Muzeul etnografic Botoşani

Secţia de Etnografie a Muzeului Judeţean Botoşani cu un număr de 3428 piese în prezent, a avut expoziţie permanentă, din 1989 până în 2007. Organizată în cea mai veche locuinţă( aflată pe listele de patrimoniu), ridicată în secolul al XVIII-lea (între 1760-1770) de către Manolache Iorga (străbunic al istoricului Nicolae Iorga), bogat negustor şi epitrop al bisericii ,, Cuvioasa Parasheva”biserică aflată în apropierea casei la circa 200 m.
După moarte lui Manolache Iorga în 1829, casa a fost văndută în repetate rănduri, ajungând pe la 1889-1900 în proprietatea familiei Saint-Georges (tatăl Alexandru arhitect şef al oraşului, plecat între stele în 1904 la 50 de ani, a lăsat în urmă o soţie cu 7 copii. Restaurată între anii 1980-1989, casa a fost deschisă ca Muzeu în 7 octombrie 1989, adăpostind expoziţia de bază referitoare la cultura populară a zonei Botoşani.
După o tematică bine structurată, expoziţia a prezentat arhitectura laică, ocupaţiile principale (agricultura şi păstoritul), secundare (viticultura, albinăritul, vânătoarea, pescuitul), meşteşugurile ( olăritul, ţesutul, prelucrarea lemnului, cojocăritul), ţesăturile de interior din cânepă, bumbac, lână, un interior de locuinţă de secol XIX ( cu vatră pentru gătit şi încălzit iarna, mobilierul traforat, sculptat, pictat). Cea mai mare sală a Muzeului a fost rezervată portului popular botoşănean, sală care în timpul locuirii familiei Saint-Georges era salonul de muzică al inginerului Alexandru Saint-Georges (care a condus corul Societăţii Muzicale ,, Armonia” la Ateneu) şi al fiicei sale Alexandrina- viitoare pianistă şi compozitoare.
Obiceiurile populare erau locul de atracţie al vizitatorilor atât pentru Crăciun, Anul Nou cât şi pentru Paşti cu frumoasele ouă decorate specifice zonei. În această formă expoziţia a fost vizitată şi de turişti străini, dovadă rămânând impresiile din Cartea Secţiei de Etnografie.Vizitatori din Franţa, Anglia, Olanda, Germania, Spania, Elveţia, Italia, Israel, Turcia, Bulgaria, Ucraina, Scoţia, Belgia, Canada, SUA, Japonia, Egipt, Austria, Suedia, şi Danemarca au înscris cuvinte de apreciere pentru exponate şi expoziţie.
În urma retrocedării casei în anul 2007, expoziţia a fost desfiinţată, pierzându-se şi un proiect câştigat, de extindere în aer liber. Din lipsă de resurse financiare, administraţia judeţului nu a putut cumpăra clădirea ca punct de cultură şi atracţie turistică. În situaţia dată, Secţia de Etnografie ilustrând zona Botoşani a continuat şi continuă să existe prin cercetările făcute, materialele publicate, colaborările muzeale şi expoziţiile temporare. Patrimoniul poate fi văzut, pus în valoare şi apreciat în continuare în diferite locaţii potrivite: Galeriile de Artă ,, Ştefan Luchian” , Sala Polivalentă a Muzeului Botoşani, Memorialul Ipoteşti- Centrul Naţional de Studii ,, Mihai Eminescu”.
Astfel publicul vizitator a fost invitat la expoziţia ,, Satul românesc în artă”, unde patrimoniul de cultură populară cuprinzând mobilier, ţesături, port, ceramică, s-a împletit fericit cu reprezentarea plastică din tablouri, creând un dialog atât al formelor cât şi al cromaticii, în general al valorilor.
O altă expoziţie tot în cadrul Galeriilor de Artă a fost programată calendaristic, având ca subiect ,, Paştele în spiritualitatea românească”-Bucătăria tradiţională în post. Pe lângă prezentarea de icoane pictate pe lemn, a fost susţinut un program al Corului Seminarului Teologic Botoşani, după care a fost sfinţită masa cu preparate după reţete ale sătencelor de altădată: sarmale cu crupe, vărzări, alivenci, aluaturi cu morcovi, mere, cozonac de post, apă de izvor, turnată din ulcior. Toţi invitaţii au servit cu plăcere din bucatele pregătite după reţete din bătrâni.
Expoziţia itinerată la Ipoteşti cu ,, Motive vegetale în arta tradiţională românească ” a stârnit interesul încadrându-se foarte bine în spaţiul eminescian şi lângă valorile patrimoniului Muzeului memorial. Motivele decorative simbolice de pe ţesături şi ceramică au impresionat vizitatorii. În acelaşi spaţiu generos a urmat în ianuarie 2009, expoziţia ,, Vremea Colindelor ...” cu accesoriile pentru Crăciun şi Anul Nou, prezentare ce s-a potrivit perfect cu preţuirea pe care poetul Mihai Eminescu a avut-o pentru folclor şi obiceiurile satului.
Sala Polivalentă a Muzeului Judeţean a găzduit o prezentare a rochiilor de mirese şi accesoriilor moderne pentru nunta actuala. În acest cadru expunerea costumelor tradiţionale de mire-mireasă, a celor pentru naşi cu ştergare ca semn distinctiv, a celor pentru socri, a conturat alaiul, dând un plus de farmec şi culoare rurală, amintind de vechile ritualuri maritale. Astfel că, expunerea sub titlul ,, Nunţi de ieri şi de azi ” a adus în sală mulţi vizitatori.
Steliana Băltuţă muzeograf . . Muzeul Judeţean Botoşani