joi, 17 februarie 2011


Expozitia Filatelica la Botosani unde am participat cu exponatele reprezentand ,, Femei celebre de-a lungul istoriei"













La Botoşani au funcţionat mai multe societăţi feminine de caritate
.
Reuniunea Femeilor Române,,Existentă încă din 1886, a fost de tip filantropic şi din ea a făcut parte, bineînţeles, numai femei din intelectualitatea şi aristocraţia oraşului. Pentru a aduna fondurile necesare, se organizau chete, baluri, serate culturale şi concerte ce aveau loc în locuinţele membrelor sau în săli publice. Amintim concertul dat în ziua de 3 aprilie 1886 de către Elena Ciolac, Ecaterina Stroici, Aneta Botez, Maria Musteaţă şi Elena Holban care au prezentat un program muzical compus din piese vocale ( Cavatina de Verdi, Habanera de Bizet) Încasările au fost destinate săracilor.
Manifestările culturale ale acestei societăţi se bucurau de atenţia lui S. Bădescu, care le acorda o largă popularitate şi preţuire în Curierul român.
Şi cum filantropia era pe atunci la modă, la sfârşitul fiecărui an şcolar, multe femei acordau cărţi gratuite pentru elevii merituoşi proveniţi din pătura săracă a oraşului”
.
Societatea de Domnişoare ,, Şezătoarea

,,A fost fondată de un buchet de domnişoare la 11 noiembrie 1891, societatea ce a avut o vie activitate, timp de peste zece ani. Funcţionând ca statut de la înfiinţare, urmărea să ajute cu cărţi didactice şi haine de două ori pe an, un număr de 24 elevi săraci (12 băieţi şi 12 fete) până la terminarea studiilor secundare. Se preferau acei copii care ,, se destinau studiului practic”. Membrele societăţii se adunau în locuinţelor, unde lucrau împreună ( de unde şi denumirea inspirată), timp în care se organizau şi spectacole culturale de amploare, cu care ocazie se comercializau şi lucrurile de mână executate. Cele trei iniţiatoare şi membre fondatoare au fost : Camelia Greceanu, Ali Greceanu şi Maria Timuş. Printre activiste, nume cunoscute ca Enascovici, Onicescu etc

Societatea Ortodoxă Naţională a Femeilor Române

,,Societatea a avut caracter cultural, religios şi social şi a fost înfiinţată în 1914. În cadrul ei au activat cadre didactice, preoţi şi medici. Scopul urmărit era dezvoltarea culturii şi educaţiei în rândul copiilor români, prin conferinţe cu conţinut istoric, literar, relgios şi igienic. S-au înfiinţat grădiniţe, se ţineau cursuri de alfabetizare, se acordau ajutoare internatelor din veniturile provenite din cotizaţii, donaţii şi taxe la manifestările culturale şi distractive".
Bibliografie: Monografia oraşului Botoşani- Stefan Ciubotaru
Aristiţia Romanescu
(n. 24-dec-1854-d. 4-iunie-1918)A fost una din cele mai mari actriţe din istoria teatrului românesc. A fost remarcată de primul director al Teatrului Naţional, scriitorul Ion Ghica. A studiat arta dramatică la Paris. Cu o voce cristalină şi dicţiune impecabilă, artista a înterpretat peste 400 de roluri, toate genurile dramatice. A fost profesoara unor actriţe ca: Lucia Sturdza-Bulandra, Maria Filotti.
Iată ce scrie Veronica Micle despre piesa „Fântâna Blanduziei” de V.Alecsandri, prezentată de Naţionalul bucureştean în 1885 cu Aristiţa Romanescu şi Constantin Nottara: „..., în Botoşani entuziasmul şi ovaţiile n-au lipsit”
În anul 1888 Aristiţia Romanescu vine împreună cu o trupă compusă din actori de la Teatrul Naţional din Iaşi sub conducerea lui Grigore Manolescu- prezintă pe scena teatrului timp de o lună spectacole care s-au bucurat de un mare succes.

În 1891 cântă la Botoşani celebra Hariclea DarcleeHariclea Darclee,( n.10-06-1860-d.12-01-1939), Brăila. A debutat pe 14 decembrie 1888, cu. Prima sa apariţie pe scenă i-a adus numai aprecieri, iar din vara lui 1889 începe turneele prin toata lumea. La Scala din Milano, scena consacrării mondiale, Hariclea a debutat pe 26-12-1890, cu rolul rolul Margueritei din Faust




După 1885, din cauza deteriorării clădirii, spectacolele trupelor ce veneau de la Botoşani se dădeau în „Sala meseriaşilor”. Aici în 1900 însoţită de trupa : „Burgtheater” din Viena, a dat două reprezentanţii cu piesele „Hedda Gabler” şi „Strigoii” de Ibsen, marea tragediană Agatha Bârsescu. În 1901 ia fiinţă o nouă sală, „Teatrul Popovici” după numele proprietarului. Aici au jucat Aglae Pruteanu în „Nora” de Ibsen si „Dama cu camelii” de Al. Dumas-fiul, Ermette Novelli în „Moartea civilă”, Constantin Tănase în opereta „Husarii la manevră Cimenei din Cidul de Massenet
În 1893 au loc reprezentaţii ale actriţei celebre Aghatha Bârsescu venită cu o trupă germană. Va reveni în anii 1899, 1900, 1902)
Actriţa Agatha Bârsescu
(n.9-sept-1857-d. 22-noi- 1939)A strălucit pe cele mai importante scene a lumii. A debutat pe scena teatrului vienez- teatrul curţii imperiale. Succesul avut, a determinat conducerea teatrului să-i ofere un contract pe viaţă. I s-a oferit prin decret imperial titlu de ,, Actriţă a Curţii Imperiale

În 1925, a venit în ţară, la Iaşi, unde 15 ani a predat la Conservatorul de artă dramatică.


Pe data de 21 decembrie 1914, a avul loc inaugurarea oficială a teatrului cu piesa ,, Lorica noastră” a Naţionalului bucureştian. Iar elevii liceelor din localitate au prezentat un tablou alegoric pe tema,, Sărmanul Dionis"
După reconstrucţia teatrului ca urmare a bombardamentului din 1944, prima stagiune artistică se deschide la 16 octombrie 1958 cu premiera piesei ,, Mielul Turbat” de Aurel Baranga în regia lui Paul Şireteanu şi scenografia lui Constantin Piliuţă.


Actriţe care au urcat pe scena teatrului ,, Mihai Eminescu” Botoşani:,,În toamna anului 1959, absolvenţii Institutului de teatru de la clasele profesorilor Ion Sahighian şi Alex Finţi, începeau să urce treptele carierei la Teatrul ,, Mihai Eminescu” din Botoşani. Ei erau foarte tineri iar teatrul fusese de curând înfiinţat; nu aveau decât un singur an în urmă, dar abia acum aşteptau cu toţii-critici, profesori, spectatori-să arate, cu adevărat, ce poate. Printre aceştia erau: Margareta Pogonat, Monica Postolache, Adela Mărculescu, Ion Dichiseanu, Smaranda Manoliu . ,,Ne obliga la seriozitate şi competenţă mai ales că veniserăm aici la cererea noastră. Aveam romantismul vocaţiei de a începe şi entuziasmul de a continua ceea ce era, de fapt, fundamentat prin vreme pe aceste meleaguri. Ne-am dus mai întîi la Ipoteşti, unde Sfinţenia locului ne-a copleşit şi ne-a dat aripi. (..) La Botoşani, teatrul a însemnat o lungă şi bună bucată de vreme- noutate, spirit competitiv, indentificare culturală cu marile comandamente spirituale ale epocii". Declaraţia domnului Stelian Preda publicată în ,,Caietele Teatrului M. Eminescu Botoşani 1987)


Margareta Pogonat (n. 6 martie 1933, Iaşi) Este o actriţă română de teatru şi film. Tatăl, Petru Pogonat, a fost un jurist şi om politic român numit la începutul anilor '20, Prefect al Judeţului Iaşi, apoi Primar al Iaşului , în timp ce mama sa a fost o actriţă renumită.
A absolvit Institutul de Artă Teatrală şi Cinematografică din Bucureşti în 1959. A desfăşurat o bogată activitate teatrală (Teatrul de stat din Botoşani, Teatrul Naţional din Iaşi, Teatrul de stat din Ploieşti, Teatrul Nottara [2]) şi cinematografică (A debut în 1957 în „Pasărea furtunii”, Dinu Negreanu). A primit Premiul ACIN de interpretare în 1972 („Drum în penumbră” , Lucian Bratu) şi 1973 („Zestrea”, Letiţia Pop a şi „Dragostea începe vineri”,Virgil Calotescu).

Adela Mărculescu (n. 21 decembrie 1938, Aiud)

A debutat la Teatrul de stat Botoşani în 1959. Este o actriţă de teatru şi film din România. În prezent este actriţă la Teatrul Naţional din Bucureşti. Din 2001 este cetăţean de onoare al municipiului Bucureşti.

2 comentarii:

  1. Am placerea sa trimit autorului acestui blog cateva date despre activitatea societatii Sezatoarea. Iata ce scria la 1915, in jurnalul sau, Ana Greceanu, mama surorilor Camelia si Gabriela (Ali) Greceanu, fondatoarele societatii respective:
    "Am citit că sora împăratului Wilhelm II a întemeiat un azil pentru văduvele ofiţerilor săraci. E aşa de frumos să faci bine. Aş dori mult să iau parte la o asemenea operă de binefacere, dar am eu mijloacele necesare pentru aşa ceva? E uşor pentru o prinţesă, ea nu are decât să-şi înscrie numele şi donaţiile vin din toate părţile. În timp ce noi, biete persoane private, oricât am face chetă şi oricât am vorbi, riscăm chiar să întâmpinăm riposte insultătoare. Înainte de toate, pentru o asemenea operă e nevoie de tinereţe şi de un tineret sănătos şi curajos. Activitatea fetelor mele, Şezătoarea , care a fost totuşi bine condusă şi a dat bune rezultate atât timp cât am fost la Botoşani, este aproape uitată şi nimeni nu se mai ocupă de ea. Când eram la Botoşani, am contribuit la susţinerea zelului şi activităţii Comitetului, m-am ocupat personal şi, deşi nu am contribuit cu bani, am vorbit şi am acţionat în schimb pentru propaganda lor. Acum este o altă stare de spirit la tinerele fete şi cum în toate acţiunile este nevoie de entuziasm, dacă acesta lipseşte şi dacă nimic nu-l mai cultivă, totul s-a sfârşit."
    Jurnalul Anei Greceanu se afla in pregatire pentru tipar la Editura Vremea, Bucuresti.
    Stima,
    Dan Roman
    Bucuresti, adreesa de email: dumitruroman@yahoo.com

    RăspundețiȘtergere