REPREZENTĂRI ANTROPOMORFE

REPREZENTĂRI ANTROPOMORFE PE
TEXTILELE DE INTERIOR DIN MOLDOVA
,,Deschisă întâi la Bacău în luna noiembrie 2009, expoziţia reprezentând silueta umană a cuprins ştergare, o „prostire” (cearceaf) pentru culmea de haine şi ţesături de lână din zonele etnografice Suceava, Iaşi, Neamţ, Botoşani, Vaslui, Bacău. La expunere a lucrat colectivul Secţiei de Etnografie a Complexului Muzeal „Iulian Antonescu” Bacău, coordonat de şefa Secţiei, Feodosia Rotaru care a avut iniţiativa organizării şi abordării temei amintite.
Programarea a fost ca expoziţia să fie itinerantă, dar pe parcursul trecerii timpului, au fost o serie de întreruperi, astfel că unele piese au fost returnate chiar de la Bacău, muzeelor deţinătoare de la Iaşi, Neamţ, Suceava.
Către Botoşani s-au îndreptat doar ţesăturile de la Vaslui şi Bacău care, împreună cu cele de la Botoşani, au făcut obiectul expoziţiei deschise la Galeriile de Artă „Ştefan Luchian”, în preajma zilelor oraşului Botoşani, în luna aprilie 2010, având ca patron pe „Sf. Mare Mucenic Gheorghe purtătorul de biruinţă”.
La piesele de mare valoare expuse, au putut fi comparate abordările artistice ale meşterilor de la Botoşani, Bacău şi Vaslui. Expoziţia a fost completată de îmbrăcăminte populară de bărbat şi femeie.
Întorcându-ne cu gândul la zorii istoriei silueta umană a fost reprezentată în desenele rupestre, dar niciodată singură sau statică, fiind în acţiune la vânătoare de animale. În Egiptul Antic, faraonul (omul – zeu) şi soţia sa, erau reprezentaţi prin statui uriaşe sau în desenele din piramide alături de întreaga familie şi de supuşii lor care se aflau în timpul activităţilor diverse din timpul vieţii, înconjuraţi de vieţuitoare, alcătuind adevărate compoziţii.
În perioada Renaşterii, omul era considerat centrul lumii amintindu-ne de filosofia antică, exemplificând prin celebra pictură a lui Rafael „Şcoala din Atena”, avându-i în centrul compoziţiei pe filosoful Platon şi matematicianul Aristotel.
Atât în arta italiană cât şi în cea greacă era apreciată şi chiar se punea accent pe frumuseţea fizică umană.
În iconografia bisericească română apar pictaţi sfinţii după chipul şi asemănarea lui Dumnezeu, apar ctitorii şi familiile lor, unii dintre ei îmbrăcaţi în costume populare.
Omul a fost mereu considerat fiinţa cea mai importantă pe pământ, faţă de celelalte vieţuitoare, pentru că el (omul) a reprezentat mereu o enigmă prin gândire, prin felul de a reacţiona, folosind astfel ca subiect în arta cultă, dar şi în arta populară, la toate civilizaţiile de pe Terra. De aici a plecat şi diversitatea dar şi frumosul în creaţie.
Plecând de la aceste considerente analizăm şi apreciem originalitatea pieselor în gospodăria ţărănească sau în atelierele din cadrul comunităţilor rurale unde meşterii au ştiut să folosească elemente decorative pe obiectele de utilitate, realizate din diferite materiale (piatră, os, lemn, sticlă, textile).
Pe textilele ţesute, alese, brodate, croşetate apar diferite motive decorative de la cele mai simple geometrice, fitomorfe – florale, avimorfe, zoomorfe, la cele având complexitate compoziţională din care silueta umană nu lipseşte.


Luând ca temă ţesăturile de interior din casa tradiţională românească, constatăm cu admiraţie talentul meşterilor care au ştiut în diferite zone etnografice ale Moldovei, fără ca satele de altădată să aibă legături directe unele cu altele, să realizeze pentru casele lor, adevărate capodopere.
Siluete de femei şi bărbaţi apar ţinându-se de mână în horă, călare, împletind fire de lână, ţinând caii de căpăstru, mânuindu-i către păscut, ducându-i la adăpat la fântână, aducând apă la capre, ţinând umbrele în mâini, sau cu mâinile ridicate având crenguţe înflorate.


Piesele textile aflate în expoziţia din Galeriile „Ştefan Luchian” până în 6 mai 2010 au constituit o valoroasă prezentare din punct de vedere cromatic, dar şi din punctul de vedere al motivelor decorative ţesute sau brodate (unul din ştergarele botoşănene, purtând pe el, anul 1899).


Pe fiecare din ţesăturile prezentate, covoare, păretare, ştergare, silueta umană are locul bine stabilit şi rolul bine conturat în compoziţia aleasă de ţesătoare, compoziţie din care fac parte, şi alte diverse elemente decorative ca florile în vase, pomul vieţii, caii, câinii, caprele, păsările. Fiecare motiv decorativ, poartă o simbolistică specifică vieţii spirituale populare cum sunt păsările care reprezintă într-un anume context sufletele celor plecaţi dintre cei vii, sau rombul ce semnifică soarele, zig-zagul unda apei sau forme de relief, triunghiurile în repetiţie pe chenarul ţesăturii dinţii de ferăstrău. Sunt acestea, doar câteva exemple, cu trimitere către valorile artei populare româneşti.


Chiar dacă s-ar fi afirmat vreodată că silueta umană apare mai rar sau nu apare pe textilele de interior de casă din Moldova, prezenţa doar a unora dintre piese în expoziţia de la Botoşani dovedeşte contrariul, dovedeşte diversitatea reprezentării siluetelor de femei, bărbaţi şi chiar copii, la care poate fi văzută şi îmbrăcămintea purtată.


Fiecare dintre piesele expuse în Galeriile de Artă „Ştefan Luchian” din Botoşani, îşi poartă propria valoare peste timp, dar şi memoria meşterelor femei care au conturat şi ne-au lăsat valori în arta populară a Moldovei, implicit în arta populară românească".
a declarat Steliana Băltuţă.