joi, 24 martie 2011
FEMEIA AVIATOR
După Ecaterina Teodoroiu urmează Smaranda Brăescu, (n. 21 mai 1897 - d. 2 februarie 1948) a fost prima femeie pilot din România, prima femeie parașutist cu brevet din România, campioană europeană la parașutism (1931) și campioană mondială (în 1932, cu recordul de 7.200 m la Sacramento, SUA).A fost nevoie de 20 de ani ca altcineva să îi întreacă recordul.S-a născut în satul Hânțești, comuna Buciumeni, din județul Covurlui (interbelic), ulterior județul Tutova (interbelic), actual în județul Galați. Între anii 1924 - 1928 a absolvit cursurile Academiei de Belle Arte din București, secția de Artă Decorativă și ceramică. La 5 iulie 1928 a executat primul salt cu parașuta, de la înălțimea de 600 de metri. La 2 octombrie 1931 câștigă titlul european la parașutism, în urma unui salt de la înălțimea de 6000 de metri, depășind și recordul american de 5384 metri. În urma acestui succes a fost decorată cu Ordinul Virtutea Aeronautică - clasa Crucea de Aur. Proprietară a două avioane, un biplan de tip Pevuez și un bimotor de tip Milles Hawk, cu cel de-al doilea, în 1932 a stabilit primul record de traversare a Mării Mediterane în 6 ore și 10 minute, străbătând distanța de 1100 Km, între Roma și Tripoli. ,, ,,Cădeam, cădeam cu toată greutatea corpului, cu toată senzaţia căderii vertiginoase. O clipă nesfârşită şi deodată o smucitură, care curma fâlfâitul paraşutei în desfăşurare. Se deschisese şi eram salvată. Făcui ochii mari şi privii în jur… apoi mă pornii pe râs, aşa singură în cer, ca un copil căruia i-a reuşit o ştrengărie… Am căzut pe spate, fără măcar să mă zgârii. Cei care au pornit spre locul unde căzusem m-au găsit strângându-mi liniştită paraşuta. Dl Heinecke m-a îmbrăţisat şi a strigat: «Bravo, România!» În acealași an 1932, la 19 mai, devine campioană mondială la parașutism, în urma unui salt realizat cu o parașută de construcție românească, de la înălțimea de 7400 de metri, cu durata de 25 de minute. Un lucru remarcabil, acest record fiind depășit cu doar câțiva metri, abia peste 20 de ani! Recordul său a fost omologat de Aero Clubul din Washington. Recordul precedent, detinut de un american, fusese de 7233 de metri. A fost una din puținii instructori de parașutiști militari. A activat ca instructoare la Batalionul 1 de parașutiști de la Băneasa. În timpul războiului a fost activă ca pilot în celebra "Escadrilă Albă" de avioane sanitare, pe frontul de Răsărit și apoi pe frontul de Vest în Transilvania, Ungaria și Cehoslovacia. Semnatară, alături de alte 11 personalități (între care: generalul Aldea, prof. univ. dr. Grigore T. Popa), a unui memoriu prin care se condamna falsificarea alegerilor din noiembrie 1946, document înaintat Comisiei Aliate de Control, de fapt delegatului american, care l-a predat celui sovietic. A fost condamnată de comuniști la închisoare în contumacie nefiind găsită. Ascunsă de oameni de suflet - prof. univ. Ion I. Gheorghiu din Iași și preotul Matei Dumitru - nu a mai fost găsită niciodată. A fost căutată și de oficialtățile sovietice pentru a face instrucția soldaților sovietici. O versiune acceptată în general este că a decedat pe data de 2 februarie 1948 și a fost înmormîntată la Cimitirul central din Cluj sub numele de Maria Popescu. Potrivit cercetărilor întreprinse de prof. Neculai Staicu - dar încă neconfirmate - mormântul ei s-ar afla în Cimitirul central din Cluj, unde ar fi fost îngropată sub numele de Maria Popescu la o poziție concesionată în anul 1970 unei alte persoane. În prezent, o stradă din București a fost denumită în memoria sa. In imagine dreapta ,, Pioniere ale aviatiei: ELENA CARAGIANI STOENESCU VALERIA MIRCEA IONESCU, IRINA BURNAIA Smaranda Braescu articol ,,O ie romaneasca la 7000 de metri" de Mihai-Athanasie Petrescu ,2006-11-30 pentru mai multe informatii accesati http://agonia.ro/index.php/article/217616/Smaranda_Braescu 26 ianuarie 2011 Aviatoare celebre Irina Burnaia articol Laura Butnariu in revista Pilot Magazin ,,Într-o frumoasă zi de august a anului 1933 pe aeroportul Bucureşti-Băneasa,lângă hangarul societăţii “Air France”, un grup de trei personae aşteptau avionul promis să-l ducă la Constanţa pe litoralul însorit al Mării Negre. În acest grup se găsea şi o tânără licenţiată în drept, care urma să primească botezul aerului. Văzând-o atât de emoţionată în aşteptarea clipei decolării, după ce luară loc în avion, cei doi însoţitori căutau s-o distragă şi astfel să-i înlăture frica. Curând, însă, începură să îi placă şi să admire peisajele deosebite care i se desfăşurau înaintea ochilor. După acest zbor. Irina Burnaia, căci despre ea este vorba, a prins drag şi i-a spus pilotului Petre Ivanovici că s-a născut în ea dorinţa de a deveni aviatoare. La o lună de zile, Irina s-a prezentat la Şcoala “Ing. Mircea Cantacuzino”, unde a îndeplinit formalităţile de înscriere şi unde Ivanovici aranjase să îi fie instructor de zbor. După mai multe ore de zbor, Irina Burnaia a ieşit prima “simplistă” din grupul ei. Era încântată că a reuşit să zboare în aşa fel încât instructorul ei să fie mulţumit. “Eu cred că dacă muritorul care n-a zburat niciodată, şi-ar închipui vreodată cât farmec nebănuit, ce îmbătătoare feerie oferă natura privită din creştetul bolţii, ar risca cu singuranţă, oricând să urce acolo.” Senzaţia pe care o ai când prima dată pilotezi singur un avion, nu se uită niciodată, deoarece în acest zbor se naşte cea mai perfectă simbioză între pilot şi maşina cu care zboară. Irina Burnaia a devenit a treia pilot-aviator dintre românce. După ce a obţinut brevetul, îşi dorea cu ardoare şi avionul. În mai 1934, a reuşit să-şi comande la I.A.R. un avion de turism. Cum o pasiona atât de mult zborul, ea îşi petrecea aproape tot timpul liber la Băneasa, perfecţionându-se printr-un antrenament continuu în dificila artă a pilotajului şi apoi în acrobaţie aeriană. Ea a fost şi prima aviatoare acrobată aeriană. Irina Burnaia a luat parte la concursul aviaţiei sportive organizat în 4 iulie 1937. Concursul s-a desfăşurat pe itinerariul Bucureşti-Galaţi-Iaşi-Tecuci-Constanţa-Bucureşti, totalizând 1077 km. În acest concurs Irina Burnaia, singura femeie participantă s-a clasat pe locul 4 din 13 concureţi, cei mai buni aviatori sportivi din timpul acela".
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu