Complexul Muzeal Naţional „Moldova” - Muzeul Etnografic al Moldovei în colaborare cu Asociația „Universul Prieteniei” și Asociația „Alexandru Lăpușneanu” , a organizeazat momentul omagial dedicat etnografei Emilia Pavel cu prilejul aniversării a 60 de ani de carieră. Evenimentul a avut loc sâmbătă, 16 aprilie 2011, la Muzeul Unirii.
Emilia Pavel s-a nãscut în satul Popeşti, judeţul Iaşi, la 9 aprilie 1925. Dupã şcoala primarã, urmatã în satul natal, a continuat studiile la Şcoala Normală şi la Liceul de fete „Oltea Doamna”, absolvit în anul 1946, apoi la Facultatea de Istorie a Universitãţii „Al. I. Cuza”, finalizate cu Diploma de Stat, în iulie 1950.Din luna iulie 1951 a fost încadratã ca şef de secţie la Muzeul Etnografic al Moldovei, pe prima schemă de funcţionare care s-a aprobat muzeului.
Prin planul de activitate al Muzeului, Emiliei Pavel i-a revenit sarcina de a constitui colecţia de port popular din Moldova, pe zone etnografice, colecţia de scoarţe şi ţesãturi ţãrãneşti din Moldova, ca şi obiceiurile populare, în special mãştile de Anul Nou. Astfel, a strãbãtut, la pas, indiferent de anotimp, toate zonele etnografice ale Moldovei, a discutat cu bãtrânii satelor, i-a convins sã doneze muzeului piese autentice de port popular, apoi a achiziţionat obiecte de mobilier ţãrãnesc, unelte pentru industria casnicã textilã, prese de ulei, teascuri de stors struguri, unelte agricole, grinzi de lemn din locuinţe, etc.
In imagine foto dreapta :Rodica Rodean, Grigore Ilisei, Emilia Pavel, Maria Hatmanu, Aurica Ichim, Dan Hatmanu
A contribuit la constituirea colecţiilor, la conservarea şi restaurarea pieselor, la etalarea, pe săli, a spectacolelor, participând la inaugurarea primului Muzeu Etnografic al Moldovei la Iaşi, la 16 februarie 1958.
A participat la sesiuni ştiinţifice şi simpozioane naţionale şi internaţionale, organizate de muzeele etnografice din ţară, de către institutele de profil ale Academiei Române, precum şi la Zilele Academice Ieşene, unde a prezentat rezultatele cercetărilor etnografice efectuate pe teren, în peste 100 de studii de specialitate, publicate în reviste, anuare, volume omagiale, etc
A luat numeroase premii naţionale şi internaţionale, a fost desemnată cetăţean de onoare a satului natal Popeşti (2004).
Amintim:Ordinul Meritul Cultural în grad de Comandor categoria H desemnat de către preşedintele României (2004) ,
Medalia Mondială a Libertăţii acordată de către Institutul Biografic American (2006) ,
Diploma de excelenţă in cadrul Festivalului Folcloric Datini şi Obiceiuri de iarnă (2007),
Medalia Jubiliara la aniversarea Centenarului Muzeului Astra Sibiu (2005),
Numirea onorifică acordată de către Consiliul de publicaţie din cadrul Institutului Biografic American (2005)
In imagine foto dna Zoe Dumitrescu Busulenga
“…doamna Emilia Pavel, cel mai de seamă etnograf din a doua jumătate a secolului trecut. Valoarea activităţii sale în cultura românească se va impune întotdeauna spiritului naţional. “
(Zoe Dumitrescu Buşulenga)
In imagine foto stanga Romulus Vulcanescu
“ Emilia Pavel este o cercetătoare ştiinţifică reputată în domeniul artei ţărăneşti şi populare, ca şi al muzeologiei generale. “
(Romulus Vulcanescu)
“ Portul popular din zona Iaşi a costituit pentru mine o foarte agreabilă surpriză...Dvs, vă afirmaţi tot mai mult, spre marea mea bucurie, drept o pasionată etnografă, care şi-a găsit adevărata ei vocaţie.” ( Petre Caraman)
„Cu un temperament impetuos, o vocaţie autentică şi nesfârşite energii harice, Emilia Pavel a adunat o comoară patrimonială, reprezentativă, spectaculoasă, care v-a străluci în lume atâta timp cât va exista simţire românească.” (Daniel Corbu)
„ Emilia Pavel, etnograful despre care Iordan Datcu, unul dintre corifeii etnografiei, scrie că face parte din elita domeniului, distingându-se prin faptul că-şi întemeiază studiile şi judecăţile de valoare pe probe relevante, grăitoare, a rămas o viaţă cu satul în suflet.”
„Emilia Pavel şi-a dedicat întreaga viaţă, adăugând picătură cu picătură în patrimoniul cultural al ţării, monstre de port popular de rară valoare, fără de care am fi fost mai săraci sufleteşte.”
(Ion Bălteanu)
Lucrarea Emiliei Pavel, ,,Valori etnografice româneşti în imagini", prefaţată de Iordan Datcu, structurată într-o sinteză etnologică de interes ştiinţific, cuprinde materiale de pe întreg cuprinsul Moldovei, selecţionate şi fişate cu prilejul cercetărilor etnografice, pe o perioadă de peste patru decenii.
Importantele teme din această sinteză se referă la aşezări, satul, gospodăria, casa, podoabe vestimentare şi de interior, simboluri şi motive decorative, confluenţe şi arii culturale, evocări şi portrete. De aceea considerăm că materialul publicat în acest album (prin bogăţia imaginilor şi prin caracterul inedit al acestora, prin calitatea lor se apropie de un album) va constitui un important instrument de lucru pentru specialiştii din ţară şi de peste hotare, care pe lângă textul autoarei vor avea la dispoziţie materialul ilustrativ autentic.
Textul este însoţit de fotografii relevante, 200 alb-negru şi de 140 de planşe color. Materialul ilustrativ este unul de patrimoniu, piesele fiind reale vestigii ale unor vremuri dispărute din viaţa satului românesc.
Lucrarea Emiliei Pavel, ,,Studii de etnologie românească", prefaţată de Zoe Dumitrescu Buşulenga, structurată într-o sinteză etnologică de interes ştiinţific, cuprinde materiale de pe aproape întreg cuprinsul ţării, selecţionate şi fişate cu prilejul cercetărilor etnografice în teren, pe o perioadă de peste trei decenii.
În prezentarea materialului, prioritate o au cercetările etnografice din Moldova.
Importantele teme din această sinteză se referă la aşezări, satul, gospodăria, casa, podoabe vestimentare şi de interior, simboluri şi motive decorative, confluenţe şi arii culturale, evocări şi portrete.
De aceea considerăm că materialul publicat într-un volum special va constitui un important instrument de lucru, pentru specialiştii din ţară şi de peste hotare.
Textul este însoţit de fotografii etnografice, cu valoare de patrimoniu, alb-negru şi color, total 320 pagini. Materialul ilustrativ este unul de patrimoniu, piesele fiind reale vestigii ale unor vremuri dispărute din viaţa satului românesc
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu