DOAMNA PROFESOR DANA PIETRARU

Doamna Dana-Elena Petrariu, este profesor, absolventă al Universităţii ,, A.I. Cuza" Iaşi, Facultatea de filologie, secţia română-franceză. În 1996, a urmat un curs de formare şi specializare obţinând diploma pentru ,,Managementul activităţilor de recuperare pentru copii cu handicap". In 2004-2005, a obţinut specializarea ,, Guvernare modernă şi dezvoltare locală". Din 2001 până în 2009, a îndeplinit funcţia de diector executiv la Direcţia Judeţeană pentru Cultură, Culte, şi Patrimoniul Cultural Naţional.

Domnul Trăian Apetrei, director al Teatrului M- Eminescu a prezentat-o pe doamna profesor DANA PIETRARU,în calitate de director al Direcţie Judeţene de Cultură, Culte şi Patrimoniul Cultural Botoşani, ce şi-a desfăşurat activitatea timp de 28 de ani de trudă pe covorul culturii,într-un regim sau altul, sub o conducere politică şi alta.,, Ca om care diriguieşte cultură, într-un domeniu atât de plin de orgolii, unde fiecare om de cultură este un unicat şi ca să-i aduci la acelaşi numitor comun pentru aceasta, îţi trebuie diplomaţie, apropiere, nepărtinire,fermă convingere, generozitate, pentru misiunea ce o ai ca om de cultură"
Doamna Dana Pietraru a declarat:
,, Am încercat să fiu un administrator în cultură cu multă iubire.Şi pentru că intrăm în primăvară vă invit să credem în iubire, să ne trezim cu soarele şi luna în braţe. Să simţim că existăm pentru noi şi pentru alţii, şi azi şi mâine şi mereu"

SA NE AMINTIM DE PROFESORII NOSTRI SI SA LE MULTUMIM

Prof Eufrosina Costeschi n. 03-09-1918. Tata comerciant şi mama : casnică
A avut 3 fraţi şi o soră.
A făcut şcoala primară în Botoşani la şcoala nr. 2 de pe strada Dragoş Vodă.
Studii: În perioada 1942-1947, a urmat cursurile la Universitatea A. I. Cuza, Facultatea de Filologie, Sectia franceză principal şi română secundar
Prima repartiţie , ca profesor de română şi la o clasă franceză a fost în 1947-1948 la Liceul Comercial Botoşani, care era situat lângă Biserica Armeană
Între anii 1948-1950, a fost profesoară la Şcoala nr. 2 de pe strada Dragoş Vodă
În anul 1950, a fost numită ca profesor de română la Şcoala Medie Tehnică de Drumuri şi Poduri, ce aparţinea Ministerului de Construcţii, fiind prima şcoală medie tehnică, înfiinţată pe acest profil..Această şcoală avea sediul la Liceul A.T. Laurian, etajul II şi a funcţionat între anii 1949-1955 În anul 1955 s-a desfiinţat din lipsă de spaţiu.
În anul 1951, a fost numită director adjunct al şcolii până în 1955.
În anul 1955-1956, a fost profesor la şcoala nr. 5, de lăngă gară
Între anii 1956-1962- a fost profesor la şcoala nr. 3, de lăngă Biserica Sf. Spiridon.
În perioada 1962-1964, a fost profesor de română la Liceul M. Eminescu şi Şcoala de Muzică
Din anul 1964-1973, a fost profesor de limba franceză la Liceul Laurian
În anul 1973, s-a pensionat.

Am întrebat-o pe d-ra profesor despre satisfacţia profesională. Dumneaei mi-a răpuns:
,,Fostul meu elev, Mihai Mălaimare, în calitate de vicepresedinte al Organizatiei Judetene PSD - Botosani, ca parlamentar PSD şi preşedinte al Departamentului pentru cultură, culte, învatamânt,ştiinţă, pe data de 29 noiembrie 2001 şi dl primar Florin Egner, în semn de respect pentru activitatea noastră de dascăli mie şi doamnei Carmen Simionescu şi dlui profesor Aurel Dorcu, ne-a acordat titlu Cetăţean de Onoare al municipiului Botoşani
H.V. Ce înseamnă pentru dumneavoastră titlul de cetăţean de onoare al oraşului Botoşani?
Profesor Costeschi. ,, mi s-a oferit în anul 2001, titlul de Cetăţean de Onoare al oraşului Botoşani, care înseamnă pentru mine preţuire şi recunoştinţă şi le mulţumesc celor care nu au uitat de mine”




Foştii mei elevi la mine acasă.
Fotografie în 1988.
În fotografie intâlnire cu foşti elevi al Şcolii Tehnice de Drumuri promoţia 1952

Unul din foştii elevi a declarat: ,, Un om care s-a dăruit total pentru elevi”
,, A fost mamă spirituală” alt fost elev: ,, Timpul ni-l oferea nouă elevilor, nu i-a mai rămas timp să-şi întemieze o familie”
Am rugat-o pe doamna profesor să-mi spună căteva cuvinte despre domnia sa:
Prof Costeschi ,, Nu am avut viaţă personală, toată dragostea de pedagog am oferit-o copiilor ( elevi atunci), dovadă că acum la vârsta de 91 de ani mă vizitează mulţi din foştii elevi, precum se vede din fotogarfie. M-am implicat în viaţa educaţională a elevilor mei cu multă dăruire”
,,In această casă unde locuiesc de când m-am născut, aici pe strada Armeană, în această casă cu peretii groşi unde iarna tine rece, foşti mei elevi ştiind că am nevoie de o sumă mare de bani pentru terminarea instalaţiei de gaz necesară încălzirii casei, s-au oferit să-mi împrumute. Dintre aceştia au fost:
domnul Mihai Boicu, dl Paul Artimon, dl Dumitru Panait, dna Gabi Stoicescu şi dl Mihai Ionescu. La următoarea întâlnire care are loc anual, ultima sâmbătă din luna iunie, am avut emoţia de-a mă vizita foştii mei elevi şi la dorinţa mea de-a restitui suma împrumutată, s-au exprimat că ,,o mamă spirituală merită sprijinul moral şi material de la copiii ei spirituali". Gest, care îmi dă prilejul să-mi exprim recunoştiinţa şi să le mulţumesc public. Fiecare dintre foştii mei elevi merită această recunoştiinţă, deoarece eu sunt aceea care prin comunicarea lor mă fac să nu mă simt singură şi izolată. Le multumesc mult!"
,, Mă bucură mult faptul când foştii mei elevi vin în fiecare an şi eu îi aştept aici, în această casă ca şi în alţi ani.”
Această recunoştiinţă înseamnă pentru mine ,, ceea ce trebuie să facă copiii pentru proprii lor părinţi”

" />

MAGAZIN UNIVERSAL, GALANTERIE, CONFECŢII -PROPRIETARI ,, FRAŢII COSTESCHI"
Am rugat-o pe d-ra profesor Eufrosina Costeschi să-mi spună căteva cuvinte despre acest magazin
Dra E.Costeschi:
,,Tatăl meu, armean,a venit în oraşul Botoşani în anul 1917. La început a fost ucenic la un magazin, apoi şi-a deschis propriul lui magazin. Pe data de 10 mai ,, Ziua Regelul" în acest magazin se organiza expoziţii anuale, unde erau prezentate rochii şi accesorii de lux. Acestea erau aduse de peste graniţă. Clientela magazinului erau din aceia care îşi permiteau să cumpere articole de lux. Cu toate aceste la acest magazin se mai vindea produse pe datorii. Datornicii erau înregistraţi într-un registru".
Întâlnire la 57 de ani de la terminarea şcolii

D-ra profesor E. Costeschi: ,,
,,Ziua de 27 iunie-2009, mi-a adus emoţii deosebite nu numai pentru că mi-am revăzut foştii elevi, dar şi pentru că am trăit clipe pe care nici un condei nu le poate exprima" , .. Sper să fie ,, va un ar urma" ca să pot reînvia momente de neuitat din anii 1950-1955" Le mulţumesc tuturor!

Biblioteca Jude­ţeană „Mihai Emi­nescu” din Botoşani pe data de 25 mai-2009, a organizat expoziţia „Şcoa­la românească în epoca modernă şi contem­po­rană. Contribuţii ale das­călilor botoşe­neni”. Cu acest prilej s-a inau­gu­rat galeria profesorilor de seamă din Botoşani din care face parte şi profesoara Eufrosina Aneta Costeschi, profesoara Carmen Simionescu, profesorul Aurel Dorcu.


dl Conţac a declarat:
,,În clasele I-IV, l-am avut ca învăţător pe distinsul şi regretatul domn Micu Gheorghe. Apoi, în clasele V-VII, am beneficiat de învăţătura celor mai distinşi profesori, Eufrosina Costeschi şi Aurel Dorcu, pe care-i salut cu tot respectul de care sunt în stare şi le doresc bătrâneţe uşoară."

articol publicat Viorica Hrustovici

Doamna dr. ELENA BANACOVSHI

În domeniul sănataţii doamnei dr. ELENA BANACOVSHI i s-a oferit ,, Diploma de excelenţă" pentru întreaga activitatea depusă ca medic şi director al Spitalului de Psihiatrie Botoşani.Doamna dr. Elena Banacovshi a terminat Facultatea de Medicina
în 1964. În perioada 1964-1970 a fost medic medicină generală. În 1970 a fost transferată la Spitalul de Psihiatrie unde şi-a desfăşurat activitatea ca medic secundar apoi ca principal. În 1977, s-a dezvoltat Spitalul de Psihiatrie şi doamna dr. a fost numită director al acestui spital.În 1987,îşi desfăşoară activitatea la policlinică. În anul 2003, se retrage la pensie.

SPITALUL JUDETEAN MAVROMATI BOTOSANI

Mi-am propus să prezint sistemul sanitar , acolo unde majoritatea personalului este reprezentat de femei. Ocazia mi-a venit datorită unei intervenţii chirurgicale, urmată de complicaţie care m-a forţat să solicit serviciul de ambulanţă, care lăudabil,a venit în 10 minute şi m-au condus la Spitalul Judeţean.

Iniţial am fost consultată de doamna dr.Angela Ţurcanu de la Camera de urgenţă. şi apoi de doamna dr Lăcrimioara Chiorescu medic cardilog.


In acest mod am cunoscut mai bine serviciile oferite de sistemul sanitar. Atunci am observat seriozitatea, profesionalismul, calmul, implicarea emoţională a doamnei dr.L. Chiorăscu şi a dnei dr Angela Turcanu. După controlul ecografic, doamna dr.Lăcrimioara Chiorescu a respirat uşurată şi s-a exprimat că,, sunt în afara pericolului”. Am simţit aceea bucurie a medicului pe care mi-a transmis-o şi mie. De la urgenţe medicale am fost transferată la secţia de cardiologie condusă de doamna dr. Matei.



SECTIA DE CARDIOLOGIE
Personalul din subordine priveşte cu seriozitate meseria pe care o desfăşoară acordând respect, tratament egal pentru toţi pacienţii fapt marturisit după câteva zile si de o altă pacientă care s-a exprimat şi în numele celorlalte paciente din salon despre relaţia medic –pacient ,,Sunt pacienta doamnei dr Chiorăscu căreia mă adresez cu încredere şi sunt mulţumită de serviciile asistenţei medicale de la secţia de cardiologie condusă de doamna dr. Matei,” a declarat doamna Roşcăneanu Viorica din Vorona.


Am revenit la secţia la cardiologie pentru a lua un buletin şi în aşteptarea rezultatului , l-am cunoscut pe un domn poliţist pe numele Daneliuc Aurelian , din Ripiceni, care mi-a declarat: ,,Este pentru prima dată când o întâlnesc pe doaman dr.Lăcrimioara Chiorescu. A dat dovadă de grijă deosebită faţă de mine, eu fiind în criză de fibrilaţie. Nu a plecat de lângă mine până nu am avut o stare stabilă şi-i mulţumesc”.


,,În numele tuturor pacienţilor care v-au cerut asistenţă medicală- pentru implicarea sinceră în problemele pacientului , pentru sensibilitate, profesionalism, răbdare, calm, demnitate, consideraţie şi respectul acordat pacientului indiferent de statul sau social. Vă mulţumesc” Viorica Hrustovici.

Am abordat-o pe doamna dr.L. Chiorescu, când era de gardă şi am rugat-o să-mi spună câteva cuvinte despre felul în care işi înţelege cariera aleasă.
H.V Ce înseamna să fii femeie- medic?
Dr. Chiorăscu:
„Să fii la dispozitia bolnavilor pe care îi ai de îngrijit la orice oră din zi şi din noapte, căutând să găseşti soluţii, uneori originale, pentru rezolvarea cazurilor complicate cu care te-ai confruntat de-a lungul anilor.”
H.V-Care au fost în cariera dvs. cazurile care v-au impresionat cel mai mult şi care v-au adus totodată şi mulţumirea sufletească atât de necesară în această profesie?
Doamna dr.Lăcrimioara Chiorescu:
,,Activitatea profesională a unui medic cardiolog, ca dealtfel şi a celorlalţi confraţi ai săi care au depus jurământul lui Hipocrate, poate fi considerată a fi o provocare permanentă în lupta de salvare semenilor aflaţi în suferinţă. Nu puţine au fost cazurile în care au fost aplicate terapii extreme, unor pacienţi aflaţi în situaţii critice, a căror şanse de supravieţuire erau minime şi care din fericire au avut o evoluţie ulterioară favorabilă. Momentele tensionate, resuscitările cardiorespiratorii, stabilizarea parametrilor hemodinamici sau confirmarea suspiciunilor de diagnostic de către institutele de specialitate din ţară, reprezintă adevărata satisfacţie a profesiunii de cardiolog. Munca, truda medicului în această perpetuă luptă a vieţii, este ofranda dăruită generos semenilor.
Avem valori medicale să le respectăm şi să le mulţumim pentru că au avut şi au grijă de sănătatea noastră, în ciuda greutăţilor materiale cu care se confruntă atât la locul de muncă cât şi în viaţa privată. Un medic are nevoie de un suport financiar pentru informare, o salarizare adecvată responsabilităţii profesionale, timp de odihnă şi mult respect.
La secţia de cardiologie acum câţiva ani au fost binevoitori care au sponsorizat. Dar atât. Secţia de cardiologie necesită renovare, aparatură medicală, ecograf dopller de ultimă generaţie, aparate de aer condiţionat. Aceeaşi problemă şi la chirurgie: nevoia de aparate de aer condiţionat, mai ales vara cand te sufoci în saloane, Şi multe altele strict necesare secţiei de chirurgie generală.
Toate acestea sunt vitale pentru a se salva o inimă. Să ajutăm, să contribuim ca să bată o inimă Pentru cei care doresc să sponsorizeze să ajute ,,Din toată inima pentru ca o inimă să bată” adresa de contact Spitalui judeţean Botoşani este :
SPITALUL JUDEŢEAN DE URGENŢĂ ,, MAVROMATI” BOTOŞANI
Str. Marchian 91,
Telefon: 0231518812, Fax: 0231517780, adresa de mail: spital_mavromati@yahoo.com
Vă mulţumim!

DESPRE VALORI FEMININE ÎN LUMEA MEDICALA
Avem valori în lumea medicală şi voi încerca pe rând să le prezint.
Am păşit în cabinetul doamnei dr. Mihaela Miler şi i-am cunoscut activitatea pe tărâm medical prin intermediul diplomelor pe care le-a obţinut în cadrul cursurilor şi specializărilor pe care le-a efectuat de-a lungul timpului. Nu mi-a fost uşor să o pot aborda, a trebuit să merg de multe ori la spital, pentru ca domnia sa să-mi acorde o jumătate de oră.



H.V.Ce anume v-a determinat sa va alegeti ca domeniu de activitate medicina?
Dr. Mihaela Miler: ,, De mic copil mi-am dorit foarte mult să devin medic. Aceasta se datorează şi faptului că am crescut întrun mediu care m-a stimulat şi ajutat să devin medic. Părinţii mei erau medici şi m-au încurajat să fac ceea ce îmi doresc.”
Pentru început câteva cuvinte despre Doamna dr. Mihaela Miler: Este absolventă a UMF Iaşi, promoţia 1980, Facultatea de Medicină Generală, în prezent este medic primar medicină internă la secţia medicală 1 al Spitalului Judeţean de Urgenţă ,,Mavromati” Botoşani şi a doua specializare în pregătire- pneumologie-pe lângă acestea mai îndeplineşte funcţia de director medical cu atestat de managementul serviciilor medicale. Pe lângă aceste responsanbilităţi doamna dr. Mihaela Miler, este Şef lucrări la Facultatea de Asistente şi Moaşe- surcusala Botoşani, pe lânga UMF Iaş, catedra de nursing, ceea ce implică ore de lucrări practice cu studenţii.
H.V. Doamna director dr. Miler, mi-ar face plăcere să ne vorbiţi despre activitatea dv. şi al colaboratoarelor dv pentru a posta pe blogul htttp:/emancipareafemeii.blogspot.com unde sunt prezentate persoane care s-au evidenţiat de-a lungul carierii profesionale, persoane care au contribuit în sănătate, educaţie, cultură, sport. Acest blog se vrea a fi imaginea oraşului
Botoşani, al preocupărilor locuitorilor acestui oraş. In deosebi despre activitatea femeilor. Acest blog este accesat de UNIFERO ( Uniunea Internaţională a Femeilor Române) care din 2002 a avut ideea şi speranţa înfiinţării unei astfel de organizaţii care să devină în fapt o platformă şi o porta voce pentru femeile române din ţară şi din afara ei, o organizaţie în care să se regăsească şi femeile din oricare parte a lumii, indifferent de rezidenţa, grup etnic, poziţie socială, calificare profesională, vârstă, denominaţie religioasa, sau preocupări.
Am rugat-o pe doamna dr. Mihaela Eugenia Miler, în calitatea pe care o îndeplineşte ca director medical al Spitalului Judeţean Botoşani să ne spună: cum reuşeşte să facă faţă diminiaţa între orele 7-10 la cabinetul de ,, director” rezolvând probleme administrative, apoi ca medic internist având căţiva pacienţi în spital, plus gărzile, apoi după masă , familia?
Doamna director:
,,Programul meu începe la ora 7 în spital, la ora 7,30 raportul de gardă pe secţie. Până la ora 15 (oficial) şi chiar mai mult, împart activitatea din secţie (pacienţi internaţi la saloane, vizita, întocmirea foilor de observaţii, documentaţia bolnavilor, participarea la investigaţii, documentelor de externare ) cu activitatea managereală. La acesta se adaugă programul de gărzi în jur de 6-7 gărzi /lună inclusiv sărbătorile legale şi zile libere”.,, După programul în care responsabilitatea este maximă, trebuie să-mi rezolv şi problemele casnice. Dar, familia mă înţelege şi mă ajută”.
H.V. Ce înseamnă a fi director medical?
Doamna director:
,,Director medical înseamnă colaborarea permanentă cu întreg corpul medical al spitalului (medici, şef de secţie, asistente) pe de o parte şi pe de altă parte colaborarea cu comitetul directori al spitalului (mananger, director financiar, contabilitate, administrativ. director de îngrijire, precum şi alte servicii şi departamente de achiziţii de materiale sanitate, medicamente).
Activitatea de zi de zi înseamnă în primul rând coordonarea activităţii medicale. Adică: supravegherea desfăşurării activităţii începând de la UPU( urgenţe medicale, primiri), ambulatoriu parte integrată al spitalui judeţean, săli de operaţie, laboratoare,.compartimentul de boli infecţioase, verificarea, validarea, respectarea indicatorilor pe secţii(de performanţă)”
H.V.Vă rog să-mi spuneti cât personal feminin lucrează în acest spital?
Doamna director: ,,În cadrul Spitalului Judeţean, predomină în sectorul medical personalul feminin care reprezintă aproximativ 950 din 1200 de salariaţi".

H.V.Am observat că la multe secţii ale spitalului sunt femei în calitate de Şef de Secţie?
Doamna director:
,, Sunt multe femei şefi de secţie în cadrul Spitalului Judeţean. Deasemenea doctoriţele sunt specializate cu competenţe şi predau la Şcoala de Asistente şi Moaşe. Dintre ele au doctoratul iar altele urmează să susţină teze de doctorat".Doresc să le prezint câteva colege care sunt Şefi de Secţii:
Chirurgie generală: dna dr Silvia Ţighiliu, , doctor în ştiinţe medicale, competenţa în laparoscopie, medic primar.
Chirurgie plastică: dna dr. Tatiana Trofin –medic primar
ORL- dr Delia Chelaru, medic primar, timp de 20 ani a îndeplinit funcţia de director al Şcolii Sanitare de Stat Botoşani, în prezent este director al Facultăţii de Asistente şi Moaşe, de pe lângă UMF. Iaşi.
La secţia medicală II, dr. Otilia Brânză., medic primar, şi a doua specializare în devenire- gastro- ecografie, cu competenţa în endoscopie şi ecografie.
Neurologie: dr. Elena Luchian, medic primar
Nefrologie: dr. Carina Andrei, medic primar
Boli infecţioase copii: dr. Doina Botez, medic primar, în prezent director adj. DSP Botoşani.
Boli infectioase adulţi: dr. Viorica Zbancă, medic primar
Anatomie-patologică: dr. Jalbă Maria, medic primar, în prezent doctorant.
Radiologie: dr. Sanda Grigoriciuc medic specialist.
Cardiologie: dr Maria Matei, medic specialist
Dermatologie: dr. Haritina Izot medic specialist
Oncologie: dr. Tereza Cojocaru medic primar.
Laborator de exploarări funcţionale: dr. Iolanda Halasanu, medic primar
Medicina legală: dr Carmen Marcu, doctor în ştiinţe medicale, medic primar.
Laborator analize medicale- chimist Anicuţa Manolescu
,,Toate aceste femei, sunt medici, dar şi mame, au familie, şi îmbină activitatea profesională cu cea de familie” a mai declarat doamna director.
H.V. Aţi preluat conducerea spitalului într-o perioadă de criză economică când ministerul reduce cheltuielile , medicamente, .... Probabil aveţi o echipă foarte bună care vă spijină pe plan administrativ?
Doamna director:,,Da, este o echipă foarte bună şi împreună căutăm să găsim soluţii bune pentru salariaţii şi în problemele care se confruntă spitalul în această perioadă de criză economică".
H.V –Am observat că în acest spital sunt multe valori medicale feminine, cum se confruntă un medic care doreşte să-şi facă meseria cu problema reducerea din salar, reducerilor cheltuielilor cum ar fi :medicamente, lipsa aparatelor de aer condiţionat ?
Doamna director:
,,Activitatea medicală este o activitate costisitoare, care necesită finanţare permanentă din diverse surse.Finanţarea noastră este de la CJAS, de la Ministerul Sănătăţii pentru aparatură de înaltă performanţă, Consiliul Judeţean, proiecte pentru finanţare din fonduri europene şi sponsorizări, de care am beneficiat, şi de care în continuare avem mare nevoie mai ales în condiţiile actuale de criză economică".
Pentru cei care doresc să sponsorizeze să ajute ,, Din inimă pentru ca o inimă să bată” adresa de contact al ,,spitalui judeţean Botoşani” este :
SPITALUL JUDEŢEAN DE URGENŢĂ ,, MAVROMATI” BOTOŞANI
Str. Marchian 91,
Telefon: 0231518812, Fax: 0231517780, adresa de mail: spital_mavromati@yahoo.com
Vă mulţumim!


DOAMNA dr. SILVIA ŢIGHILIU
Despre doamna Dr.Silvia Tighiliu a trebuit să mă strecor prin timpul programat între o operaţie şi consultaţii pacient în salon.Mai este o jumătate de oră până ce doamna dr. chirurg va intra în sala de operaţie. Am abordat-o în acest timp. Am rugat-o să-mi acorde câteva minute. A acceptat cu zâmbetul care o caracterizeză când vizitează pacienţii.
H.V.De curând dna dr Maria Ţighiliu a fost numită oficial ca şef de secţie chirurgie generală.

H.V. Doamna dr. care este satisfacţia profesiei alese?
Doamna dr. Ţighiliu : ,,În momentul intrării în sala de operaţie, problemele personale şi toate îngrijorările obişnuite de zi cu zi sunt uitate într-o clipă. În condiţii de stres, pentru orice chirurg, o greşeală de un milimetru poate însemna trecerea graniţei dintre viaţă şi moarte. Acolo, în sala de operaţie, trebuie să-ţi faci meseria cum ştii mai bine. Împreună cu o echipă formidabilă, operez ore în şir în fiecare zi. Important este ca pacienţii să fie mulţumiţi”. ,,
H.V.Sala de operaţie reprezintă aproape totul pentru dumneavoastră doamna dr.?
.Medic Chirurg: "Meseria asta te educă şi te formează în grija pentru detaliu, pentru exactitate, pentru precizie. In orice profesie trebuie să fii cel mai bun pentru ca oamenii să apeleze la tine şi pentru ca tu la rândul tău să ai mulţumirea sufletească că ai făcut cu plăcere şi profesionalism”.
Cele câteva minute s-au scurs repede timpul este cronometrat pentru un medic chirurg şi înţeleg să mă retrag nu înainte de-a-i mulţumii pentru optimismul domniei sale de-a se implica ca asistenţa medicală să fie profesională cu respectarea strictă a regurilor impuse de profesie, toate astea pentru pacient. Fericirea ei v-a fi în aprecierea pacientului.
Multumesc. Avem valori medicale, să le respectăm şi să le mulţumim!
Sunt mama a unei generaţii de medici, promoţia 2003, am participat emoţional alături de copii mei pe perioada celor şase ani a participării lor la cursurile Facultăţii de Medicină, la susţinerea examenelor. Cunosc cât trebuie să înveţe un medic. I-am susţinut psihic pe copiii mei în timpul sesiunii şi după sesiunea de examene. Datorită acumulării unei cantităţi mari de informaţii, examenele uneori sunt epuizante. Dar voinţa studentului este mare de-a deveni medic şi depăşesc această stare de oboseală.
Din publicaţiile zilnice citesc că judeţul are nevoie de medici.
. "Numărul medicilor care se decid să profeseze este tot mai mic, responsabilitatea este mare, salariile sunt mici, iar posibilităţile de pregătire profesională sunt limitate din lipsă de resurse financiare. ,, Dar această problemă nu-şi va regăsi rezolvarea prea curând, dacă statul nu va interveni pentru stimularea financiară a medicilor”
În toată lumea, Medicina este o facultate scumpă", a precizat medicul Tamara Ciofu, directorul executiv al DSP”, scrie dl Tudor Chiriac în (,, Monitorul de Botoşani pe data de 1-07-2009 )
Am reprodus articolul pentru a demonstra, avem valori, medici buni, şi unii părăsesc sistemul sanitar din motivul prezentat de dl Tudor Chiriac. Fiul meu, absolvent al facultăţii de Medicină Iaşi, promoţia 2003, se specializează în cardiologie (intervenţionist) participă anual la 3-4 Congrese Internaţionale cu lucrări de cercetare în cardiologie şi-i reprezintă spitalul unde lucrează.
DE CE NU LA NOI.? Statul a investit! Statul ar trebui să găsească soluţii pentru ca medicii să fie respectaţi ca profesie.


DOAMNA DR E. ŢURCANU ACORDÂND CONSULTAŢIE UNEI URGENŢE MEDICALE ÎN CARDIOLOGIE


INTERIORUL CAMEREI DE URGENŢE MEDICALE DIN SPITALUL JUDEŢEAN ,, MAVROMATI"

CAT DE IMPORTANT ESTE SA COMUNICAM CU MEDICUL DE FAMILIE

PRIMA FEMEIE MEDIC

PRIMA FEMEIE DIN LUME CARE A STUDIAT MEDICINA
Dr. Dorothea Erxleben,(1715-1762) A studiat medicina. Atât de mult a dorit să studieze medicina ce le era interzisă femeilor, încât Frederic cel Mare, nu a avut încotro şi i-a aprobat să urmeze cursurile de medicină. A scris o carte prin care cerea ca să li permită femeilor de a studia medicina.


Maria Cuţarida Crăţunescu
(n.10.02.1857-d.10. 11. 1919)
Este prima femeie dr. în medicină din România de renume mondial.
În 1877, începe Facultatea de Medicină la Zurich, se transferă apoi la Universitatea din Montpellier. Stagiul de spital şi pregătirea pentru doctorat l-a făcut la Paris. În 1884, susţine teza de doctorat, devenind dr. în medicină specializată în boli ale femeilor şi copiilor. Pentru libera practică a susţinut examenul şi a obţinut calificativul ,, magna cum laude" A lucrat la Spitalul Brâncovinesc, Filantropa, F-ca de Tutun din Bucureşti. În 1898. înfiinţează la F-ca de Tutun-prima creşă internă (de f-că) din România, menită să vină în sprijinul mamelor muncitoare. În 1897, înfiinţează Societatea ,, Leagănul" şi ,, Materna".În 1898, este vicepreşedinta a societăţii ,, Cultura şi ajutorul pentru femei". În timpul războiului mondial este medic la Spitalul Militar. Se stinge din viaţă la 10-11-1919, la Bucureşti.

Dr. Cecile Vogt. Neuroanatomopatolog francez-german. Pionieră a
neuroanatomiei talamusului.

Asistentă medicală în Cuba, în timpul războiului Spanio-American din 1898. În cea de-a doua misiune în Cuba, s-a oferit vuluntară pentru un experiment medical împotriva febrei galbene. S-a lăsat muşcată de ţânţari care , la un al doilea experiment, s-a dovedit a-i fi fatală. Sacrificiul său a adus progrese în medicină, deoarece a arătat modul de răspândirea bolii. Dr. Mary Walker (n. 26-11-1832-d. 21-02-1919)
A fost o personalitate complexă al feminismului american: militantă feministă, pentru abolirea sclaviei, militantă pentru prohibiţie, dar şi spion american, prizonier de război, chirurg militar. Singura femeie care a primit Medalia de Onoare, cea mai înaltă distincţie militară a U.S.A.
Dr. Rita Lobato, (n.7-06-1866-d.6-01-1954) Este prima femeie care a devenit medic în Brasilia- Bahia.
Dr.Dorothea Hodkin (n. 12-05-1910-d.29-07-1994)
A descoperit structura multor molecule complexe, B12, penicilina şi insulina. Savantă engleză, a treia femeie care a primit Premiul Nobel pentru chimie. În 1956, a fost numită de regina Elisabeta a- II-a, membră al Ordinului de Merit, cel mai înalt ordin regal.


In timpul primului razboi mondial, regina Maria, o asista la operatii pe dr.Marta Trancu-Rainer şi pe care o considera prietena ei şi ii aducea schimburi vestimentare şi plante frumos mirositoare după intervenţiile chirurgicale. Regina Maria se expunea, stând în preajma răniţilor şi a plăgilor suprainfectate.Prima femeie chirurg a Romaniei a fost nevoită sa o opereze pe Regina Maria la mână, unde suferise o plagă infectată tocmai din cauza imprudenţei de a sta în preajma răniţilor.
La început de secol al XX-lea, România se putea lăuda cu câteva femei-medic de succes, care profesau îndeosebi ca ginecologi sau pediatri. Marta Trancu-Rainer a făcut însa un pas înainte în mişcarea feministă: a fost prima femeie chirurg a Romaniei. A terminat Facultatea de Medicină de la Iaşi şi-a urmat apoi un curs de medicină internă la Spitalul Coltea din Bucureşti. Când s-a înscris însă la examenul pentru postul de medic secundar în chirurgie, Marta Trancu-Rainer s-a confruntat cu dezaprobarea medicilor din epocă. In "File de Jurnal", un ciclu de memorii în care se prezinta viaţa de medic practician, de cadru didactic universitar şi om de ştiinţă, Marta povesteşte că a fost întrbată dacă nu cumva este o glumă intentia de a se înscrie la un concurs pentru chirurgie. Examenul l-a trecut cu un rezultat foarte bun şi a început sa profeseze ca medic chirurg.
"Intre 1914 si 1918, când a fost mobilizată cu gradul de maior în război, Marta Trancu-Rainer a realizat intervenţii chirurgicale numeroase şi laborioase, salvând vieţile a sute de răniti", ne spune dr. Terentiu-Tiberiu Vlad, membru al Societăţii Române de Istoria Medicinei. In aceeaşi perioadă, prima femeie chirurg din România si-a asumat conducerea, în paralel, a Spitalului Coltea şi a Spitalului Scolii de Poduri si Sosele. La cererea insistenta a Reginei Maria, Marta Trancu-Rainer a preluat si conducerea Spitalului de Chirurgie instalat în Palatul Regal. Supranumită "Mama Răniţilor", Regina Maria s-a apropiat mult de femeia-chirurg. "Cele două erau mereu împreună în marile spitale şi în spitalele de campanie, în mijlocul răniţilor de război", precizează dr. Terentiu-Tiberiu Vlad.
După război, Marta Trancu-Rainer a continuat activitatea chirurgicală, dar in paralel a practicat şi ginecologia, în cabinetul particular pe care îl deţinea. "La început de secol al XX-lea, era cunoscută în Bucuresti ca unul dintre cei mai buni şi mai solicitati medici ginecologi", aflam de la dr. Terentiu-Tiberiu Vlad. Pentru activitatea de cadru didactic universitar, Marta Trancu-Rainer a fost aleasa membră al Academiei de Medicină, în anul 1935.

Foto ,, Monitorul Suceava" 24-03-2008.
Prima femeie neurochirurg din lume, este dr Sofia Ionescu (n.25-04- 1920 .d.2008)
În anul 1935 intră la Facultatea de Medicină Umană din Bucureşti. Anul 1944, deşi anul cumplitelor dezastre provocate de război, a însemnat totuşi un moment decisiv în cariera Sofiei Ionescu. Se întâmpla ca, în urma frecventelor bombardamente asupra Bucureştilor, să fie aduşi, în acelaşi timp, prea mulţi răniţi în raport cu numărul mic de medici care trebuia să le salveze viaţa.
În acest context, un copil rănit, pentru care intervenţia chirurgicală era de maximă urgenţă, a fost adus într-un moment în care nici un medic nu era disponibil. Spre surprinderea tuturor, în special a doctorului Bagdasar, tânăra studentă s-a oferit să-l opereze, intervenţie care s-a dovedit salvatoare.
Sofia Ionescu – atunci în vârstă de doar 24 de ani – a operat pe creier un copil, în regim de urgenţă. Intervenţia din urmă cu peste 60 de ani a fost recunoscută ca premieră mondială de Congresul Mondial al Femeilor Neurochirurg din 2005. Sofia Ionescu Ogrezeanu a operat aproape 50 de ani în echipa condusă de profesorul Dimitrie Bagdasar, alături de alte nume ilustre ale medicinei româneşti.
Sofia Ionescu Ogrezeanu a primit titlul de Cetăţean de Onoare al oraşului Fălticeni, unde s-a născut.
După primul stagiu, în care a optat pentru oftalmologie, Sofia Ogrezeanu a făcut al doilea stagiu în judeţul Suceava, într-un dispensar în timpul unei epidemii de tifos exantematic din timpul războiului. Aflând despre lipsa medicilor chirurgi la Spitalul „Stamate” din Fălticeni, unde erau internaţi prizonierii ruşi, într-una dintre vacanţe, Sofia a venit în oraşul natal să-i îngrijească pe cei internaţi şi a intrat în serviciul de chirurgie, unde avea să realizeze primele sale intervenţii chirurgicale, în majoritate amputări de picior. La 15 octombrie 1943, Sofia Ogrezeanu a revenit la Spitalul Nr. 9 din Bucureşti, unde a lucrat 47 de ani, până în 1990, când a fost nevoită să se pensioneze, din cauza slăbirii vederii. În fiecare dimineaţă, Sofia Ionescu făcea operaţii pe creier, iar după-amiaza, pe coloană, unele operaţii fiind realizate în premieră, cu tehnici inedite, inventate ad-hoc, dar care au salvat sute de vieţi.
Potrivit unor însemnări din anul 1976, „în perioada cea mai dificilă, 1942-1946, pro-gramul începea la 5 dimineaţa, când dr. D. Bagdasar vizita pavilionul răniţilor, după care urmau operaţiile, până la 2 p.m. Doctorul Bagdasar a im-primat echipei sale de lucru din care făceam şi eu parte un ideal de ordine, conştiincio-zitate şi muncă intensă (10-12 ore pe zi în spital), de la şef până la intern, care a dus la salvarea multor vieţi”, îşi aminteşte dr. Sofia Ionescu.
Pentru meritele deosebite dovedite încă din anii studenţiei, Sofia Ionescu (uneori a semnat şi Sofia Ionescu-Ogrezeanu) a fost răsplătită cu Semnul de Distincţie al Crucii Roşii (1943), cu insigna „Evidenţiată în Munca Medico-Sanitară (1957), cu medalia „A XX-a Aniversare a Eliberării Patriei” (1964), cu medalia „25 de ani de la Proclamarea Republicii” (1972).
În 1996 primeşte Diploma de Onoare ANFDUR pentru merite de excepţie, Premiul „Elisa Leonida Zamfirescu” şi Diploma de Onoare a Confederaţiei Naţionale a Femeilor din România. Tot în acel an, 1996, devine membru al Societăţii Române de Istoria Medicinii, iar în 29 martie 1997, Membru Emerit al Academiei de Ştiinţe Medicale.
Florica Bagdasar (fiica lui Dumitru Bagdasar – întemeietorul şcolii româneşti de neurologie) – este prima
femeie ministru din Romania, la sanatate, in anul 1946
.Ana Aslan (n.1-01-1897-d. 20 -05-1988) Absolventă a Facultăţii de Medicină – În 1922, În timpul primului război mondial,îngrijeşte soldaţii militari din spatele frontului. În 1974, devine academician, director al Institului Naţional şi Geriatrie şi Gerontologie ( 1958-1988) Institutul care-i poartă numele a fost înfiinţat în 1952.

Numărul femeilor care au devenit chirurg cardiovascular şi chiar au lucrat în specialitate este foarte mic peste tot în lume, în România fiind, în prezent, un singur astfel de caz: medicul Mioara Cocora, de la Institutul de Cardiologie din Timişoara.
Chirurgie cardiovasculară, această meserie presupune o uzură foarte mare pentru un organism delicat, susţinerea tezei de doctorat a medicului Mioara Cocora. Operaţiile pe cord durează de obicei peste cinci ore şi nu este efectuată o singură intervenţie pe zi. Apoi urmează gărzile, care sunt foarte dure pentru un chirurg cardiovascular. El trebuie să opereze în urgentă, să supravegheze secţia de Terapie Intensivă (unde se află pacientul dupa operaţie), dar şi să aibă grijă de bolnavii operaţi cu o zi înainte de a intra în gardă. Apoi, după o astfel de gardă, chirurgul trebuie să fie odihnit pentru a-şi continua activitatea, ceea ce înseamnă alte operaţii, a explicat profesorul Deac. Doctorita Cocora operează între 150 şi 200 pacienţi pe an. S-a specializat în chirurgia cardiovasculă în clinica cu acelaşi nume de la Institutul Fundeni - condusă, la acea vreme, de profesorul Ioan Pop de Popa - şi a continuat pregatirea în clinici de profil din Franţa, Germania şi Polonia.

Mioara Cocora crede ca lipsa femeilor din specialitatea chirurgie cardiovasculară este mai mult o problema de mentalitate. Sigur, este o meserie care presupune sacrificii, iar femeile au multe alte domenii în care trebuie să recurgă la astfel de gesturi. Eu cred că am avut şi multa şansă, pentru că au fost organizate concursuri pentru această specialitate, exact când eu terminasem pregatirea, apoi am prins un post vacant si asa usor-usor am intrat in competitie cu bărbaţii, a spus singura femeie chirurg cardiovascular din România. Medicul Cocora realizează intervenţii chirurgicale la aorta ascendenă, reconstrucţii de valvă mitrală şi multe alte operaţii la vasele sanguine. In opinia ei, deşi tehnicile chirurgicale moderne permit intervenţii de mare fineţe şi chiar înlocuirea cordului prin transplant, inima rămâne organul cel mai devotat al corpului. Profesorul Ştefan Drăgulescu, directorul Institutului Timişorean de cardiologie, spune că: meseria de chirurg cardiovascular este foarte dura si, de aceea, este nevoie de un temperament puternic, de un om care acordă puţin timp vieţii personale. Foto Adrian Pîclişan, revista ,, Bănăţeanul"

SPITALUL SFANTUL SPIRIDON IASI-AVEM VALORI IN LUMEA MEDICALA SA LE MULTUMIM

8 iunie -2009
Am păşit cu încredere pragul uşii secţiei clinicii de Chirurgie Vasculare, din cadrul Spitalului Sfântul Spiridon din Iaşi. Mă pregătise psihologic pentru o intervenţie chirurgicală la ambele membre inferioare. Da, era o urgenţă.
Aici, în această secţie, am întâlnit un personal amabil cu zâmbetul pe buze care mi-au întocmit actele de internare. Apoi, am fost condusă la o rezervă, unde urma să stau aici urmatoarele zile.
A doua zi, diminiaţă, am fost condusă la blocul operator. Dar, nu pe jos, ci cu un scaun cu rotile.
Am străbătut culoarele secţiei Clinicii I Chirurgie, apoi II şi în sfârşit am ajuns la Clinica III Chirurgie Generală.
Acum 9 ani, am fost în această Clinică când era în reparaţie generală. Atunci, am urcat scările pline de moloz, material de construcţii, pentru a mă întâlni cu copii mei..

La etajul II în faţa cabinetul dlui profesor Cristian Dragomir erau un grup de studenţi îmbrăcaţi în halate albe. Erau acolo fiindcă susţineau examen. Printre ei erau şi copiii mei atunci studenţi la medicină anul III.
După 9 ani, o altă imagine, erau culoare placate cu faianţă, gresii, iar la uşa dlui profesor alţi studenţi , altă generaţie, aşteptau
examinarea.
Această renovare se datorează dlui profesor Cristian Dragomir, medic primar Chirurgie generală, profesor de chirurgie şi rector al UMF Gr. T. Popa Iaşi, care s-a implicat în renovarea şi dotarea la standardele occidentale , din proiecte, sponsorizări şi alte finanţări.

Ajunsă în blocul operator al Clinicii III Chirurgie, m-am aşezat pe masa de operaţie. În timp ce personalul se îmbrăca cu costumele sterile, medicul anestezist dl dr. Mădălin Manole, s-a apropiat de mine mi-a spus să mă uit în ochii lui şi m-a vrăjit că imediat am adormit.
Patul se scufunda adânc, parcă mă înghiţea prăpastia. Vreau să mă mişc, ridic mâna, e de plumb. Am impresia că sunt deasupra unui nor, plutesc în aer. Lupt cu mine însămi. Aşa cum pluteam în aer, parcă aevea, dintr-o dată îmi apăru o imagine. O femeie, dar nu oarecare, Maica Domnului. Simt nevoia să mă rog, Doamne, am doi copii, trebuie să trăiesc pentru ei, nu pentru mine mă rog. Ajută-mă!parcă striga glasul meu. Pleoapele mi-s grele, nu pot ţine ochii deschişi. Văd ca prin ceaţă, nu-s singură, o mulţime de halate albe care mă înconjoară. Aud voci. Îmi întind mâna. Simt ceva rece pe frunte. Cei din jur vorbesc, dar nu înţeleg nimic. Nu ştiu cât am stat pe masa de operaţie o oră, două. Au dispărut halatele albe din faţa mea.
Da, dl dr Mădălin Manole, m-a scos din somnul profund. Simt că sunt transportată cu tot cu pat.
Am fost adusă în rezerva de unde plecasem.
,,Vă mulţumesc mult dle doctor, Mădălin Manole, nu am putut să vă mulţumesc atunci . Acum permiteţi-mi să vă adresez aceste mulţumiri.

După o zi am început să fac plimbări uşoare prin rezervă şi hol. Pe holul lung unde pe o parte şi alta erau saloane şi rezerve , sală de masă, oficiu,baia şi grup sanitar, foarte curate. Undeva pe un perete era o cutie destinată scrisorilor,, părerea pacienţilor”.Erau mai multe scrisori.

O să reproduc o scrisoare semnată de mai multor paciente:
,,Mă numesc Ştefania Maricela din Galaţi. Sunt internată la Spitalul Sfântul Spiridon, secţia Chirurgie vasculară.
De ani de zile sufăr de varice şi ca mine sunt multe femei. Mereu am fost la dermato, am urmat multe tratamente dar nu am obţinut nici o îmbunătăţire. Am acceptat intervenţia chirurgicală pentru această afecţiune. Ştiam de intervenţii chirurgicale, dar imi era frică. Întâmplarea a fost că am cunoscut o fostă pacientă a dlui dr. Radu Popa, cu domiciliul în Galaţi care mi-a povestit de acest tratament chirurgical la secţia de Chirurgie Vasculară Iaşi, m-a încurajat şi acesta este unul din motive pentru care mă aflu aici pentru operaţie, alături de celelalte paciente din salon care împărtăşim aceeaşi părere.
În acest oraş minunat, capitala Moldovei cu frumuseţea lui, şi cu oamenii binecuvântaţi de Dumnezeu pentru a fi medici buni. Mulţumim dlui dr. Radu Popaa şef secţie chirurgie vasculară şi întregului personal sanitar din subordine pentru interesul şi buna atenţie acordată egal tuturor pacienţilor. Prin comportamentul lor ne determină să avem încredere în echipă. Vă mulţumim „. Semnează mai multe paciente.

M-am adresat unui medic rezident să ne spună despre afecţiunile circulaţiei periferice, care ne-a declarat:
H.V.Ce trebui să ştim despre tromboflebita şi tromboza venoasă, afecţiuni ale circulaţiei sanguine?
,,Foarte multe femei, după naştere sunt predispuse la formarea varicelor. La vârsta a III-a se observă că multe femei suferă de tromboflebite, tromboze venoase
H.V. Ce este tromboflebita? Care sunt simptomele tromboflebiteI?
Medicul :
,,Tromboflebita este compusă din 2 părţi: tromb, adică cheag de sânge şi flebita, înseamnă inflamaţia venei.
Tromboflebita venelor este o afecţiune des întâlnită în practica medicală. Este periculoasă pentru cazul în care cheagul migrează în organism şi pot genera complicaţii mortale.
De la un timp aveti senzatia ca picioarele dumneavoastra sunt umflate si orice ati face nu isi mai revin? Va dor? Va furnica?... Nu va gândiţi că sunt nişte senzaţii trecătoare. Cereţi cât mai repede posibil sfatul medicului specialist. Aceste simptome sunt caracteristice tromboflebitei, inflamaţia pereţilor venelor care duce la îngreunare mersului.
Trombofleblita necesită spitalizare deoarece se poate complica până la embolie pulmonară
,,Simptomele tromboflebitei superficiale constau în reacţii inflamatorii (roşeaţă) ale venelor superficiale. Semnele acestei afecţiuni sunt discrete: durere continuă şi la mers, apariţia unui cordon dur, roşu şi sensibil în zona afectată, de obicei la nivelul venei. Soluţia unică este intervenţia chirurgicală.
CE NE RECOMANDĂ DL DR. RADU POPA DE LA SPITALUL SPIRIDON IAŞI, SECTIA CHIRURGIE VASCULARĂ
Dr.Radu Florin Popa, şef de lucrări UMF „Gr.T. Popa" Iasi, şeful Sectiei Clinice de Chirurgie Vasculară din cadrul Spitalului „Sf. Spiridon" Iaşi, recomandă:
„Dacă varicele nu vă dor şi este doar o problemă estetică, se pot folosi metode medicale. Să aveţi grijă atunci când staţi mai mult timp în picioare să folosiţi ciorapi medicinali de compresie medie pe numărul dumneavoastră.
Ciorapii elastici medicinali fac parte din tratamentul actual şi modern al bolii varicoase. Ei trebuie purtaţi o anumită perioadă de timp după operaţia de varice (1-3 luni) sau trebuie purtaţi toată viaţa în cazul pacienţilor care nu doresc sau au contraindicaţii pentru tratamentul chirurgical. Trebuie spus ca ciorapii medicinali nu vindecă varicele, odată aparute; ei menţin boala în stadiul în care se află, fără a permite să avanseze.
Mai trebuie ştiut că aceştia sânt de diverse mărimi şi diverse presiuni. De aceea, pacienţii trebuie să consulte în mod obligatoriu un specialist de chirurgie vasculară sau un flebolog pentru a recomanda ciorapul adecvat. De aceea am şi subliniat mai sus că trebuie să folosiţi ciorapi medicinali de compresie medie pe numărul dumneavoastră. În ceea ce priveşte gelurile, există mai multe care dau rezultate, de asemenea, foarte bune, cum ar fi Gelul „Lioton", „Hepatrombin". La care se pot adauga tablete de Detralex , doua pe zi. De asemenea, o examinare la medicul specialist ar fi benefică pentru precizarea stadiului afecţiunii venoase. In funcţie de acest stadiu, tratamentul este diferenţial.
Când apar complicatiile? "
Incepând din stadiul II (un stadiu cu varice deja evidente) se propune intervenţia chirurgicală. Pe lângă intervenţiile clasice - Tehnica Babcock - care înseamnă întreruperea venei safene interne la nivelul crosei şi extragerea sa, s-au pus la punct acum tehnici noi, moderne care permit intervenţii de mai mică anvergură, cu incizii mai mici şi mai puţine şi cu rezultate mult mai bune.
CE ÎNSEAMNĂ TEHNICA ,, MILLER"
Tehnica „MILLER", la care recurg şi eu în clinică, foloseşte croşete de diverse dimensiuni şi cu microincizii repetate se extrag pachetele varicoase cu ajutorul acestor croşete. Este o tehnică de succes pentru ca are rezultate estetice foarte bune. Asocierea examenului Doppler înainte de operaţie este absolut necesară pentru a avea o aşa numită hartă a refluxurilor venoase şi a şti exact locurile unde trebuie efectuate inciziile.
ACEEAŞI METODĂ A FOST FOLOSITĂ ŞI ÎN CAZUL MEU
Operaţia de varice poate suferi amânare dacă boala se gaseşte în primele stadii (stadiul I si II). Pentru stadiile de la III la VI complicaţiile devin mai frecvente şi atunci intervenţia se impune. Oricum ar fi, boala varicoasţ este o afectiune curabilă şi până la urmă pacienţii sunt cei care hotărăsc dacă să aştepte complicaţiile care oricum vor apărea sau dacă vor trata afecţiunea din timp apelând la intervenţia chirurgicală.
Aş mai vrea să adaug câteva lucruri despre complicaţiile bolii varicoase. O complicaţie frecventă este tromboflebita superficială. Ea apare mai frecvent la schimbarea de anotimpuri primăvara-vara şi toamna târziu când apar variaţii climatice şi când factorii atmosferici fac ca sângele să coaguleze mai frecvent în vene. Apare ca o tumefiere şi roşeaţă pe traiectul venei şi este extrem de dureroasă. De obicei, în astfel de cazuri se urmează un tratament anticoagulant, fără antibiotice care în astfel de situaţii sunt inutile"
(Declaraţie data de dl dr. Radu Popa în ,, Ghidul de sănătate" publicat de ,,Ziarul de Iaşi"
. H.V, concluzii:
Da, avem valori intelectuale. Valori în lumea medicală. Să le respectăm, să le mulţumim pentru că au avut grijă de sănătatea noastră şi au de acum încolo. Sunt valori bine pregătite profesional pentru că la SPITALUL CLINIC JUDETEAN DE URGENTE SF. SPIRIDON IASI care este cel mai mare spital din Moldova, lucrează în regim de spital universitar , fiind centru metodologic pentru multe specialităţi din zonă.
Este deopotrivă unitate de îngrijire medicală, învăţământ şi cercetare. Anual în spital sunt organizate cursuri postuniversitare, unele şi cu participarea specialiştilor străini, prin care se asigura pregătirea continuă de specialitate a medicilor.

In acest spital copiii mei doi fraţi, în aceaşi serie la medicină generală, au făcut practică, fiind studenţi ai U.M.F. Iaşi. Dar, ca mamă regret nespus de mult că unii din medici pleacă în străinătate pentru specializare. Nu este rău când se specializează în alte Clinici Universitare, dar să vină înapoi în ţară pentru a pune în practică cele dobăndite. Din păcate mulţi nu se mai întorc.

Absolvenţii Universităţii de Medicină şi Farmacie ,,Gr.T. Popa" Iaşi, Promoţia 2003

În caliate de părinte a unei generaţii de medici care au vrut să facă meserie de dragul meseriei vă prezint aceasta, este o problemă pentru sistemul sanitar dar şi pentru noi pacienţii. Fiul meu se specializează în,, transplant de cord”, în momentul de faţă participă cu lucrări de cercetare la Congrese Internaţionale de Cardiologie organizate în multe ţări, reprezentănd spitalul unde îşi desfăşoară activitatea. De ce acolo ? Statul a investit în formarea unei generaţii de medici, părinţii au făcut efort material în cazul meu unic părinte , de ce trebuie unele valori să plece.?Este singura meserie în care nu ai voie să greşeşti. Dar medicul are nevoie de un suport financiar pentru informare, o salarizare adecvată responsabilităţii profesionale, timp de odihnă şi mult respect.
I-am întrebat pe copiii mei ce vor face în situaţia în care sistemul sanitar se confruntă cu lipsă de fonduri din partea ministerului?
Mi-au răspuns că: se vor specializa în străinătate, unde au acces la informaţii, participări la cursuri de specialitate, Congrese Internaţionale.Apoi se vor reîntoarce în ţară pentru a contribui la dezvoltarea şi modernizarea învăţământului medical românesc. Satisfacţiile vor fi mult mai mari şi, desigur, şi aprecierea din partea pacienţilor va creşte exponential.