SPITALUL JUDETEAN ,,MAVROMATI" BOTOSANI - PERFORMANTA PROFESIONALA

16 aprilie 2009. O zi, înaintea ,, Sărbătorilor Pascale" , când toată lumea are treabă. Toţi creştinii se implică la curăţenia caselor şi a sufletului. Eram în ,,Săptămâna Mare", la locul unde se băteau covoarele din zona Aleea Crizantemelor. Eram ocupată de curăţirea covoarelor, când un zgomot puternic s-a auzit. Ceva căzuse de la etaj. Acest zgomot însoţit de un strigăt,, Auuuu!". mi-a atras atenţia şi am plecat repede la locul întâmplării care, era la 20 m de unde mă aflam cu covoarele. Acolo, jos, zăcea un om. Un om se prăbuşise, am apreciat atunci după toate geamurile inchise, că numai de la etajul IV. Am strigat atunci, la cei care au telefoane mobile să anunţe salvarea. Stăteam nemişcată la căţiva metri de cel prăbuşit, îmi dădeam seama că nu pot face nimic. Aşteptam alături de alţi privitori echipa de intervenţie, Da, echipa a ajuns. Ambulanţa a venit în timp de 10 minute, însoţită de medicul de urgenţă. Imediat cum au venit la locul accidentului, echipa de intervenţie a consultat accidentatul, l-a aşezat pe targă şi au intrat în salvare. În timp ce i se acorda primele ajutoare, stăteam acolo, privind repeziciunea mişcărilor personalului sanitar, cu gândul la fiica mea , care nu de mult îmi povestea cât de greu este la ,, urgenţe medicale". Îmi spunea de implicarea emoţională şi despre profesionalism şi că nu orice medic poate să reziste emoţional la contactul direct în urgenţele bolnavului, care poate avea o anumită stare de durere, de teamă, sau agitaţi. (acesta a fost un motiv ca să-şi aleagă altă specialitate), Cel mai greu de suportat pentru medic este când participă la accidente rutiere, sau ca acesta. Asta face ca un medic de urgenţă sa fie un bun psiholog si o persoana cu sange rece. Dar pentru un medic ,, femeie"? Am stat acolo, lângă salvare, am asistat în linişte, personalul medical însoţit de dna dr Liliana Mateiciuc, atunci am cunoscut-o prima dată şi pe care am contactat-o mai târziu, după ce bolnava a fost adusă la spital. ". După ce a fost ridicată de jos, pusă pe targă, a fost dusă în salvare şi conectată la aparate.Da, salvarea nu a plecat până nu s-au asigurat că poate fi transportată.

La faţa locului a venit şi presa de la ,, Monitorul de Botoşani", şi care în următorul număr au publicat articolul şi fotografia în incinta spitalului de urgenţă
Articol publicat de Tudor Chiriac 16 aprilie.2009 Monitorul de Botosani Anul 6, nr 466

,,Săptămâna Mare are parte de miracolele ei. După morţi violente şi cazuri grave, săptămâna aceasta sunt înregistrate şi situaţii care se termină cu bine. Protagonista uneia dintre acestea este C.C. de 44 de ani, femeia căzută la începutul acestei săptămâni de la ultimul etaj al blocului în care locuia de mai mulţi ani cu chirie. După ce mai bine de 48 de ore s-a zbătut între viaţă şi moarte la Secţia de anestezie şi terapie intensivă a Spitalului Judeţean, femeia a fost stabilizată, fiind transferată în spital. "

Dr Radu Malancea
În cursul zilei de miercuri, pacienta a fost coborâtă de la Secţia de reanimare la cea de ortopedie, starea ei fiind echilibrată de către specialiştii reanimatori.
. ,,Ce a fost mai rău a trecut, însă de acum va urma o perioadă extrem de dificilă de recuperare cauzată de leziunile grave suferite,a precizat Petre Rădăuceanu, medic şef al Unităţii de Primire a Urgenţelor şi purtător de cuvânt al Spitalului Judeţean ,,Mavromati". Botoşăneanca a fost adusă luni la spital de un echipaj al Ambulanţei, după ce a căzut de la etajul patru cu tot cu geamul pe care îl ştergea. Aceasta a fost diagnosticată cu traumatism cranio-cerebral acut deschis, traumatism de coloană, traumatism toracic, traumatism abdominal acut închis, cu fractură de bazin, fractură deschisă gambă şi calcaneu stâng, fractură calcaneu drept. (articol publicat de dl. Tudor Chiriac de la,, Monitorul deBotoşani" ).

Am abordat-o pe doamna dr. Liliana Mateiciuc, medic la ,, Ambulanţa ", Botoşani, şi am rugat-o să prezinte implicarea emoţională şi profesională a medicului în astfel de urgenţe medicale. Mi-a fost foarte greu să o găsesc pe doamna doctor, fiind mereu solicitată la urgenţe. Unele în oraş, alte urgenţe medicale care trebuiau să fie însoţite la Clinica de Specialitate din Iaşi. Doamna doctor mi-a declarat că : ,, au fost zile când a trebuit să plece la Iaşi de trei ori într-o zi cu urgenţe medicale din tura ei", Ascultam asta şi mă gândeam la încărcătura emoţională, psihică şi rezistenţa fizică a unei femei medic..Doamna doctor, a avut amabilitatea şi mi-a acordat acest interviu, căruia îi mulţumesc mult.

H.V. Vă rog, să-mi spuneţi ce înseamnă ,,Medicina de urgenţă în ambulanţă"?

Doamna doctor Liliana Mateiciuc a declarat: ,,Medicina de urgenţă în modul în care este practicată în prezent este o specialitate relativ nouă, apărută din dorinţa de a promova acţiuni unitare, standardizate, protocolizate, la un nivel de profesionalism superior pentru pacienţii aflaţi în situaţii critice în special, dar şi pentru celelalte categorii de pacienţi clasificaţi drept urgenţe. Serviciul de ambulanţă este extensia medicinei de urgenţă în teren Fundamental este faptul că aici toate acţiunile au loc concentrat, fiecare membrul al echipei fiind parte integrată din joc, iar dirijorul fiind medicul de urgenţă. Medicina de urgenţă în ambulanţă este o specialitate ,,de echipă", la necesarul acţiunii contribuind toţi membrii, fiecare fiind o părticică din întreg. Ambulanţa reprezintă avanpostul spitalului, prima linie a frontului, unde graniţa dintre viaţă şi moarte este atât de învecinată încât uneori nu ştii de care parte te afli. Pentru personalul care lucrează în mod curent în urgenţă, întâlnirea cu o situaţie critică( accidente, catastrofe, urgenţele medicale de grad O), reprezintă momentul adevărului. Pentru profesioniştii ambulanţei această activitate reprezintă doar a doua natură, un mediu familiar, în care îşi desfăşoară activitatea, stresul fiecărei acţiuni, emoţiile fiecărui caz în parte, momentele de încordare extremă ale situaţiilor critice, riscuri uneori neaşteptate la care se expun pentru a salva o viaţă iar la sfârşit bucuria nemăsurată faţă de orice reuşită, faţă de fiecare pacient revenit la viaţă. Nimeni şi nimic nu poate descrie senzaţia dată de valul de adrenalină ce curge prin venele urgentiştilor în timpul şi la finalizarea fiecărui caz. Medicina de urgenţă în ambulanţă a fost şi este în continuă perfecţionare având în vedere situaţiile extrem de grave cu risc major imediat, uneori în perspectiva a 1-2-minute. Este vorba despre intenţia concomitentă a unei echipe şi a unui echipament complex şi specific.Întreaga acţiune a devenit pe parcursul anilor standardizată pentru ca toate manevrele să fie fluente, fără a greşi "a incheiat doamna doctor Liliana Mateiciuc

Doamna doctor Liliana Mateiciuc în timpul unei urgenţe medicale. Foto stânga.

La intrarea Unităţii de Primire Urgenţe (UPU) - secţia aflată în subordinea Spitalului Judetean Botoşani te întâmpină personalul de securitate care amabili te întreabă ce doreşti. Apoi cu permisiunea lor intri în holul clădirii a secţiei de urgenţe medicale care te impresionează prin curăţenia de aici peretii curati, placaţi cu faianţă şi pardoseală placată cu gresii. Acest prim interior îţi oferă încredere în personalul medical. Atăt că, sunt foarte mulţi bolnavi, urgenţe medicale care au fost aduşi de ambulanţe şi predaţi acestui serviciu de urgenţă care are personal special pregătit, destinat triajului, evaluării şi tratamentului de urgenţă a pacienţilor cu afecţiuni acute, care se prezintă la spital spontan sau care sunt transportaţi de ambulanţe.Bolnavii care sunt acum pe holul secţiei sunt preluati pe rănd si examinati de medicii de serviciu, doi fiind şi care poarta responsabilitatea cazului de la preluare pana la eliberarea din U.P.U.(la domiciliu , la alte spitale sau internarea in sectiile Spitalului Judetean). Am asistat la preluarea unor bolnavi veniti de urgenţă cu ambulanţa în tura doamnei dr. Angela Turcanu medic primar de la U.P.U. Spitalul Judeţean Botoşani şi mi-am dat seama de necesitatea competenţei profesionale ca evaluarea bolnavului după starea clinică şi acuzele care le prezintă, corelate cu vărsta, antecedentele bolnavului, stabilitatea funcţiilor vitale si stabilirea tratamentului de urgenţă (perfuzii etc.) Dar cei care lucrează la această secţie sunt mereu în colaborare cu medicii specialişti din diferite secţii şi care împreună fac o echipă responsabilă pentru conduita terapeutica acordată pacientului în stare de urgenţă medicală. La aceasta mai contribuie şi laboratorul spitalului, serviciile de imagistică care dau prioritate investigatiilor solicitate din partea UPU.
La acest servici de urgenţă vin cu ambulanţa si altă categorie de pacienţi; în stare de ebrietate, oamenii ai străzii, drogaţi, agresivi, pentru aceasta am rugat-o pe dna dr Angela Turcanu de la urgenţe medicale să ne prezinte despre activitatea personalului de la secţia de urgenţe medicale. Doamna dr. Angela Turcanu este absolventa Facultăţii de Medicină (UMF IAŞI)din 1989, în prezent medic primar care mi-a declarat despre această profesie:
,,Am lucrat ca medic stagiar în perioada 1989-1992, medic de medicină generală 1992-1996, din 2000 sunt medic specialist medicină de urgentă, iar din 2005 – medic primar.Timp de 4 ani 2005-2009 am lucrat ca medic şef la CAS Botosani – experienta care mi-a marcat cariera. Am învăţat să privesc sistemul sanitar în ansamblu, atât ca profesionist cât şi din punctul de vedere al finanţării acestuia, al organizarii şi coordonării.
H.V Va rog frumos doamna dr. Să-mi spuneţi de ce aţi ales această profesie?
.Doamna dr.Angela Ţurcanu:
,,Consider medicina o profesie vocaţională, de sacrificiu personal şi familial iar faptul că atâtea femei îmbrăţişează aceasta profesie nu face decât să fie în acord cu menirea femeii : ,,de a da viaţă şi mai ales de a o ocroti".
H.V:De ce medicina de urgenţă ?
Doamna dr. : ,,Pentru că am înseamna linia 1"
H.V. :Cât personal deserveşte această secţie?
Doamna dr. Angela Ţurcanu: ,,In secţia UPU a Spitalului Judeţean sunt încă 3 medici femei : dr. Viziteu Doina – medic primar urgente medico-chirurgicale, dr. Itco Ana Maria, medic specialist medicina de familie cu competenta in urgente medico-chirurgicale, dr. Kumel Monica medic medicină generală .
,,Sunt profesionisti aflaţi în linia 1 pregătite profesional. Medicii de la Urgenţe lucrează întodeauna sub presiunea timpului. Mereu apar situaţii imprevizibile, cărora suntem obligaţi să le facem faţă"
H.V. Cum trebuie să reacţionaţi când printre pacienţi sunt oamenii străzii, în stare de ebrietate, murdari, agresivi şi cărora trebuie acordat sprijinul medical? Doamna dr. : ,,Din păcate, orice situaţie limită poate degenera într-o situaţie conflictuală. În general, actorii sunt pacienţi sub influenţa alcoolului şi trebuie să le acordăm răbdare, calm, demnitate, pentru această categorie socială de oameni. Şi ei sunt pacienţi care au nevoie de îngrijire medicală.
Da, am asistat la o situaţie cînd pacientul agresiv s-a adresat necuviincios medicului. Dar dna dr. cu calm, demnitate, a determinat pacientul să o respecte pentru profesia ei ca medic. As fi vrut să-i mai pun întrebări doamnei dr, dar urgenţele medicale vin, se formează rând şi nu-i corect şi nepoliticos pentru aceşti pacienţi în suferinţă să deranjez. Vă mulţumesc doamna dr pentru prezentarea colectivului şi a implicării emoţionale şi profesionale.



PERFORMANŢĂ PROFESIONALĂ (articol redactat în ,,Monitorul de Botoşani" 25-iulie -2009 ,,Amputare evitată cu o operaţie în premieră", autor TUDOR CHIRIAC)

Foto Tudor Chiriac
,,

In imagine dr. Radu Malancea şeful Secţiei de ortopedie. După ce a căzut de la o înălţime de mai bine de 10 metri şi aproape şi-a distrus picioarele, o botoşăneancă va putea merge din nou. C.C. de 44 de ani a fost supusă zilele trecute unei proceduri chirurgicale extrem de laborioase, care a necesitat ca patru medici ortopezi să muncească împreună mai bine de patru ore. Recuperată aproape în totalitate în urma căzăturii de la etajul patru, botoşăneanca a trebuit să aleagă între a rămâne fără partea inferioară a piciorului drept şi a risca o procedură ortopedică în premieră în medicina locală şi extrem de rar menţionată chiar şi în literatura de specialitate. De la Paşte femeia nu a putut nici măcar să pună piciorul în pământ, osul călcâiului drept, sfărâmat în urma impactului cu solul, nemaiputând fi recuperat. Aceasta a primit o undă de speranţă în momentul în care medicii ortopezi i-au spus că o operaţie de reconstrucţie de calcaneu şi astragal (n.r., cunoscut în afara tratatelor de specialitate ca „ouşor al piciorului”) ar putea-o ajuta să păşească din nou. Intervenţia chirurgicală a fost efectuată de o echipă condusă de doctorul Radu Malancea, şeful Secţiei de ortopedie de la Spitalul Judeţean, şi din care au făcut parte Hanelori Murăraşu, Gabriel Jilaru şi Daniel Bocancea.

Şeful echipei a prelevat de la pacientă o bucată de os de aproximativ 10 centimetri lungime şi cinci lăţime şi, după ce a remodelat-o, a construit un nou călcâi. "Majoritatea medicilor m-au întrebat dacă nu am amputat încă piciorul. Studiile de specialitate arată că aceasta ar fi terapia recomandată. Am decis să abordăm, însă o tehnică destul de rar întâlnită şi am prelevat o bucată de os din creasta iliacă (n.r., oasele bazinului) de la aceeaşi pacientă, pe care am modificat-o astfel încât să se potrivească nevoii noastre. Am alăturat bucăţile de os la platoul tibial şi am realizat o platformă pe care să poată călca. Nu va fi 100% un picior funcţional, însă va putea merge din nou, opţiune care la început nu exista", a precizat şeful Secţiei de ortopedie. La 24 de ore după operaţie medicii erau încântaţi de evoluţia femeii şi sperau ca, după o perioadă riguroasă de recuperare, să poată păşi din nou pe propriile-i picioare. Operaţia a venit la aproape o lună după ce aceeaşi echipă de ortopezi a reuşit o intervenţie de protezare de şold pentru o pacientă de 100 de ani.

SPITALUL JUDETEAN ,,MAVROMATI" BOTOSANI -SECTIA ONCOLOGIE

Pentru examenul de rezedenţiat, medicilor li se cerea sa studieze din ,, MEDICINA INTERNĂ” de Harirson. Având acest manual în casă l-am răsfoit şi am găsit căteva texte despre medici: Harrison spunea:
--„Nu există şanse mai favorabile, responsabilităţi sau obligaţii mai mari care să apară în destinul fiinţei umane decât profesiunea de medic.
--În îngrijirea celor suferinzi, el are nevoie de îndemânare tehnică, de cunoştinţe ştiinţifice şi de înţelegere umană.
--Cel care foloseşte toate acestea cu modestie, curaj şi înţepciune va oferi semenului său un sprijin fără egal.
--Medicul nu trebuie să ceară destinului mai mult decât atât; el nu trebuie să se mulţumească cu mai puţin.
--Medicul trebuie să dea dovadă de compasiune, tact şi înţelegere şi să considere că nu există boli, ci doar bolnavi.
--Practicarea medicinei combină ştiinţa cu arta”.

Mi-am propus să prezint din lumea medicală din secţiile unde încărcătura emoţională este foarte mare şi necesită mult profesionalism. Acestea sunt: cardiologie, chirurgie, onclogie. Pentru aceasta am făcut o vizită la secţia de ,, oncologie”. Secţia de oncologie este situaţă în aripa nouă al Spitalului Judeţean Botoşani. S-a început modernizarea din 2008, se doreşte continua finalizării de modernizare a secţiei. Dar, fiind în plină ascensiune al crizei economice, este pesimistă această finalizare. Mergând spre oncologie mă întrebam dacă o să pot face prezentarea, acolo, unde este atâta suferinţă, unde pacienţii sunt condamnaţi la un tratament de durată, complex. Am mers pe culoarul secţiei de oncologie, trăind un sentiment ciudat, pentru că aici sunt pacienţi care se luptă cu viaţa. Speranţa îi determină să accepte tratamentul chimioterapic. Era de gardă doamna dr. Benonia Roşioru, medic oncolog. Da, O femeie medic oncolog!. De fapt şi seful secţiei este tot o femeie doamna dr. Tereza Cojocaru. Oncologia este o specializare înfiorătoare. Când a apărut, doamna dr. în halatul alb, mi-au trecut fiorii. Dar , doamna dr. Benonia Roşioru este o prezenţă elegantă, o femeie frumoasă. Aici, în această secţie trebuie să fii un chip de înger pentru aceşti bolnavi care mai au o speranţă. Avea o voce caldă şi prietenoasă. Şi foarte foarte convingătoare
H.V -Cât de greu este să fii oncolog?
Doamna dr. B Roşioru,,Rareori îmi pun problema asta. În fiecare zi mă ocup de pacienţi care au cancer: pacienţi noi, cunoscuţi, tineri, foarte tineri sau mai puţin tineri, cazuri grave sau aflate la începutul bolii, oameni disperaţi, resemnaţi, încrezători, neîncrezători. Oricum ar fi omul respectiv, eu ştiu că a venit la mine nu pentru ca eu să-i plâng de milă, ci ca să-l tratez, să-l vindec, să-i uşurez suferinţa, să-i prelungesc viaţa”.H.V.Cum rezistaţi?,,Dacă mi-e greu să-mi încarc mintea şi sufletul cu suferinţa si problemele (drama) fiecăruia dintre pacienţi? Da, îmi este. Când am început să profesez această specialitate, entuziasmul făcea ca toată această încărcătură negativă să pară suportabilă. Pe măsură ce a trecut timpul, am acumulat multă experienţâ. Da, sunt o luptătoare şi, pentru mine, acel „nu se poate” nu este un răspuns acceptabil în această profesie”.
H.V. Doamna dr. Benonia Roşioru, vă rog frumos, să-mi spuneti câteva cuvinte despre această suferinţă- boala secolului?
Doamna Dr.Benonia Roşioru:,, Cancerul, continuă să reprezinte o problemă globală de sănătate ce determină circa 12.5 % din toate decesele de pretutindeni în lume, este un procent mai mare decât cel cauzat de HIV/SIDA, tuberculoze la număr de locuitor. Numărul cazurilor de cancer va creşte îngrijăritor în viitor, mai ales în ţările în curs de dezvoltare (70%) unde autorităţile sunt mai în puţină proporţie să facă faţă. Practicarea oncologiei continuă să fie un segment medical în continuă evoluţie, volumul de cunoştiinţe crescând în ritm alert, comparativ cu alte disipline medicale, ca unice a interesului cercetătorilor. În ultimii ani, descoperirea de noi terapii şi a indicaţiilor acestora, au schimbat orizontul posibilităţilor terapeutice, constrângând medicii oncologi la o permanentă necesitate de informare. Progresul, rămâne întotdeauna mai redus decât l-ar dori pacienţii şi medicii oncologi, despre studiile clinice şi translocarea rezultatelor acestora în practica clinică, oferă o speranţă realistă privind controlul cancerului în deceniile următoare. Modul bolii- care include diagnosticul clinic, cel histologic precum explicarea mecanismului fiziopatologic, trebuie să se suprapună peste cel al suferinţei, care se referă la percepţia afecţiunii de către bolnav. Oncologii pot fi adesea criticaţi pentru că, dorind foarte mult să salveze viaţa pacienţilor, recurg la tratamente costisitoare. În plus, programul medicului şi al al echipei sale de asistenţi, a devenit încărcat, faptul având repercusiuni asupra relaţiei cadrului medical-pacient. De aici, necesitatea unui acces rapid la informaţia cu caracter decizional, prin intermediul unor ghiduri terapeutice. Acestea au fost câteva, ,,consideraţii generale” ce am simţit a le transmite, pentru a aprecia efortul pe care îl depun,, oamenii în halate albe”, ce-şi desfăşoară activitatea într-o secţie de oncologie".Am intrat într-un salon de femei. Am rugat o pacientă pe numele de P.M. cu domiciliul în Sănnicolau Mare, judeţul Timiş, în vărsta 58 de ani, pensionară, în prezent locuieşte în Brăieşti- Botoşani. A fost diagnosticată cu neoplasm col uterin. Operată la Timişoara, ulterior au apărut complicaţii de la această intervenţie chirurgicală, extinzându-se pe renal, motiv pentru care a intervenit altă operaţie chirurgicală. S-a adresat doamnei dr. Benonia Roşioru, fiind recomandată de o altă pacientă al secţiei de oncologie. Am întrebat-o :
H.V. De ce aici şi nu la Timişoara?
Doamna P.M, pacientă:
,,Este o mare diferenţă de la Clinica de Oncologie Timişoara, faţă de aici la Botoşani. Cel puţin aşa simt eu, prin colaborarea medicului cu pacientul. Am descoperit aici, un om plin de caldura, o persoana care reuseste sa iti insufle optimismul sau, increderea ... si parca totul devine mai usor.Am descoperit aici o doctoriţă, puternica, deosebita, intradevar luptatoare, dar mai ales care nu este indiferenta la durerea noastră a pacienţilor..Pentru mine contează această apropiere, mi-a imprimat încrederea în sfatul medicului, în tratamentul recomandat, am acceptat să fac şedinţele de citostatice. Am ales aceasta cale pentru a-i multumi inca odata pentru tot! Sunt convinsa ca multi oameni gandesc la fel, asa ca in numele acelora, multi, MULTUMESC! „
a declarat pacienta de la salonul 4 de la secţia de oncologie din cadrul Spitalului Judeţean Botoşani.
Este o femeie plină de viata şi... curajoasă, printre putinele care au refuzat să se închidă în sine când a aflat că este bolnavă de cancer. Ea şi-a acceptat boala şi, mai mult decât atât, are zsssssdorinţa cum rar intâlneşti de a împărtăşi tuturor femeilor diagnosticate cu cancer la sân, din experienta pe care a avut-o, în lupta cu aceasta boală
Ea a înteles că stările de disconfort prin care trece trebuie ignorate, încercând să se bucure cât mai mult de fiecare clipă a vieţii. “Dacă nu îţi faci autoeducaţie şi nu încerci să detaşezi psihicul de fizic, nu reuşeşti să treci peste aceste stări. Am încercat această experienţă pe mine şi a dat rezultate”, a mai declarat pacienta.
Aceeaşi impresie mi-a transmis altă pacientă doamna G.S. din Vlădeni,- Botoşani, în vârstă de 70 de ani, internată cu diagnosticul de neoplasm gastric. Pacienta de la salonul 4 al secţiei de oncologie mi-a declarat:
,,Sunt pacienta doamnei dr. Benonia Roşioru, m-am adresat cu încredere şi o apreciez ca un bun profesionist. Prin felul ei de a fi accept sa fac tratament cu citostatice. Îi mulţumesc mult!”Vă mulţumesc doamna dr. Benonia Roşioru, pentru că aţi acceptat acest interviu. Vă mulţumesc în numele celor care au trecut pragul secţiei pentru a vă cere un consult de specialitate.
Avem valori medicale, sa le respectăm şi să le mulţumim! Doamna doctor face parte din grupul medicilor din Botoşani, care doresc să facă profesie de dragul profesiei.

Cât de important este să apelăm la ,, Medicul de Familie"

Medicul de familie este important în viaţa noastră fiindcă este acel medic care asigură, supraveghează şi coordonează asistenţa medicală personală, primară şi continuă a individului şi familiei;
Asigură asistenţa medicală -psiho-socială pentru ambele sexe şi pentru toate vârstele.
Păşim cu încredere pragul cabinetului medicului de familie pentru că el ne asigură asistenţa primară şi continuă a stării de sănătate şi prin acţiuni preventive, educaţionale, terapeutice şi de recuperare contribuie la promovarea stării de sănătate a individului, a familiei şi a colectivităţii.
Sunt pacienta domnei dr Mariana Malancea medic de familie, şi ca mine sunt alţi mulţi pacienţi care zilnic o vizitează pentru a primi o consultaţie medicală. Copii, adulţi, adolescenţi, persoane în vârstă , zilnic stau la rând , respectând ordinea, pe toţi îi primeşte cu amabilitate şi cu zâmbetul pe buze. Sunt câţiva ani de când vin la cabinet, nu am observat ca vreun pacient să iasă din cabinet nemulţumit. În numele tuturor pacienţilor care v-au cerut asistenţă medicală- pentru implicarea sinceră în problemele pacientului , pentru sensibilitate, rabdare, calm, demnitate, consideratie şi -respectul acordat pacientului indiferent de statutul sau social; pentru capacitatea dv. ca medic de a crea o atmosfera de încredere, de colaborare cu pacientul, care nu este un obiect, caz stiintific, este un om. Pentru că aţi inteles nu doar disconfortul ci şi „durerea” pacientului, si efectele suferinţei asupra vietii lui. Pentru cooperarea cu specialisti din diverse domenii în vederea diagnosticării corecte a suferinţei, vă mulţumesc !

La Botoşani, pe Pietonalul Unirii, în perioada 7-9 august 2009, a avut loc ,,Festivalul Cântecului, Jocului, Portului şi Meşteşugurilor din ,, Ţara de Sus”, ediţia a IV-a. Acest ,, Festival” a fost organizat de Centrul pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Botoşani, reprezentat prin domnul director Ion Ilie şi dna referent etnograf Margareta Mihalache. Au participat din partea oficialitatilor domnul preşedinte Mihai Ţâbuleac al CJ Botoşani, domnul Cătălin Alexa viceprimar al Consiliului Local Botosani şi dna Cornelia Ciobanu director a Direcţiei Judeţeane pentru Cultură, Culte şi Patrimoniul Cultural Naţional Botoşani. La deschiderea ,, Târgului meşteşugarilor” au participat meşterii populari din Bucureşti, din judeţele Maramureş, Cluj, Argeş, Prahova, Vâlcea, Bistriţa, Suceava, Botoşani şi din Rep. Moldova. După deschiderea oficială unde domnul Ilie Ion, directorul CJCPCT, le-a recomandat meşterilor să facă cunoscută arta populară în lume..

Domnul preşedinte al CJ a declarat că: ,,ediţia din acest an a fost una dintre cele mai bogate în ceea ce priveşte prezenţa meşterilor, veniţi din Bucureşti, Harghita, Cluj, Mureş, Vâlcea, Argeş, Suceava”. , şi ,,că oraşul Botoşani a devenit o capitală culturală”.
Referentul etnograf Margareta Mihalache , care s-a implicat în organizarea Târgului Meşterilor Populari, a declarat:
,, De când târgurile au prins amploare, artiştii populari sunt mai interesaţi ca niciodată să păstreze vechile meşteşuguri. În timpurile de demult, perioada târgurilor era legiferată prin hrisoave domneşti. Ceea ce s-a reuşit acum e că datele târgurilor din Botoşani s-au întipărit de la sine în mintea meşterilor populari din întreaga ţară. Marea majoritate a acestora participă la fiecare ediţie fără să fie anunţaţi. Ei ştiu că de Sfântul Gheorghe şi în apropierea marii sărbători Adormirea Maicii Domnului oraşul Botoşani se îmbracă în haine de sărbătoare. Aceasta este mulţumită şi de modul cum s-a derulat cea de-a patra ediţie a Târgului Meşterilor Populari, participarea a peste 80 de meşteri populari, fiind una dintre cele mai mari din întreaga ţară Satisfacţia mea personală este că la această ediţie ne-au onorat cu prezenţa meşterii populari din zone etnografice de prestigiu: Cluj, Mureş, Bistriţa, Maramureş, Vâlcea, Harghita. Judeţul Botoşani s-a remarcatcu ţesăturile de interior, Harghita cu ceramică populară de Corund, Bistriţa şi Sighişoara cu împletituri din papură”.

După festivitatea inaugurală, pe Pietonal a avut loc un mini spectacol coregrafic, unde au participat formaţiile de dansuri ale copiilor, din Botoşani formaţia de dansuri „Balada” coordonaţi de Mihai Fediuc, şi copiii de la Liceul Teoretic coordonaţi de Ionel Petrişor, cei de la Avrămeni, conduşi de Letiţia Cobâlă, şi Ansamblul „Hudeşteanca”, îndrumat de Gheorghe Mitoceanu

Botoşănenii care au fost la deschiderea festivalului au putut admira costume populare, ţesături, opinci, sculpturi în lemn, vase de ceramică, măşti şi ouă încondeiate

Meşterii Adrian şi Simona Bledea din Baia Mare au venit cu ceramică decorativă, iar meşterii din centru Marginea (Rădăuţi-Suceava) au venit cu ceramică roşie utilitară, recunoscută în întreaga ţară şi premiată la mai multe festivaluri. S-au remarcat cu ţesăturile de interior meşterii: Aurica Cojocariu din Ungureni, Maria Burlacu din Ungureni, Eugenia Hudişteanu din Conceşti, Floarea şi Mihai Maxim din Tudora. Meştera Niculina Andronache din Vorona a venit la târg cu mai mulţi ucenici, iar basarabeanca Eugenia Moldovanu, aflată pentru a treia oară la Botoşani, a adus obiecte din paie.







Parada fanfarelor din mai multe localităţi.

În ziua de sâmbătă 8 august, a avut loc Festivalul ,, Vasile Andriescu”, unde au participat formaţii din Tudora . Lozna, Israel şi Ansamblul „Mate Yehuda” din Israel, invitată de Asociaţia „Orpheus”. Duminică 9 august, a avut loc ,, Parada fanfarelor” din Botoşani, Dorohoi, Vorona, Corni, Brehuieşti, Ungureni, Mileanca, Cordăreni, Hudeşti, Iaşi, Suceava.
Tot duminică la închiderea ,, festivalului „ a participat formaţia din Ucraina, Israel, Balada” , Vorona şi Slatina

Printre meşteri se numără meşterul sucevean Toader Ignătescu cu măşti sculptate în lemn, cu icoane sculptate, obiecte de cult religios, crucifixe

EXPOZITIA FILATELICA NATIONALA ,, FILEX TRANSSILVANICA"

SEMICENTENARUL FILATELIC BISTRIŢEAN
JUNIMEA STUDENTFILA 2009 EDIŢIA a V-aLa Bistriţa în perioada 14-19 iulie 2009, a avut loc Expoziţia Filatelică Naţională ,, Filex Transilvanica”, ediţia a XV-a -2009.La deschiderea manifestării cu prilejul sărbătoririi a 745 de ani de atestare documentară 1264-2009, date de referinţă în istoria multiseculară a burgului transilvănean, domnul primar al municipiului Bistriţa Ovidiu Teodor Creţu a declarat:. ,,Pentru prima dată acest nume pomenit într-un hrisov semnat de papa Urban al IV-lea, la 16 iulie 1264, oraşul Bistriţa îşi poartă cu mândrie şi demnitate cei 745 de ani. Şi tocmai în acest an aniversar, datorită efortului deosebit al entuziaştilor pasionaţi ai filateliei, tenacităţii, perseverenţei şi trudei lor, mi se oferă prilejul de a participa la inaugurarea expoziţiei filatelice ,, FILEX TRANSSILVANICA” ediţia a-XV-a iulie 2009, în aceste zile când serbăm şi semicentenarul filatelic bistriţean-a 50 de ani de la înfiinţarea primului Cerc filatelic în oraş-, precum şi participarea la ediţia a V-a a Expoziţiei Naţionale ,, JUNIMEA- STUDENTFILA-2009”. (..) ,,Expoziţia ,, Filex Transilvanica” are o conotaţie deosebită: este dedicată dumneavoastră, filateliştilor! (..) Domnul primar a încheiat discursul prin urări:,,Bine aţi venit aici, unde zeul filateliei vă aşteaptă şi vă întâmpină, îmbiindu-vă pe fiecare din dumneavoastră cu un trofeu mult râvnit! Încărcaţi-vă sufletele din căldura inimilor noastre, a bistriţenilor, zăbovind în amintirea viitoare, măcar o clipă, cu gândul la locurile acestea minunate”.
Domnul Leonard Paşcanu, în calitate de preşedinte al F.F.R. a prezentat despre ,, harnica Societate Filatelică Bistriţeană” a declarat: ,,Prin această expoziţie filateliştii bistriţeni, conduşi cu pasiune şi entuziasm de preşedintele asociaţiei Bistriţeana-domnul Mircea Calu, oferă colecţionarilor o minunată ocazie de a expune propriile exponate ca rod al pasiunii pentru marca poştală. Puţine asociaţii filatelice din România reuşesc astăzi să organizeze astfel de expoziţii. Colegii noştri de la Bistriţa ne oferă un exemplu pozitiv de parteneriat cultural cu oficialităţile locale, pe care le-au convins de rolul educativ al filateliei. Colectivul condus de dl Mircea Calu ne-a oferit de-a lungul timpului ospitalitatea şi prietenia care ne determină să revenim cu mare plăcere la Bistriţa”.
La aniversare ,, Semicentenarului” domnul Mircea Calu, în calitate de preşedinte al Asociaţiei Filatelice Bistriţa, a declarat: ,, Am găsit, ca de fiecare dată, spijin concret din partea Primăriei şi Consiliului Local Bistriţa, un aport deosebit din partea domnului primar ing. Ovidiu Creţu, un mare iubitor al artelor. (..),, Am apelat la Extensia universitară Babeş Bolyai- Extensia Universitară Bistriţa, în susţinerea şi găzduirea expoziţiei. Sprijinul acordat de rectorul Universităţii, prof. Andrei Marga şi domnul prof. Şerban Marcel, director general al Extensiei Universitare Bistriţa, a fost de maximă competenţă şi înţelegere în colaborare”. În încheierea discursului domnul Mircea Calu a urat: ,, Noi generaţia filatelică 2009 lăsăm o moştenire cu temelii solide şi dorim celor ce vor veni ca la Centenar să aibă rezultatele pe măsura înaintaşilor”.



La această expoziţie am avut onoarea să particip fiind invitată de domnul Mircea Calu, preşedintele Asociaţiei Filatelice Bistriţa. Printre lucrările expuse voi prezenta căteva exponate ,, Ştefan cel mare şi sfânt" a dlui Ioan Catană, ,, Errore humanum est” a dlui Mircea Calu, ,, Dulcea Bucovină”, a dlui Coriolan Chiricheş, ,, Regatul României” a dlui Marius Muntean, ,, Arhitectura pe teritoriul României”, a dlui Andrei Potcoavă, ,, George Enescu” , a dlui Vasile Doroş, ,, Premiere cosmice 1957-1961, a dnei Nicoleta Diaconu, ,,Braşovul la începutul de secol XX”, a dnei Monica Muntean, ,, Plante medicinale” , a dnei Luniniţa Simion şi exponatele mele în filatelie ,, Femeii celebre de-a lungul istoriei”, şi exponatul de cartofilie ,, Femeii celebre- De la dorinţă la realitate” , autor VIORICA HRUSTOVICI- Botoşani. Doresc să trasnsmit mulţumirile mele comitetului de organizare, comitetului de onoare participanti la inaugurarea expoziţiei filatelice ,, Filex Transilvania”, să mulţumesc echipei de montare şi demontare a panourilor şi bineînţeles dlui Mircea Calu, care m-a invitat la această manifestare culturală de mare însemnătate istorică al oraşului Bistriţa. De asemenea mulţumesc mult dlui preşedinte Leonard Paşcanu, preşedinte al FFR. România pentru aprecierile făcute referitor la exponatele mele şi încurajările pentru perfecţionarea lor. Mulţumesc mult celor are mi-au transmis felicitări transmise de pasionaţi ai filateliei din România. Vă mulţumesc mult!

NICOLAE IORGA IN NUMISMATICA-COLECTIONAR MIHAI CORNACI

Domnul Mihai Cornaci, a început activitatea de numismat din 1974, când a fost admis ca membru al Societăţii Numismatice Române.În 1982, ca membru fondator împreună cu dl Ştefan Nicolau şi d-l Mihai S. Urigiuc, preşedintele fondator al Secţiei Botoşani, au contribuit la dezvoltarea secţiei de numismatică. Domnul Mihai Cornaci a participat în calitate de coorganizator la unele manifestări de rang naţional şi interjudeţean şi la mai multe expoziţii tematice, aniversative sau comemorative generate de ,,constelaţia personalităţilor cultural-ştiinţifice botoşănene” în cei peste 25 de ani de la constituirea Secţiei Botoşani a S.N.R. În calitate de colecţionară dar de filatelie şi cărţi poştale, i-am adresat dlui Cornaci câteva întrebări:
H.V. Ce aţi colecţionat de-a lungul timpului şi care sunt cele mai valoroase piese (materiale) din colecţia dvs.?
Domnul Mihai Cornaci.: ,,Principalele mele domenii de colecţionare sunt: numismatica şi filatelia cu tot ceea ce includ ele în detaliu. Subiectul principal, Eminescu. Indiscutabila şi necesara – bibliofilie. O importanţă deosebită o acord pieselor şi exponatelor referitoare la istoria locală. Am dezvoltat (cu dorinţa de a contura un posibil întreg) un exponat de cartofilie cu titlul ,,Botoşani, oraşul meu drag” ce oferă posibilitatea iubitorilor sau celor interesaţi, de a se bucura văzând imagini din oraşul lor, de la începutul sec. XX, până în 1947.În mod asemănător, încerc să dezvolt un studiu privind ,,Berăritul botoşănean” fiind ajutat de prof. arhivist Ştefan Cervatiuc şi de d-l Gh. Lazarovici, moştenitorul fostei Fabrici de bere Cişmea.

H. V. La câte expoziţii aţi participat şi cu ce anume?
Mihai Cornaci.: ,,În primul rând am participat la toate expoziţiile numismatice şi filatelice organizate la Botoşani, ce au avut rang internaţional, naţional, interjudeţean sau local. Am participat de asemenea în ţară sau în străinătate (Mondiala de Filatelie – Sofia 1989) cu exponate, ca invitat sau ca simplu vizitator. Pentru activitaţile şi exponatele meritorii am primit de la diploma de participare până la premiul I.La unele dintre aceste manifestări am avut calitatea de expozant, altă dată membru al juriului, dar de fiecare dată coorganizator. Astfel de expoziţii au fost: România-Ungaria 4-12.10.1986; Inter-Astro-Filex 1987; România-Polonia 23-25.08.1997; Centenarul ,,Mihai Eminescu” – iunie 1989 etc.
H.V Ca, colecţionară ştiu ce înseamnă sacrificiu material pentru a alcătui o colecţie.
Dl Mihai Cornaci m-a încurajat cu o replică..:,, citând pe Stendhal (Jurnal) ,
,,Pentru a aprecia pasiunea unui om, ar trebui să cunoaştem ce preţ au pentru el toate lucrările pe care le sacrifică pasiunii sale”.,,Cu siguranţă, fiecare pasiune presupune şi anumite sacrificii. În ceea ce mă priveşte, uneori am fost nevoit, să redirecţionez unele sume de bani pentru achiziţionarea unor piese sau a unor cărţi.H.V Vă rog să-mi spuneţi despre colecţionarii de ieri şi azi:
Mihai Cornaci.:Colecţionari cunoscuţi în literatura de specialitate: Christian D. Malhasovici, Alexandru Chardinal, Carol Botoşăneanu.
În intervalul 1900-1950: Eugen Braha (n.1908); Scarlat Braha (1876-1946?); Dumitru Furtună (1890-1965); George Enescu (1881-1955); Ion Pillat (1891-1945); Antonin Ferhardt; Constantin Iordăchescu.
În intervalul 1950-1990: Emilian Bujoreanu; Tomiţă Marinescu; Costică Dămăceanu; Vasile Arnăutu; Ioan Vaidner; Luca Andronic; Dumitru Cucu; Francisk Mercik; Dumitru Matei; Liviu Gafiţescu; Teodor Brădescu; Mihai Ungureanu; Gh. Luţuc

Şi din prezent: Mihai Urigiuc; Ştefan Nicolau; Coriolan Chiricheş; Gică Mariţanu; Ioan Siminicianu; Gh. Bocan; Pavel Luţuc; Neculai Ţurcanu; Viorica Hruştovici; Vasile Atănăsoaie; Gh. Ciotină.
H.V.Domnul Mihai Cornaci, vă rog să-mi spuneţi despre medaliile editate dedicate lui Nicolae Iorga

Medalii dedicate lui Nicolae Iorga,,Marele istoric de renume mondial a fost omagiat prin medalistică încă din timpul vieţii. La împlinirea vârstei de 50 de ani (1921) admiratorii şi foştii elevi i-au dedicat o medalie în semn de consideraţie şi preţuire indicat de înscripţea:,,IUBITULUI PROFESOR ŞI MARELUI ROMÂN”, la împlinirea vârstei de 50 de ani. Feţele medaliei redau : bustul profesorului în profil spre stânga şi o reprezentare alegorică a Înţelepciunii ( femeie încoronată cu lauri care ţine în mâna dreaptă o bufniţă)". (Andone Cumpătescu ,, Personallităţi ale Iaşului în imagini medalistice”. Editura ,, Junimea”- 2002, pag.158),
,,Următoarea apariţie pe faţa unei medalii se produce în anul 1936, când academicianul N. Iorga împlinea 65 de ani, iar revista ,, Neamul Românesc”, 30 de ani de la apariţie. Pe aversul medaliei sunt prezentate busturile savantului şi al soţiei acestuia în profil spre stânga, susţinută în partea inferioară de ramuri de lauri. În exergă înscipţia circulară: ,, ECATERINA ŞI NICOLAE IORGA”. Pe revers este reprezentată clădirea- ,,Universităţii Populare din Vălenii de Munte"- sub care sunt trecuţi milesimii 1906-1936. În partea inferioară exemplare din ,, Neamul Românesc”, aşezate pe ramuri de stejar. Circular, în exergă, este înscripţia : PRIN GRAI, PRIN SLOVĂ, GÂND CURAT, FAPTĂ ROMÂNEASCĂ”. ( Artist medalistică Maria Grigorescu)

,,Medalia editată de Secţia Botoşani a S.N.R.- prezintă bustul savantului în viziunea artistului Gheorghe Adoc în semiprofil spre dreapta. Semicircular în faţă bustului sunt trecuţi milesimii 1871-1940 şi ,,N. Iorga". În partea superioară artistul a plasat un astru făcând aluzie de apartenenţa subiectului la constelaţia marilor personalităţi culturale ale neamului".

,,Reversul este încărcat de înscipţii şi simboluri îmbrăţişate de ramuri de brad şi stejar. În partea superioară, sub ,,CAPUL DE BOUR"-citatul,, POPORUL CARE ARE CULTURĂ /ARE SUFLET ŞI CONŞTIINŢĂ/ ŞI DE LA CONŞTIINŢĂ ŞI/ SUFLET PLEACĂ CELELALTE” N. IORGA. În partea inferioară, pe un spaţiu delimitat de două linii paralele, este dispus textul pe patru rânduri orizontale:,, CETĂŢENII MUNICIPIULUI BOTOŞANI/ OMAGIU/MARELUI CĂRTURAR/ NICOLAE IORGA" , sub care editorul şi milesimul 1990".

Tot la această comemorare Secţia Botoşani a S.N.R. a editat şi o insignă cu diametrul= 30 mm în tiraj de 200 exemplare. Insigna redă aversul medaliei. În casete speciale (tiraj limitat) medalia plachetă şi insigna au fost oferite unor personalităţi prezente la manifestare.Din aceeaşi comandă a Secţiei Botoţani a S.N.R. au fost montate pe peretele din faţă a CASEI MUZEU NICOLAE IORGA- din Botoşani- două medalioane mari din bronz reprezentând aversul şi reversul medaliei editate

,,La centenarul naşterii savantului din 1971 din motive greu de înţeles nu s-a bătut nici o medalie. Abia în anul 1990 la semicentenarul trecerii sale în nefiinţă, Societatea Numismatică Română, editează o medalie iar prin Secţia de la Botoşani editează o medalie şi o plachetă. Medalia realizată de S.N.R., prezintă pe avers bustul savantului cu barbă şi pălărie, sub care sunt trecuţi anii de viaţă 1871-1940. Două ramuri de lauri flanchează bustul, iar în partea superioară este trecut numele şi prenumele. Artistul Vasile Gabor, realizatorul acestei frumoase medalii îşi lasă iniţialele V.G. discret, pe umărul stâng".

,,Ansamblul arhitectural ce domină centrul reversului este ,,CTITORIA N. IORGA/INSTITUTUL DE ISTORIE”. Semicircular, în partea superioară este trecut textul: ,,ÎN MEMORIA MARELUI ISTORIC"- şi milesimul semicentenarului 1990. În partea inferioară a reversului o ramură de lauri şi în exergă, cu litere de dimensiunii mici, editorul. Ambele feţe ale medaliei sunt realizate în excizie".
,,Placheta din tombac cu dimensiunile de... prezintă pe avers bustul savantului în postură de orator. În partea stângă jos, indentificăm semnătura artistului Gh. Adoc şi milesimul 1990. În partea dreaptă este înscripţia ,,N.IORGA" şi milesimii :1871-1940-1990".
. Pe revers este redată imaginea unui brad şi segmente din poezie-,,BRAD BĂTRÂN”( Primele două rânduri din prima strofă şi strofa a IV-a). Între două marcaje paralele dispuse orizontal este trecut textul: ,,SEMICENTENARUL TRECERII/ ÎN NEMURIRE-1990”. În partea inferioară este trecut editorul.
,,Tot în şirul realizărilor medalistice dedicate lui Nicolae Iorga se înscrie şi medalia Institutului de Cultură şi Cercetare Umanistică din VENEŢIA, CASA ROMENA – fondată de cel care întreaga viaţă a fost un apărător al demnităţii omeneşti, al afirmării ideii de libertate democratice şi care a sfârşit pe câmpul de onoare, jertfit pe altarul credinţei sale. Reversul este dominat de bustul celui care a reuşit acel prestigiu unanim recunoscut în lume, în care aducea prinos- României sale. (,,Din nou acasă”, Henri Coandă, interviu luat de V. Firoiu 1968) În faţa bustului, la exergă, înscripţia: ,,NICOLAE IORGA” /1871-1940. Autorul îşi semnează lucrarea în preajma umărului stâng" (CRVCH).

Central pe avers putem contempla imaginea CASEI ROMENA-având în partea superioară înscripţiile:2-aprilie-1930 şi 8 mai 1992. Circular în exergă, înscripţia:,,INSTITUTUL ROMÂN DE CULTURĂ ŞI CERCETARE UMANISTICĂ-VENEŢIA

,,În anul 1993, Universitatea Populară Bucureşti iniţiază şi editează o medalie care reia aversul celei editate de S.N.R. în 1990 .( Andone Cumpătescu.Op.citat pag.159)
Vastitatea operei sale, enormă ca proporţii şi variată ca formă estimată de unii exegeţi la 1359 cărţi şi broşuri şi peste 25 000 de articole precum şi diversitatea preocupărilor sutuează între marii istorici al lumii.(Marcel D. Popa ,, Dicţionar enciclopedic vol III H.K. Editura enciclopedică Bucureşti 1999 pag. 244)Prin opera sa el este ocupantul unui loc în orice Pantheon al ştiinţei , gândirii şi al culturii, iar prin faptele sale, avea mai ales sufletul şi bucuriile unui fondator(N. Dragoş, M. Stoian ,, Drumeţ în calea lupilor”, Editura Eminescu-1987-pag.450)Numeroase instituţii ştiinţifice şi de cultură îi poartă şi azi numele. Una dintre acestea este şi Biblioteca Judeţeană-,,Nicolae Iorga”, Ploieşti. În anul 1996, Biblioteca a sărbătorit 75 de ani de activitate şi editează o medalie dedicată acestui moment aniversar. Pe revers sugestiv este redat copacul pe o carte, iar în partea superioară milesimul 75. Semicircular în exergă pe o panglică desfăşurată este redat textul (lozinca) ,,VIVAT, CRESCAT, FLOREAT”. şi milesimii 1921-1996. Aversul este ocupat de bustul istoricului Nicolae Iorga, fiind reluată opera artistului Gh. Adoc, pentru medalia Secţiei Botoşani a S. N. R. Din 1990. În faţa şi la spatele bustului este dispus textul:,, BIBLIOTECA JUDEŢEANĂ/ NICOLAE IORGA/ PLOIEŞTI”. Reprezentarea reversului aparţine artistului ,, C-tin Dumitrescu”. Tirajul (oficial) 150 de exemplare. Tot în acest an Muzeul N. Iorga din Vălenii de Munte editează o medalie ocazionată de împlinirea a 125 de ani de la naşterea savantului. Avers- reluarea portret-Gh. Adoc 1990 Compoziţia reversului aparţine artistului Vasile Gabor. R.A-( ,, Monetăria Statului”, Activitatea medalistică 1990-1997, Bucureşti-1998, pag.100)

Urmare a prestigiului cât şi a legăturilor permanente a lui N. Iorga cu Botoşanii, în anul 2001 ia fiinţă Asociaţia Culturală ,, Nicolae Iorga” care prin unele programe împlementate au adus noi valenţe , acte cultural în spaţiul muzeal al Casei ,,Nicolae Iorga”, BOTOŞANI. Tot spre cinstirea, în amintirea celui deosebit dintre fiii săi, municipiul Botoşani creează din 2003, Premiul Naţional ,,Nicolae Iorga”. Fiecare laureat al acestui premiu a primit şi câte o medalie editată de Asociaţia Culturală ,,N.Iorga”, prin energica fondatoare VIORICA BUDĂI-DAMASCHIN şi S.N.R. Botoşani. Aversul reia portretul creeat de artistul Gh. Adoc în 1990 ( fără astru). Semicircular, pe două rânduri dispuse în faţa bustului este înscripţionat textul: ,, PREMIUL NAŢIONAL DE ISTORIE/ NICOLAE IORGA”

”. Pe revers este redată macheta vechii clădiri al Liceului A.T.Laurian- ( înainte de incendiul din 6 decembrie1917 ). În partea superioară milesimii 1881-1886 ce delimitează timpul cât N.Iorga a fost la acest liceu. Circular, textul: ,,LICEUL AUGUST TREBONIU LAURIAN” BOTOŞANI, Sub terasă, cu litere mici este trecut editorul ,,S.N.R.- SECŢIA BOTOŞANI”. În anul 2002, la împlinirea unui deceniu de activitate a Consiliului Judeţean Botoşani- este editată o medalie. Central pe avers, este redată macheta clădirii, deasupra căreia înscrisul : ,,CONSILIUL JUDEŢEAN BOTOŞANI/10 ani. Sub clădire-milesimii 1992 şi 2002 încadrează-iniţialele C.J.B Sub terasă, iniţialele artistului gravor M. F. (Maximilian Fetiţa).

Pe revers este reluat portretul lui N. Iorga creat de artistul Gh. Adoc în anul 1990- pentru medalia- Semicentenarul N. Iorga-Botoşani. Semicircular, în faţa bustului:,, NICOLAE IORGA/ 1871-1940”.

Obs.
1. Toate medaliile prezentate sunt realizate în excizie din tambac cu o grosime de 4- 7 mm şi au un diametru de 60 mm.(excepţie- CASA ROMENA- Veneţia-1992= 70, 4 mm)
2. Toate au ambele feţe cu execuţie în excizie.
3. Din cele cunoscute, au mai fost editate pe plan local, insigne:
-Universitatea de Vară-Vălenii de Munte”, pătrat egal 30mm cu fond de culoare negru şi albastru.
- Semicentenarul N. Iorga- Editor R. Drăgănescu-Iaşi.
- 68 ani de la moarte( (28 noiembrie-2008), Editor- D-tru Haha-Darabani.
4. La manifestările din 26-27 noiembrie 2004, Secţia Botoşani a S. N.R. a organizat în holul Teatrului ,, Mihai Eminescu” o expoziţie numismatică dedicată savantului. Preşedintele Asociaţiei Culturale ,,Nicolae Iorga” Botoşani, dna Violeta Budăi-Damaschin a recompensat expoziţia cu diplome şi medalii.
A prezentat domnul Mihai C.V. Cornaci bibliotecar, secretarul Secţiei Botoşani a Societăţii Numismatice Române.

CABINETUL DE NUMISMATICA DE LA BOTOSANI

Când spunem Nicolae Iorga, Mihai Eminescu, George Enescu, ne gândim la muzeele din judeţul Botoşani, la decernarea Premiilor Naţionale personalităţilor care s-au implicat în studiu operei înaintaşilor noştri. Ne gândim şi la Cabinetul de Numismatică din oraşul Botoşani. Pentru că aici sunt un grup de colecţionari, pasionaţi ai numismaticii, care au exponate valoroase de medalii, insigne şi monede. Pentru a fi puse în valoare, la 1 decembrie 2006, de Ziua Naţională a României, s-a inaugurat, în Biblioteca judeţeană „Mihai Eminescu” Botoşani, primul Cabinet de Numismatică şi Filatelie din ţară.

Acest cabinet a luat fiinţă prin implicarea doamnei Elena Condrei, iniţiatoarea proiectului, doamna Cornelia Viziteu, directoarea bibliotecii şi domnul Mihai Urigiuc, preşedintele de onoare al Secţiei Botoşani a S.N.R. Prin înfiinţarea acestui cabinet s-a reluat o tradiţie interbelică, ca bibliotecile să aibă şi o secţie specializată de numismatică.

De amenajarea acestui cabinet numismatic s-a ocupat domnul Mihai Cornaci, secretarul Secţiei Numismatice din Botoşani, care a împodobit camera destinată acestui scop cu planşe, exponate, literatură numismatică şi filatelică.

Aici, se organizează expoziţii de numismatică, fiind expuse exponate de medalii şi insigne, monede, filatelie şi cartofilie. La aceste manifestări culturale, participă elevii din Botoşani şi din alte localităţi, aceştia luând contact cu exponatele dedicate personalităţilor botoşănene sau comemorării unor evenimente. Elevii care trec pragul acestui cabinet, pot lua o frumoasă lecţie de ceea ce înseamnă a fi colecţionar şi-şi completează, într-un mod interesant şi plăcut, cunoştinţele căpătate în şcoală.

Domnul Mihai Cornaci, care este responsabilul Cabinetului de Numismatică şi Filatelie de la Biblioteca Judeţeană „Mihai Eminescu” Botoşani, a reuşit să-l amenajeze şi să-l doteze cu o serie de planşe, fotografii, exponate şi literatură numismatică şi filatelică, putând constitui un model şi pentru alte cabinete similare. Pereţii cabinetului sunt împodobiţi cu planşe ce prezintă moneda medievală şi modernă din ţările române, portretele personalităţilor botoşănene, conducătorii Societăţii Numismatice Române, colecţionari botoşăneni de frunte. În mod permanent, vitrinele sunt amenajate cu exponate de medalii, insigne, carte, dedicate lui Mihai Eminescu , N. Iorga, sau altor personalităţi botoşănene.

DIN ISTORIA NUMISMATICII

DIN ISTORIA NUMISMATICIINumismatica (gr. numisma şi lat. nummus, i sau nomisma, atis - monedă, ban) este ştiinţa auxiliară a istoriei având drept obiect de cercetare tipurile monetare, descrierea lor, descifrarea legendelor, materialul din care sunt confecţionate, raporturile dintre diferitele categorii de monedă, circulaţia monetară, alcătuirea Corpusurilor de monede, evoluţia sistemelor monetare dispărute. O ramură a numismaticii, medalistica se ocupă cu studiul medaliilor. Prin natura sa specială, studiul monedei reprezintă un domeniu deosebit de complex şi de complicat, în acelaşi timp, al cercetării istorice, căci moneda conţine, sintetizată în ea, întreaga evoluţie a formaţiunilor politice şi apoi a statului care a emis-o şi în cadrul căruia circulă. Astfel că, apariţia, evoluţia şi răspândirea ei până la tezaurizare reflectă gradul de dezvoltare al societăţii din care provine. Marele numismat francez Ernest Babelon aprecia că "[...]o colecţie de monede este un depozit de documente contemporane care n-au putut fi alterate în decursul timpurilor prin transcrieri greşite, prin interpolări voite, prin suprimări arbitrare sau inconştiente[...]. Ele sunt martori oculari şi oficiali, chemaţi fără încetare să facă mărturisiri în vasta anchetă pe care ştiinţele istorice o întreprind din diferite puncte de vedere asupra trecutului omenirii; o monedă este, mai adeseori de cât se crede, singurul document autentic care a ferit de profanarea uitării, un eveniment istoric[...]" (apud C. Moisil, Două ştiinţe surori: numismatica şi sigilografia, p. 8).
În 1690 Franşois le Blanc publică la Paris un catalog privind monedele franceze. Iniţiativa sa a fost continuată, astfel încât în perioada imediat următoare atenţia mediilor ştiinţifice este atrasă de această nouă latură a cercetărilor istorice. Astfel, în 1738 în Germania, la Halle, Johann Schulge anunţa înfiinţarea unui Colegiu particular la celebra universitate din oraş, unde va preda despre monede şi despre ştiinţa numismatică. În 1766 cursul a fost publicat sub formă de carte. Multă vreme numismatica s-a predat ca ştiinţă auxiliară a arheologiei. În 1801 s-a introdus la Universitatea din Coymbra şi la Biblioteca Publică din Lisabona. Astăzi universităţile din Berlin, Hamburg, Heidelberg, Göttingen, Braunschweig, Münster oferă cursuri de numismatică.
Tot în această perioadă, Damaschin Bojincă publică, în 1832-1833 lucrarea despre monedele romane numită Anticele romanilor iar Mihail Ghica publică în acelaşi an primul catalog numismatic românesc: Răgazurile mele sau desfătări numismaticeLa mijlocul secolului al XIX-lea preocupările numismatice cu caracter ştiinţific se intensifică, paralel cu avântul editării documentelor scrise, necesare scrierii istoriei naţionale. O contribuţie remarcabilă a avut publicistul şi colecţionarul de monede şi anticmonede şi antichităţi Cezar Bolliac, socotit întemeietorul numismaticii româneşti. Pasionat colecţionar de monede, în anul 1855 colecţia sa cuprindea cca 3500 de piese din diverse perioade. Peste zece ani, o bună parte din ele le va dona Muzeului Naţional de Arheologie creat de domitorul Al. Ioan Cuza, punând astfel bazele Cabinetului Numismatic al muzeului, cabinet care funcţionează şi astăzi. În 1868, Cezar Bolliac a iniţiat primul curs general de numismatică la Universitatea din Bucureşti, urmat de 37 de elevi şi studenţi. Perioada e la începutul secolului XX este deosebit de intensă în domeniul numismaticii. Astfel, în 1903 se înfiiţează Societatea Numismatică Română care editează un periodic Buletinul Societăţii Numismatice Române. Continuator al activităţii lui Cezar Bolliac a fost academicianul D. A. Sturza se remarcă prin crearea în 1910 a Cabinetului numismatic al Academiei Române al cărui fond l-a tot îmbogăţit până la sfârşitul vieţii sale. Constantin Moisil, mare pasionat de numismatică, este numit director Cabinetului Numismatic al Academiei. În această calitate începe catalogarea, clasificarea şi studierea în amănunţime a pieselor numismatice aflate în această colecţie. Totodată, sub egida Academiei Române, începe editarea unei noi reviste adresate cercetătorilor în domeniu (Studii şi Cercetări de Numismatică) iar ulterior creează prima catedră de numismatică la Şcoala de Arhivistică care funcţiona pe lângă Arhivele Statului din Bucureşti devenind astfel iniţiatorul învăţământului regulat de numismatică din ţara noastră.

. ,,De la Wikipedia, enciclopedia liberă"

DOAMNA VIOLETA BUDAI-DAMASCHIN -Botosani

VIOLETA BUDĂI- DAMASCHIN s-a născut în 1954 la Sibiu.
Este absolventă a Facultăţii de Istorie, Secţia Istorie, din cadrul Universităţii ,,A.I,Cuza” din Iaşi, promoţia 1978. În prezent este muzeograf cu atestat în muzeografie 1982. S-a implicat în cercetarea fondului documentar Nicolae iorga, în organizarea manifestărilor comemorative prilejuite de semicentenarul morţii lui N. Iorga.
PREOCUPĂRI EXTRA PROFESIONALE:
Asociat fondator şi preşedinte al Asociaţiei Culturale ,,N.Iorga ”Botoşani.
PUBLICAŢII:
Comunicări ştiinţifice şi articole semnate în Hierasus, Atheneu, Caiete botoşănene, Clopotul, Gazeta de Botoşani, Evenimentul de Iaşi, Monitorul de Botoşani, Acta Moldaviae, Forum Cultural.
S-a implicat în realizarea filmului documentar ,, Botoşani-oraşul copilăriei lui Nicolae Iorga, realizat şi difuzat pe TVR2. A realizat CD ,, Iorga- ,,Civilizaţie şi Tradiţie”. A oferit mai multe interviuri la Radio Iaşi, SOMAX , Tele M şi Radio Bucureşti .

La Tipografia Hoffnnung a editat minialbumul ,, Iorga în iconografie”, la Honterus Sibiu a editat pliantul ,, Botoşani-muzee şi case memoriale., iar (colaborator) SC ,,Damorinf” a editat setul de ilustrate ,, Valori patrimoniale la Casă Memorială Nicolae Iorga”

Cu ocazia zilei de 8 Martie -2009, în cadrul ,,Galei valorilor feminine din Botoşani”, manifestare deosebită , organizată de Primăria Botoşani, cu scopul premierii femeilor care s-au remarcat în domeniul lor de activitate şi au sporit renumele Botoşaniului, în ţară şi peste hotare, doamnei Violeta Budăi Damaschin i s-a acordat ,, Diploma de excelenţă”.
DESPRE VIOLETA BUDĂI-DAMASCHIN, domnul Gh. Median, a declarat:

,,De mai bine de trei decenii dna Violeta Damaschin îşi desfăşoară activitatea la Casa Memorială ,, Nicolae Iorga" din Botoşani. Roadele activităţii sale sunt marea înfăţişare a expoziţiei de bază a casei memoriale, care reconstituie, inspirat, atmosfera anilor în care copilul N. Iorga, alături de mama şi fratele său a locuit aici (1876-1880), numeroase studii şi articole legate de viaţa şi activitatea marelui istoric, sutele de obiecte şi documente cu care a îmbogăţit patrimoniul casei memoriale şi mai cu seamă Instituirea Premiului Naţional de Istorie,,Nicolae Iorga", pe care împreună cu Primăria Municipiului Botoşani, îl acordă celor mai merituoşi cercetători ai operei ilustrului savant, începând din 2003. Violeta Budăi Damaschin este o prezenţă activă culturală a Botoşaniului, o personalitate de înaltă ţinută intelectuală, un nume rostit cu respect de concetăţenii săi"