EMANCIPAREA FEMEII: ,,Caii la fereastră", piesă înterpretată la Teatrul ,, Mihai Eminescu" din Botosani

Pe data de 12 aprilie 2012, la Teatrul ,, Mihai Eminescu" din Botoşani, a avut loc spectacolul ,, ,,Caii la fereastră"
Regia artistică: Matei Vişniec despre ,, Caii la fereastră"
Scenografia:MIHAI PASTRAMAGIU
Regia artistică: PETRU VUTCĂRĂU
ilustraţia muzicală: SERGIU SCRELEA
Distribuţia: Mesagerul: Bogdan Muncaciu
Mama: Gina Pătraşcu
Fiul: Ioan Creţescu
Tatăl: Volin Costin
Fiica: Andreea Moţcu
Soţia: Mirela Nistor
Soţul: Alexandru Dobiniciuc
Matei Vişniec despre ,, Caii la fereastră" ,,Este o piesă care mi-a marcat viaţa din multe puncte de vedere. Am scris-o cu doi ani înainte de plecarea mea din ţară, prin 1985, şi a fost piesa cu care era cât pe ce să debutez în România. În Franţa, a fost prima piesă care mi-a fost tradusă în franceză.....,, Caii..." este un text care figurează şi în manualele şcolare, socotindu-se că mă reprezintă într-un fel, fiind ca o prelungire a teatrului absurdului în social, pentru că este o piesă în care eu demasc manipularea indivizilor prin marile idei, prin termeni precum datorie, eroism şi alte asemenea mari slogane. Societăţile totalitariste ştiu să manipuleze foarte bine prin fraze patriotarde, prinapelul de emoţii. Eu încercam atunci să denunţ isteria anti războinică din vremea lui Ceauşescu. România nu era atacată din nicio parte, nu era ameninţată decât din interior, de propria sa incapacitate de a evolua, dar se organizau în acei ani nişte mari manifestaţii antirăzboinice.
E un text ,,deschis" şi de fiecare dată când este montat, pe mine mă interesează ce a văzut noul regizor, noii actori, noul public în această piesă. Pentru că teatrul este un spaţiu de dezbatere, de inovaţie, de invenţie, de înterpretare, de descoperire. Îmi place să mă las surprins de ceea ce descoperă ceilalţi în textele mele!" a încheiat autorul
,, Caii la fereastră" în viziunea regizorului Petru Vutcărău
,,Este vorba despre faptul că oamenii se ucid. Se ucid fără rost, fără sens. Se ucid la infinit, fără a se opri. Sunt războaie, vărsări de sânge, suferinţe. Dar oamenii se ucid şi prin relaţiile dintre ei. Generaţiile tinere sunt dezumanizante. Omul are şi această pornire nefastă de a distruge tot ceea ce se află în jurul său, iar unii oameni se îmbogăţesc şi trăiesc tocmai de pe seama acestor distrugeri. Practic, omul se află în faţa unei alegeri: se va autodistruge, sau va conserva umanitatea, dragostea, buna înţelegere? E limpede, trebuie să ne revizuim modul de a conveţui pe această planetă! a declarat regizorul.