vineri, 12 martie 2010

PASTE FERICIT !













Legendele crestine leagă simbolul ouălor rosii de patimile lui Iisus. Una dintre legende sustine că toate pietrele aruncate in Iisus se transformau în ouă rosii de îndată ce il atingeau. O altă afirma că Sf. Maria, mergând să-si vadă Fiul răstignit, i-a dus ouă, care s-au însângerat sub cruce. Se mai spune că, după moartea lui Iisus, cărturarii saducei si rabinii farisei ar fi făcut un ospăt de bucurie, la care unul dintre ei ar fi spus: "Când va invia cocosul pe care-l mâncăm si ouăle fierte vor deveni rosii, atunci va invia si Iisus". Nici nu si-a terminat bine spusele ca ouăle s-au si făcut rosii, iar cocosul a început să bată din aripi.



Iepurele semnifică fertilitate, fiind asociat si cu începerea primăverii. Iepurasul de Paste isi are originile în Germania, fiind mentionat pentru prima dată în jurul anului 1500 în diverse scrieri. Primul iepuras de Paste concret însă, datează din anul 1800, în Germania si a fost realizat din coca si zahăr. Potrivit legendei zeita saxonă Eastre (zeita Lunii) a găsit într-o iarnă, pe câmp, o pasăre rănită si a transformat-o în iepuroaică, pentru a o salva. Aceasta si-a păstrat însă capacitatea de a oua. Astfel că, pentru a-i multumi zietei ca a salvat-o, iepuroaica îsi decora frumos ouăle si le oferea zeitei.
Imigrantii germani au dus această traditie mai departe pe continentul american. Astfel că, cei mici credeau că dacă sunt cuminti, vor primi de la iepuras ouă si dulciuri. In ajunul Pastelui, copiii construiau cuiburi pentru iepuras, acestea transformându-se în cosuletele de Paste frumos decorate din prezent. Din America, traditia s-a răspândit si pe celelalte continente.

Carte postala din colecţie. Circulată 1931Alte simboluri:
Mielul: Conform traditiei, în familiile crestine se mănâncă in zilele de Paste carne de miel. Mielul il simbolizează pe Mântuitorul nostru Isus Hristos, care s-a jertfit pentru păcatele lumii si a murit pe cruce ca un miel nevinovat.
In Noul Testament mielul a fost junghiat prin Mântuitorul Isus, iar sangele lui care a curs pe cruce este sangele răscumpărator. Jertfa mielului, strâns legată de Paste, a marcat începutul unei vieti noi. In Vechiul Testament, legământul lui Dumnezeu cu poporul evreu, după dezrobirea acestuia din Egipt purta sigiliul sângelui unui miel care trebuia sacrificat de Paste, după instructiunile date de Dumnezeu.
Desemenea acest animal, care a fost facut de Dumnezeu, mielul exprimă blândetea si inocenta.
Cu ocazia iesirii din Egipt, când au sărbătorit pentru prima dată Pastele, toti evreii trebuiau să ia un miel si să il sacrifice. Apoi, cu sângele mielului erau unse ramele de lemn ale usilor de la casele în care locuiau acestia. In noaptea aceea, îngerul mortii trimis de Dumnezeu a trecut prin Egipt si a omorât toti fiii întâi născuti ai egiptenilor în casele care nu aveau pe usa sângele mielului. In casele israelitilor, nu a murit nimeni, pentru ca acestia ascultaseră porunca lui Dumnezeu si au pus sângele mielului pe usile lor. Sangele mielului oferea o garantie, prin care credinciosii dădeau de inteles că au luat in serios cuvântul lui Dumnezeu.
Carte postala din colecţie. Circulata în 1920Ouăle rosii: Legenda spune ca Maica Domnului, atunci cand a venit sa-si plângă fiul răstingnit pe cruce, a pus la picioarele acestuia un cos cu ouă. Sângele lui Isus a curs pe ouă, înrosindu-le.
Potrivit unei alte legende, pietrele care erau aruncate în Isus se transformau în ouă rosii.
Ouăle semnifică, de asemenea, nasterea si abundenta.








DECORAREA OUĂLOR



Decorarea celor mai scumpe ouă a fost realizată pentru prima dată de către rusul Peter Carl Faberge, care le facea pentru Curtea Regală rusească, folosind ouă din aur decorate cu pietre pretioase. Ouăle de Paste, au fost decorate de cel mai renumit aurar, Peter Carl Faberge. Se estimeaza ca intre 1885 si 1916, din atelierul mesterului Fabergé au iesit cam 56 de oua decorate, lucrate din aur, argint si pietre pretioase, adevarate opere de arta. La originea intregii serii sta un ou pe care tarul Alexandru al III-lea i l-a comandat lui Fabergé in 1884, pentru a-l oferi drept cadou de Pasti, sotiei sale, Maria Feodorovna. Aceasta ii povestise tarului despre un pretios ou de aur care avea in interior o surpriza – un puisor, pe care tarina il admirase in colectiile regale din castelul Rosemborg (castelul unde traise ea cu familia inainte de a se casatori). Asa i-a venit tarului ideea sa-i comande un ou lui Fabergé, care sa semene cu cel din castelul de la Rosemborg, pentru a-i aduce sotiei sale aminte de tara sa natala. Acest prim ou lucrat de Fabergé, era compus dintr-un smalt transparent cu reflexe de sidef, cu incrustatii din aur, argint si pietre pretioase.


Devenit bijutier al curtii regale, din acel an, Fabergé a creat in fiecare an de Pasti cate un ou impodonit altfel sau asezat altfel, pe care tarul il va oferi sotiei sale drept cadou de Paste. Dupa moartea tarului Alexandru al III-lea, in 1896, tarul Nicolae al II-lea si fiul sau Alexandru vor continua traditia. Oul trebuia sa contina, de fiecare data, o alta surpriza, care avea sa ramana secreta, chiar si pentru membrii familiei imperiale până în ziua de Pasti.








Se spune ca, uneori, curios să afle ce surpriză se află în ou, tarul il ruga pe Fabergé să-i dea măcar un indiciu cât de mic dar acesta, de fiecare dată ii răspundea la fel, pentru a nu strica surpriza: “Maiestatea voastră va fi multumita Acesta a creat in fiecare an cate un ou marca Faberge pentru familia regala. Cel mai scump ou Faberge a fost vândut pentru 18,5 milioane dolari în 2007. Oul de culoare roz, a fost realizat din email si aur si contine un ceas cu cuc care la fiecare oră iese din ou din oră în oră. Oul care a apartinut familiei Rothchild, Faberge Rothschild, se alatură celor aproximativ 68 de ouă Faberge cunoscute ca existând în lume.Unele din ouăle colectiei nu sunt numai cadouri de Pasti, ele comemorează evenimente celebre din viata familiei regale sau a Rusiei, de exemplu: incoronarea tarului Nicolae al II-lea sau momentul in care calea ferată a fost construită până în îndepartata Siberie; alte ouă simbolizează constructii cum ar fi iahtul imperial, catedrale sau, ceva mai târziu vor reprezenta Crucea Rosie si soldatii de pe front.
Dupa ce dinsatia Romanov nu a mai fost la putere, faimoasa colectie a fost împrăştiată; se stie însă sigur că 10 dintre aceste frumoase bijuterii se află la Kremlin, 2 in posesia reginei Elisabeta a II-a a Marii Britanii, iar 12 dintre ele se află în America, fiind cumparate de un celebru om de afaceri. Trecerea timpului le-a făcut să fie şi mai valoroase, ultimul ou vândut în cadru unei licitatii (1994) a ajuns la fabuloasa sumă de 3,5 milioane lire sterline.
INCONDEIEREA OUĂLOR
În imagine stânga-Incondeierea ouălor la Vatra Dornei în cadrul acţiunii ,, Conferinţa UNIFERO 2008"Deoarece oul rosu este purtătorul unor semnificatii profunde legate de învierea lui Hristos si de reînnoirea naturii, crestinii s-au ostenit să-l încondeieze, desenând cu ceara motive decorative ancestrale, de o rară frumusete. Oul văzut ca un simbol primordial, sământa vietii, potrivit traditiei, este vopsit si încondeiat în zilele de joi si sâmbăta din Săptămâna Mare, îndeletnicirea înrosirii ouălor fiind rezervată aproape în exclusivitate femeilor.

Si în România această “artă” s-a răspândit rapid, fiind diferita de la zona la zona. In Vrancea ouăle se încondeiază cu vopsele în relief, în Bucovina se împodobesc cu mărgele, în zona Neamt, ouăle sunt făcute din lemn si apoi pictate.

Pentru încondeiere se folosesc instrumente speciale, sub forma unor betisoare subtiri si rotunde, festeleul, etc. Festeleul este un băt ascutit de lemn de fag. La un capăt se pun scame de in sau de bumbac. Festeleul se înmoaie în ceara topită si, prin atingerea oului, se fac picatele. Cele mai folosite motive pentru încondeierea ouălelor sunt: calea ratacită (pe care merg sufletele mortilor spre judecată), crucea, frunza de stejar sau brad, cârligul ciobanului. În Muntenia se deseneaza si fierastrăul sau fierul plugului, iar în Moldova fulgerul si furca. Se mai deseneaza plante, animale, diferite tipuri de cruci. Desenele au la randul lor o anumita semnificatie, spre exemplu: linia dreapta verticala - viata; linia dreapta orizontala - moartea; linia dubla dreapta - eternitatea; linia formand o suita de dreptunghiuri - gândirea si cunoasterea; linia usor ondulata - apa, purificarea; spirala - timpul, eternitatea; dubla spirala - legatura dintre viata si moarte.
MODELE DE BRODERIE APLICATE PE OUĂ CU OCAZIA SĂRBĂTORILOR PASCALE

INCONDEIEREA OUĂLOR ÎN POLONIA


Lumanarea de Inviere: este lumânarea pe care fiecare crestin o aprinde în noaptea de Inviere din lumina adusă de preot de pe masa Sfantului Altar. Reprezintă simbolul invierii lui Isus, a luminii asupra păcatului, a biruntei vietii asupra mortii.
In noaptea Invierii, fiecare gospodar sau gospodina, fiecare ins, mic sau mare, tânăr sau bătrân, care ia parte la Inviere trebuie sa aduca cu sine si o lumina pe care o aprinde si o tine aprinsa in tot timpul savarsirii Sfintei Invieri. Dupa Inviere, fiecare se intoarce cu lumina aceasta, numita in cele mai multe parti lumina Invierii, aprinsa acasa. Dupa ce pasesc peste prag, se inchina, iar apoi sting lumanarea in grinda, afumand-o pe aceasta in semnul crucii. Dupa numarul acestor cruci se socoteste numarul anilor de cind e casa sau cati ani s-a trait in ea.
Crucea: este simbolul crestinismului si este prezenta in toate ritualurile si sarbatorile crestine.
Este, de asemenea, simbolul Sfintei Treimi (Tatal, Fiul si Sfantul Duh), al iubirii lui Dumnezeu pentru oameni, simbolul jertfei lui Iisus Hristos pentru salvarea omenirii. Crucea a fost declarata ca simbol al crestinatatii de catre imparatul Constantin, in cadrul Consiliului de la Niceea, in anul 325 dupa Hristos.
PAŞTE FERICIT!
Este iubirea îndurătoare, care coboară din sânul Tatălui pentru a aduce întregii omeniri mântuirea, salvarea şi pacea.
Primiţi-o cu iubire şi cu imensă fericire.
Iar din pieptul vostru să se înalţe imnul permanenţei recunoştiinţe pentru acest Prunc.

HRISTOS A ÎNVIAT!


Hristos a înviat,
prietenul meu, soare!
Lumina ta sporeşte
frumoasă sărbătoare.

Hristos a înviat
Copac neînflorit!
De ce ai fost din raiul
acesta izgonit?

Hristos a înviat,
căsuţă cu părinţi,
curată, îngrijită
şi cu copii cuminţi!

Hristos a înviat,
copil al nimănui!
Să te înalţe Domnul
până-n lumina Lui!

Hristos a înviat,
fermecătoare viaţă,
natură-mbătătoare
azi, bună diminiaţa!
(poezia Hristos a înviat!, publicată în publicaţia ,, Caii Soarelui" de Maria Baciu)




Ouă cu decor de mărgele de meştera Domnica Ureche din Mănăstirea Humorului judeţul Suceava. Dna Domnica din imagine foto a avut plăcerea să-mi spună cum realizează această artă. ,, Pe oul de lemn, pe care urmează a fi puse mărgelele se aplică ceară de lumânări, mai multe straturi adică 4- 5, în funcţie de mărimea mărgelelor. După desenul făcut, se aplică mărgelele de diferite culori şi formă" realizîndu-se motive ca cele din fotografia prezentată mai sus. Exemplu: zoomorf(iepuraşul), motiv religios, geometric sau floral. Pe lângă aceste ouă dna Domnica a mai adus la Târgul Meşterilor şi cămăşi de damă şi bărbaţi, din in, foarte frumos cusute.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu