Grigore Antipa, Dimitrie Brândză, Octav Băncilă etc. şi câteva obiecte aparţinând unora dintre aceştia, piese de mobilier din ultima locuinţă din Bucureşti a pictorului Ştefan Luchian şi o vioară care a aparţinut lui George Enescu. Perioada dintre cele două războaie mondiale, ultima prezentată în muzeu este ilustrată printre altele, de documente originale privind dezvoltarea urbanistică, viaţa economică, politică şi socială a judeţului Botoşani - cărţi poştale ilustrate, ziare, acte de proprietate - obiecte provenind de la cele câteva unităţi industriale din judeţ - maşină de cusut de la Fabrica de lenjerie „Hercules" din Botoşani, matriţă de la Fabrica de zahăr Ripiceni - obiecte de inventar agricol - măsură pentru cereale sau aparate tehnice (telefoane Bell, aparat de fotografiat Kodak  alături de un exponat deosebit - urna de vot a Consiliului Judeţean din perioada amintită, cu însemnul judeţului (coasa) marcat de acesta. 


Multe alte documente ilustrează cultura şi învăţământul, dintre acestea remarcându-se cele care fac trimitere la cele mai importante unităţi şcolare (Liceul Laurian, Şcolile normale de Băieţi  „Mihai Eminescu" şi  Al. Vlahuţă din Şendriceni la Societăţile culturale „Liga Culturală", „Armonia" la personalităţile epocii, originare din judeţul Botoşani, scriitori, poeţi, oameni de ştiinţă etc. 


Un spaţiu important în acest sector a fost acordat matematicianului de renume european - Octav Onicescu şi medicului chirurg Iacob Iacobovici. Obiectele personale care au aparţinut acestora, expuse în muzeu - piese de mobilier, lucrări ştiinţifice, brevete şi decoraţii româneşti şi străine - fac dovada marelui prestigiu de care s-a bucurat şi reconfirmă faptul că Botoşanii au fost o veritabilă citadelă a culturii româneşti.