PARCUL MIHAI EMINESCU-BOTOSANI

Parcul Mihai Eminescu Botosani , fosta gradină public Vârnav amenajată în 1869, păstrează câţiva arbori contemporani cu Mihai Eminescu care în ultima parte a vieţii sale şi-a purtat paşii pe aleile largi, trasate printre arbori de diverse specii. Parcul păstrează lacul artificial unde se pot face plimbari cu barca, iar in chioscul din mijlocul parcului de sarbatori, canta fanfara militara. Aici a fost amplasat in 1932 bustul lui Mihai Eminescu executat de sculptorul Ion Georgescu, monument ce fusese amplasat in 1890 in fata scolii Marchian

Galaction în 1922 a vizitat parcul şi a scris câteva pagini despre ea.
„Aşa se numeşte grădina publică din acest oraş. Cândva, de mult, trecusem pe lângă ea, într-un amurg de toamnă. Dar amintirea se risipise, lăsându-mi numai un chiosc şi împrejur câteva pete galbene. De data aceasta, am ajuns în Botoşani în luna mai. M-am găsit într-o lume liniştită, fără de răcnetele vânzătorilor bucureşteni, fără de automobile şi fără de îmbulzeala de la răspântii.
Cine intră în acest oraş, aducând cu sine oricât de puţină istorie literară românească şi aminitrea câtorva poezii iubite în tinereţe, se simte tainic învăluit de umbra poeziei lui Eminescu. Iluziune sau adevăr, ţi se pare că între înfăţişarea tihnită, uşor pustie şi patriarhală a acestui colţ de lume, şi mirajul rechemării eminesciene există o netăgăduită legătură. Câte o casă veche, boierească, pierdută printre arborii vechi şi bălării virgine, câte o potecă ascunsă, mai încolo, într-o dumbravă de liliac, câte un zaplaz îmbătrânit şi prididit de crengi… răscolesc amintirea (…)
Un prieten îmi spune că, în apropiere, pe locul unde se ridică azi nu ştiu ce local oficial, stătea căsuţa în care Eminescu, prin anul 1887, cu capul pustiu şi detunat, încremenea lângă soră-sa, paralitică, Enrieta. Şi desigur că acesta e drumul pe care-l bătea şi el, urcând, câteodată, la grădina Vârnav.”
Citat din Gala Galaction, „În Grădina Vârnav din Botoşani” în Oameni şi gânduri din veacul meu, Bucureşti, Editura de Stat pentru Literatură şi Artă, 1955, p. 69-72.




articol si foto Publicat Viorica Hrustovici