MARIA MOISOIU-,,PASAGERĂ-N TRENUL VIEŢII”

De Sânziene, o nouă lansare de carte
–POEME-
MARIA MOISOIU-,,PASAGERĂ-N TRENUL VIEŢII”
Muzeograf Steliana Băltuţă
Pe 24 iunie 2011, orele 10 a fost zi de sărbătoare în Sala de Festivităţi a Muzeului Judeţean Botoşani.
Sărbătoarea a fost amplificată de prezenţa la Botoşani a colegilor de Facultate ai doamnei Maria Moisoiu, cărora autoarea poemelor le-a făcut o surpriză şi un dar, o plăcută reîntâlnire peste ani, a unei generaţii, aici în ,,Ţara de Sus” locul de naştere al atâtor mari personalităţi româneşti, Mihai Eminescu, Nicolae Iorga, Ştefan Luchian, George Enescu, Octav Băncilă, Grigore Antipa, Octav Onicescu, aşa cum afirmă şi Dumitran Frunză, care semnează prefaţa cu titlul ,, Tainile lumii, visul şi gândul”.
Volumul de poeme a apărut la Editura ,, Agata” din Botoşani şi a fost lansat de către distinsa doamnă Dana Pietraru, în sală fiind colegii de Facultate ai autoarei, membri ai familiei, muzeografi, public botoşănean, şi nu în ultimul rând, reprezentanţi ai Editurii cu însuşi directorul Ion Istrate.
Poemele sunt grupate în VI capitole: ,, Copilăria neştearsă amintire” , ,, Tinereţea, o intensă trăire”, ”Pe căile vieţii”, „ Un vânt la răscruce”, „Dialog între generaţii”, ,, Mea culpa”.
Noua apariţie editorială fiind lansată într-un cadru ales, şi chiar în ziua de Sânziene, autoarea poemelor a ales pentru momentul potrivit să recite ,, Legenda sânzâienelor dedicată (colegilor de liceu şi Facultate) ai domniei sale, aflată în primul volum publicat, ,, Legenda satului de altădată”,tot la Editura ,, Agata”, Botoşani.
,, O floare dintre sutele de frumuseţi perene
s-arătă privirii în pragul sărbătorii de Sânzâiene.
Într-un un mix ameţitor de culori şi miresme
Vesteşte naşterea unui sfânt în vară, devreme.

Are nuanţa programată cu pricepere de natură.
Apare-n galben auriu, ca polenul, în coloratură.
Cu delicateţe, ţese un covor cu florile câmpului.
împestriţat cu paleta vie a culorilor anotimpului.

În preajma satului Busuiceni, pe străvechiul câmp,
floarea are putere ce vine din istoricul timp.
Acolo, sânzâienele cresc şi-nfloresc ca-n legendă
şi farmecul lor din neam în neam se perindă”.
(….)

Sala Muzeului unde s-a desfăşurat lansarea, a avut două simboluri ale satului, expuse privirii participanţilor: un lăicer pentru interiorul locuinţei tradiţionale, având ca decor ,,vrâste” (dungi) stilizare a câmpurilor înverzite, a asfinţitului roşu de soare peste deal, şi a nopţii întunecate, căzută peste satul adormit după o zi de muncă, şi al doilea simbol, au fost florile de sânziene, prinse în buchete galbene, peste culorile lăicerului, la dorinţa Mariei Moisoiu, regina zilei de sărbătoare.
Pe toată durata prezentării, în încăpere a plutit mireasma de la florile expuse, dar şi de la buchetul mare, pregătit ca dar pentru cei prezenţi.
Această zi din luna iunie, apare în Vieţile Sfinţilor ca Pomenirea Naşterii Cinstitului Slăvitorului Prooroc înaintemergătorul şi Botezătorul Ioan.
În calendarul popular, ziua de 24 iunie este înscrisă ca ,,Sfântul Ioan de vară; Sânziene; Ziua Soarelui; Amuţitul cucului; Naşterea Sf. Ioan Botezătorul; Aducerea moaştelor Sf.Mare Mucenic Ioan cel Nou de la Suceava”.
,,Sânzienile reprezintă momentul de cotitură al verii către iarnă, finalul muncilor agricole şi pregătirea pentru strângerea recoltelor (secerişul, culesul legumelor, al fructelor, al viţei de vie)”
,, Cucul cântă numai de la Buna vestire până la Sânziene”.
În credinţa veche populară această zi trebuia ţinută, pentru a feri recolta de grindină şi furtuni. Tot acum se culegeau plante de leac. Dacă te încingeai cu cicoare şi pelin nu te durea mijlocul.
,,În anul 1402 domnitorul Alexandru cel Bun, a trimis să se aducă de la Cetatea Albă la Suceava, moaştele Sf.Mare Mucenic Ioan cel Nou şi le-au aşezat în Sfânta Mitropolie, fiind tot în 24 iunie. Apoi, după mutarea domniei şi Mitropoliei la Iaşi, au fost duse şi moaştele acolo. Prin anul 1686, din pricina năvălirilor tătărăşti, în vremea mitropolitului Dosoftei, sfintele moaşte au fost mutate în ţara leşească şi abia pe la 1783, după 97 de ani s-au îmtors la Suceava, unde şi acum, an de an este pelerinaj şi se sărbătoreşte această zi”.
Bine aleasă pentru lansarea volumului de poeme,24 iunie este o zi binecuvântată pentru autoarea Maria Moisoiu, o zi binecuvântată pentru creştinii ortodocşi, o zi încărcată de semnificaţii pentru viaţa satului, a fost o zi de bucurie, de mulţumire sufletească, o zi de adevărată sărbătoare, şi încântare pentru cei prezenţi.