VA INVIT SA ACCESATI AL DOILEA BLOG
http://http://1-cultural.blogspot.com/
MULTUMESC
luni, 21 mai 2012
NOAPTEA MUZEELOR 19-mai 2012
,,Interesul pentru această activitate a crescut, astfel incât la editia din acest an au fost peste 1500 de vizitatori. De un interes real s-a bucurat "Sala Tezaurului", inaugurată in luna martie a.c., dar si celelalte expozitii pregătite de specialistii nostri pentru acest eveniment. Intentionăm ca anul viitor să includem in cadrul evenimentului "Noaptea Muzeelor" si alte obiective: Casa Memoriala "N. Iorga" si Muzeul Etnografic" a declarat doamna Lucica Parvan, directorul Muzeului Judetean Botosani.
Perioada corespunzătoare existenţei provinciei romane Dacia şi cea a desăvârşirii procesului de formare a poporului român este ilustrată, în Muzeul Judeţean de Istorie, prin numeroase obiecte de factură carpică, dar şi de obiecte de factură romană, pătrunse în spaţiul dacilor liberi pe calea schimbului (vase de provizii, amfore, cupe, opaiţe etc), vase pentru ofrande şi obiecte de podoabă descoperite în morminte de înhumaţie din secolele III-IV, monede şi unelte agricole Epocii prefeudale şi celei feudale îi aparţin uneltele, vasele ceramice, armele şi tezaurele cu obiecte şi monede de argint descoperite la Hudum, Stăuceni sau Lunca (sec. XIV - XV), cahlele şi butonii din ceramică smălţuită de la ctitoriile lui Ştefan cel Mare, bisericile „Sf. Nicolae" din Dorohoi (1495) şi „Sf. Nicolae Popăuţi" - Botoşani (1496), inelele cu sigiliu şi paftalele din secolele XVI- XVII şi un important număr de documente - cărţi bisericeşti, hrisoave domneşti etc.
Multe alte documente ilustrează cultura şi învăţământul, dintre acestea remarcându-se cele care fac trimitere la cele mai importante unităţi şcolare (Liceul Laurian, Şcolile normale de Băieţi „Mihai Eminescu" şi Al. Vlahuţă din Şendriceni la Societăţile culturale „Liga Culturală", „Armonia" la personalităţile epocii, originare din judeţul Botoşani, scriitori, poeţi, oameni de ştiinţă etc.
Un spaţiu important în acest sector a fost
acordat matematicianului de renume european - Octav Onicescu şi medicului
chirurg Iacob Iacobovici. Obiectele personale care au aparţinut acestora,
expuse în muzeu - piese de mobilier, lucrări ştiinţifice, brevete şi decoraţii
româneşti şi străine - fac dovada marelui prestigiu de care s-a bucurat şi
reconfirmă faptul că Botoşanii au fost o veritabilă citadelă a culturii
româneşti.
Cele mai vechi urme ale civilizaţiei omeneşti din această parte de ţară, se păstrează la Muzeul Judeţean de Istorie şi la Muzeul de Arheologie Săveni, ele constând în unelte şi arme din piatră cioplită şi os, resturi fosile ale unor animale preistorice, cărora li se adaugă un exponat unic în Europa de S-E - un adăpost omenesc din paleolitic, parţial reconstituit. Descoperite la Ripiceni - Izvor, Mitoc şi Crasnaleuca, aceste vestigii reţin, deopotrivă, atenţia specialiştilor şi a
vizitatorilor, constituindu-se unele dintre punctele de mare atracţie ale celor
două muzee.
Muzeele din Botoşani şi Săveni; deţin un extrem de bogat patrimoniu de
piese; neolitice, ilustrative pentru cultura Cucuteni, în al cărei areal
a fost cuprins, pe deplin şi teritoriul de astăzi al judeţului.
Ceramica lucrată manual, decorată cu motive geometrice, pictată în două sau
trei culori (alb, roşu, negru) incizate sau excizate, extrem de variată în
privinţa formelor (străchini, castroane, căuşe, vase de provizii, vase tip
binoclu etc.) şi dimensiunilor, figurinele antropomorfe şi zoomorfe legate de
cultul fecundităţii şi fertilităţii, vetrele şi altarele, uneltele din piatră
şlefuită şi os, descoperite la Drăguşeni, Ştefăneşti, Truşeşti sau Cucorăni,
fac dovada unei civilizaţii avansate, comparabile cu cele mai cunoscute
civilizaţii ale timpului.
Epoca metalelor, în care geto-dacii se individualizează din masa tracilor şi
îşi construiesc prima organizaţie statală, ub regele Burebista (sec. I a. Chr.)
este ilustrată în expoziţia de bază a Muzeului Judeţean de Istorie prin
intermediul unui important număr de obiecte din rândul cărora se
detaşează cele descoperite în cetatea de la Stânceşti (sec. VI - V a. Chr.) - unelte,
arme, podoabe, obiecte casnice şi vase ceramice, unele de factură greacă, pe
cele descoperite la Lozna, com. Dersca - unelte din fier, datând din ultimul
secol al mileniului I a. Chr. Etc.
Perioada corespunzătoare existenţei provinciei romane Dacia şi cea a desăvârşirii procesului de formare a poporului român este ilustrată, în Muzeul Judeţean de Istorie, prin numeroase obiecte de factură carpică, dar şi de obiecte de factură romană, pătrunse în spaţiul dacilor liberi pe calea schimbului (vase de provizii, amfore, cupe, opaiţe etc), vase pentru ofrande şi obiecte de podoabă descoperite în morminte de înhumaţie din secolele III-IV, monede şi unelte agricole Epocii prefeudale şi celei feudale îi aparţin uneltele, vasele ceramice, armele şi tezaurele cu obiecte şi monede de argint descoperite la Hudum, Stăuceni sau Lunca (sec. XIV - XV), cahlele şi butonii din ceramică smălţuită de la ctitoriile lui Ştefan cel Mare, bisericile „Sf. Nicolae" din Dorohoi (1495) şi „Sf. Nicolae Popăuţi" - Botoşani (1496), inelele cu sigiliu şi paftalele din secolele XVI- XVII şi un important număr de documente - cărţi bisericeşti, hrisoave domneşti etc.
Epoca modernă - marcată de revoluţiile de la 1821 şi 1848, de realizarea
statului naţional în anul 1859 şi proclamarea independenţei de stat a României
în anul 1877 şi în anul 1918 de făurirea statului naţional unitar, este
ilustrată, de asemenea, în muzeu, printr-o varietate de obiecte şi documente,
care probează participarea botoşănenilor la evenimentele amintite şi punctează aspecte ale evoluţiei Botoşanilor în această perioadă pe plan economic, politic, social şi cultural.
">Arme, brevete, medalii şi decoraţii, uniforme militare, ustensile
tehnice din manufacturile botoşănene din secolul al XIX-lea, unităţi de măsură
din timpul domniei lui Al. Ioan Cuza, obiecte personale care au aparţinut unor
participanţi la evenimentele perioadei, fotografii şi documente originale,
completează imaginea unei epoci de profunde transformări în viaţa ţării şi a
ţinutului Botoşanilor, deopotrivă.
Un loc important în muzeu este dedicat contribuţiei pe care ţinutul Botoşanilor
a adus-o la dezvoltarea culturii româneşti. Reţin atenţia fotografiile
înfăţişând personalităţi celebre născute în judeţul Botoşani - Mihai Eminescu,
George Enescu, Nicolae Iorga, Ştefan Luchian, Grigore Antipa, Dimitrie Brândză,
Octav Băncilă etc. şi câteva obiecte aparţinând unora dintre aceştia, piese de
mobilier din ultima locuinţă din Bucureşti a pictorului Ştefan Luchian şi o
vioară care a aparţinut lui George Enescu.
Perioada dintre cele două războaie mondiale, ultima prezentată în muzeu este
ilustrată printre altele, de documente originale privind dezvoltarea
urbanistică, viaţa economică, politică şi socială a judeţului Botoşani - cărţi
poştale ilustrate, ziare, acte de proprietate - obiecte provenind de la cele
câteva unităţi industriale din judeţ - maşină de cusut de la Fabrica de
lenjerie „Hercules" din Botoşani, matriţă de la Fabrica de zahăr Ripiceni
- obiecte de inventar agricol - măsură pentru cereale sau aparate tehnice
(telefoane Bell, aparat de fotografiat Kodak alături de un exponat
deosebit - urna de vot a Consiliului Judeţean din perioada amintită, cu
însemnul judeţului (coasa) marcat de acesta.
Multe alte documente ilustrează cultura şi învăţământul, dintre acestea remarcându-se cele care fac trimitere la cele mai importante unităţi şcolare (Liceul Laurian, Şcolile normale de Băieţi „Mihai Eminescu" şi Al. Vlahuţă din Şendriceni la Societăţile culturale „Liga Culturală", „Armonia" la personalităţile epocii, originare din judeţul Botoşani, scriitori, poeţi, oameni de ştiinţă etc.
,,Noaptea Muzeelor"- Botosani 19-05-2012
DIN ISTORIA MUZEULUI JUDETEAN BOTOSANI
"Noaptea muzeelor ,,a debutat în 1999, în Franţa, sub
denumirea ,, Primăvara muzeelor”.
În 2005 la propunerea lui Donnedieu de Vabres, pe atunci ministru al Culturii
şi Comunicării din Franţa, cu scopul de a atrage spre instituţiile muzeale un
public cât mai numeros, a fost iniţiată ,, Noaptea muzeelor”.Astăzi,, Noaptea muzeelor"
reuneşte aproximativ 2.000 de instituţii, dintre care jumătate din Franţa. O
“implicare mai puternică” în 2005, a fost în Belgia, Serbia şi în oraşe precum
Barcelona şi Bucureşti la care s-au alăturat alte muzee din Scoţia, Irlanda de
Nord şi Copenhaga (Danemarca). Manifestarea permite vizitarea muzeelor, gratuit
în majoritatea cazurilor, la o oră târzie (de la 19.00 la 1.00 dimineaţa) şi
are ca scop încurajarea publicului larg, în special a tinerilor, de a descoperi
colecţiile muzeelor .Pe data de 16-mai 2009, Ministerul Culturii şi Comunicării
din Franţa,este iniţiatorul ,,Nopţii
muzeelor",
,,La sfârşitul anului 1955, una dintre marile dorinţe ale botoşănenilor - aceea de a avea un muzeu - se împlinea, la 23 decembrie, fiind inaugurat Muzeul Raional. Profesorul Mircea Popescu era încadrat pe postul de responsabil al Muzeului Raional, în fapt, primul director al noii instituţii. Numirea unui responsabil însărcinat cu organizarea muzeului şi fixarea unui termen de numai cinci luni pentru realizarea acestui obiectiv erau decizii care nu ţineau cont de realitatea concretă de la Botoşani. Personalul muzeului era redus la o singură persoană care nu putea face faţă unei munci de organizare a unui muzeu într-un oraş de subordonare republicană cu o bogată tradiţie culturală şi cu vizitatori deosebit de pretenţioşi. De asemenea nu s-a avut în vedere ca fondurile alocate bugetului să fie mai mari ca la celelalte muzee, tocmai pentru a putea organiza un muzeu.
În vederea remedierii rapide a acestui neajuns, a fost declanşată o campanie de popularizare a intenţiei muzeului de achiziţionare de obiecte şi documente cu valoare istorică şi documentară, s-a constituit o comisie de achiziţii iar Sfatul Popular Raional 2 decis constituirea unei comisii de evaluare a ofertelor conducă de Victor Leonte, comisie din care mai făceau parte, printre alţii profesorii Aurel Dorcu şi Adrian Condriuc .
Cu toate eforturile depuse de Marcel Popescu, s-au strâns atât de puţine obiecte şi documente, încât nu era posibilă organizarea unui muzeu de istorie, aşa cum se dorea iniţial. Ţinând cont de aceasta, cât şi de faptul că imobilul pus la dispoziţie pentru viitorul muzeu, situat pe Calea Naţională nr. 251, avea disponibile şapte încăperi şi două holuri, s-a decis ca instituţia sa aibă dublu profil - istorie şi ştiinţe naturale - acest din urmă domeniu fiind mult mai uşor de acoperit.
Secţia de Istorie cu care se deschidea expoziţia de bază îşi propunea să prezinte evoluţia vieţii omului din preistorie până în epoca modernă. Ca atare, în vitrine au fost expuse unelte de silex, fragmente ceramice neolitice, unelte din epoca feudală, monede moldoveneşti şi străine, o parte din cele 60 de documente achiziţionate de la populaţie şi câteva obiecte (cahle, butoni şi discuri smălţuite) de la Muzeul in curtea Bisericii „Sfântul Nicolae" Popăuţi. Astfel, deasupra vitrinelor cu unelte din silex au fost amplasate panouri din sticlă pe care erau executate desene înfăţişând modul de realizare a acestora: desprinderea lamelelor, lustruirea pietrei, înmănuşarea toporului neperforat, tehnica perforării etc.
Demne de menţionat sunt două iniţiative ale conducerii muzeului - colecţionarea materialelor necesare organizării unei secţii de etnografie şi repertorizarea monumentelor istorice ale raionului care, din cauza unor condiţii obiective n-au putut fi transpuse în practică, dar s-au realizat în anii următori, şi două realizări concrete: amenajarea pe unul din holurile instituţiei a unei expoziţii dedicată unor personalităţi ale culturii botoşănene, între cei prezentaţi figurând Mihai Eminescu, Nicolae lorga, Ion Simionescu. Ludovic Dauş şi Barbu Lăzăreanu şi înfiinţarea unei biblioteci documentare.
Din anul 1957, odată cu plecarea profesorului Mircea Popescu, conducerea muzeului este preluată de profesorul Simion Raţă. Având specialitatea istorie, acesta a putut, în cunoştinţă de cauză, să se preocupe de secţia de istorie, care se va îmbogăţi cu numeroase exponate şi se va extinde. Muzeul va realiza, din acest an, o fructuoasă colaborare cu Institutul de Arheologie din Iaşi şi cu Muzeul Moldovei, materializată în deschiderea unor şantiere arheologice la Truşeşti - Ţuguieta, Stânceşti şi Dealul Cărămidăriei (Botoşani). Multe dintre materialele descoperite şi-au găsit locul în expoziţia permanentă a muzeului a cărei structură s-a schimbat în favoarea secţiei de istorie, extinsă în patru dintre cele şase săli ale muzeului.
Anii care au urmat au consemnat noi succese în activitatea muzeului, o creştere semnificativă a patrimoniului acestuia şi o dimensionare pe măsură a personalului instituţiei, în aceste condiţii, după crearea judeţului Botoşani, în anul 1968, s-a realizat transferul secţiei de ştiinţe ale naturii la Dorohoi, muzeul rămânând doar cu profilu: istorie, în jurul său constituindu-se Muzeul Judeţean de Istorie a cărui inaugurare a avut loc la 3 decembrie 1977”. (Median, Gheorghe - 50 de ani de la înfiinţarea Muzeului de Istorie Botoşani, AMS, IV, p. 313-317).
vineri, 18 mai 2012
COMUNICA PRIN ARTA- Organizeaza Asociatia ,,VIS DE ARTIST"
Asociatia culturala Vis de Artist organizeaza in perioada 18-20 mai proiectul „Comunica prin arta, implicandu-te!”. Proiectul aflat la a IV-a editie include campania "Fii voluntar pentru cultura! (Înscrie-te și tu dacă vrei să ni te alături! visdeartist@yahoo.com), Atelierul de dictie, Atelierul copilariei si Atelierul de lectura („Caragiale e mereu cu noi!”, Revista Vis de Artist online, implicare in Revista „Momentum”), "Momentul de sanatate", iar duminica, incepand cu ora 11.30, la Cercul Militar Botosani va avea loc prima editie a Festivalului "Vis de Artist” - Vis de Artist, daca vrei sa-ti implinesti visul!
Proiectul este realizat sub egida Saptamanii Nationale a Voluntariatului 2012, fiind inscris in Calendarul National al Centrului de Resurse pentru Voluntariat Pro Vobis si se adreseaza persoanelor de orice varsta.
joi, 17 mai 2012
BOTOSANI- NOAPTEA MUZEELOR- ,, O LUME CE APUNE"
Expoziția intitulată "O lume ce apune..." se
derulează în cadrul amplei manifestări "Noaptea Muzeelor" care este
susținută de aproximativ 3000 de muzee din Europa, dintre care circa 100 sunt
din România. Partenerul oficial al manifestării internaționale este Rețeaua
Națională a Muzeelor din România și aceeași rețea asigură o promovare a acestei
benefice inițiative care a reușit să numere cea de a VIII-a ediție.
Fiind vorba
de "Noaptea Muzeelor" - expoziția de fotografie a lui Daniel I.
Gancea se încadrează din punct de vedere tematic foarte bine deoarece se
pomenește chiar dintru început de "O lume ce apune...". Așadar, dacă
fotograful a optat pentru o "asffel lume", a încercat să zugrăvească
aspectele acesteia:
În acest sens , personajul
principal pe care îl regăsim multiplicat la tot pasul, nu este altul decât
MEȘTERUL POPULAR, EL este cel care aparține unei lumii care devine străină celor care apărțin altei lumi, vorbim aici de una care include mediul rural, iar cealaltă mediul urban. După vernisarea expoziției, cu siguranță mulți vor sesiza că atât satul, cât și personajele lui de altădata devin frânturi dintr-un univers ce parcă se îndepărtează de societatea contemporană destul de mult încât nu mai poate fi localizat decât cu o banală lozincă "A fost odată ca niciodată și atât!"
MEȘTERUL POPULAR, EL este cel care aparține unei lumii care devine străină celor care apărțin altei lumi, vorbim aici de una care include mediul rural, iar cealaltă mediul urban. După vernisarea expoziției, cu siguranță mulți vor sesiza că atât satul, cât și personajele lui de altădata devin frânturi dintr-un univers ce parcă se îndepărtează de societatea contemporană destul de mult încât nu mai poate fi localizat decât cu o banală lozincă "A fost odată ca niciodată și atât!"
Fotograful
Daniel I. Gancea are marele merit că a sesizat faptul că Pietonalul Unirii din
orașul Botoșani devine pentru câteva zile în fiecare an spațiul binecuvântat al
comunităților sătești din județul nostru sau din întreaga țară. Mimica unică
descoperită pe chipurile unor meșteri populari, surprinderea acestora în
momentele lor creative, șederea acestora la taifas în așa zisa comunitate
sătească de pe Pietonalul Unirii Botoșani epuizează cu succes aspecte dintr-o
"lume ce apune".
Ca într-o
"machetă destul de întinsă" de unde nu trebuie să lipsească nimic,
fotograful Daniel I. Gancea putem afirma că a reușit să-și îndeplineacă
datoria, ba mai mult ochiul său atent a surprins imagini pline de unicitate,
unicitate născută din opțiunea fotografului: aceea de a fi în momentul potrivit
la locul potrivit...
Referent
entograf,
prof.
Margareta Mihalache
luni, 14 mai 2012
Pe data de 6 mai 2012 am sarbatorit ,, Ziua Mamei"
ZIUA MAMEI Mamele au o vârstă unică; nu există mame tinere, mame bătrâne, mame frumoase, sau urâte, nu există mame de culoare, negre sau albe, ci există doar ,, MAME"
Pe plan international, ziua femeii, nu este a mamei, pentru ca mama înseamnă: datorie, sacrificiu, responsabilitate pentru ceilalti. Ziua mamei, a fost propusă pentru prima dată în 1872, de JULIA WARD HOWE, în Statele Unite ale Americii, ca o sărbătoare dedicată mamei, o zi totodată şi a păcii.
În 1870 Howe a fost prima femeie care a proclamat Ziua Mamei. După război, Howe a concentrat activităţile ei asupra cauzelor pacifism şi de vot al femeilor. De la 1872 la 1879, împreună cu Lucy Stone şi Henry Brown Blackwell au colaborat la editarea Jurnalul Woman's. De la 1891 la 1909 ea a fost interesată de cauza libertăţii femeilor de naţionalitate rusă. Howe a sprijinit emigranţi ruşii Stepniak-Kravchinskii şi a devenit membră al Societatii de Prieteni Americane de Libertate Rusă.(SAFRF).
Istoricii spun ca "Ziua Mamei" isi are originile in festivalul dedicat mamei zeilor Rhea, tinut in Grecia Antică. Zeita pământului Rhea era sotia lui Cronos, zeul timpului si mama tuturor zeilor si zeitelor din Olimp. De asemenea, in Roma, Cybele mama zeilor era venerată incă din anii 250 IH. Sărbătoarea era cunoscuta sub denumirea de Hilaria si tinea trei zile, de pe data de 15 martie până pe 18 martie.
In anii 1600, Anglia celebra o zi numită "Sâmbătă Mamelor", in a patra sâmbăta a postului Pastelui, pentru a cinsti mamele. In acele timpuri, multi oameni săraci lucrau ca servitori pentru bogatasi. Cum cea mai mare parte a slujbelor erau departe, acestia locuiau in casa stăpânului lor. De Sâmbătă Mamelor aveau permisiunea de a-si petrece ziua alături de cei dragi. O prajitură specială se gătea pentru această ocazie festivă.
Odată cu răspândirea religiei crestine pe glob, istoricii sunt de părere ca "Mama Biserica" a substituit cealaltă sărbătoare "Mama Zeita". Multi spun ca ceremoniile care erau tinute in cinstea lui Cybele au fost adoptate de biserică pentru a venera pe Maria, mama lui Isus Cristos. Ele reprezentau puterea spirituala care ne-a dat viata si ne protejeaza de tot ceea ce este rau. In timp, cele doua sarbatori s-au amestecat si au devenit una singura "Ziua Mamei".
In Statele Unite ale Americii, sarbatoarea dedicata mamei, a fost pentru prima data propusa, in anul 1872, de catre Julia Ward Howe. Trebuia sa fie o zi dedicata pacii.
In anul 1907, Ana Jarvis, din Philadelphia, a inceput o campanie pentru a stabili ziua nationala a mamei. Jarvis a reusit sa convinga biserica din Grafton, din vestul Virginiei, sa celebreze "ziua mamei" in mai, cand comemora doi ani de la moartea mamei sale. Julia era foarte atasata de mama sa, Reese Jarvis, profesoara la Biserica Metodista din Grafton, Virginia de Vest. Astfel ca, atunci cand mama sa s-a stins din viata, impreuna cu sora sa oarba Elisinore, au incercat sa creeze o zi speciala dedicata mamelor. Simteau ca astfel copiii, care deseori isi neglijeaza de multe ori mama, sa realizeze ca trebuie sa-i acorde dragostea cuvenita cand inca aceasta mai este in viata. Erau de parere ca o zi dedicata mamei ar creste respectul pentru parinti si va uni mai mult familiile.
Jarvis si sustinatorii ei au inceput sa scrie ministrilor, oamenilor de afaceri si politicienilor explicandu-le dorinta lor de a stabili o zi nationala a mamei. Ca rezultat al eforturilor lor prima zi a mamei a fost tinuta pe data de 10 mai 1908. Garoafele au devenit simbolul acestei zile, fiind florile favorite ale fostei doamne Reese Jarvis. In zilele noastre garoafa rosie este simbolul unei mame inca in viata, in timp ce garoafa alba comemoreaza pierderea ei.
Prima proclamatie a "Zilei Mamei" a fost citita de guvernatorul statului Virginia de Vest, in anul 1910. Oklahoma a celebrat de asemenea aceasta zi, in acelasi an. Pana in urmatorul an, "Ziua mamei" s-a celebrat in toate statele.
Presedintele Woodrow Wilson, a facut in anul 1914 un anunt oficial proclamand "Ziua mamei" ca zi de sarbatoare nationala in a doua duminica din luna mai.
Pe 12 decembrie 1912 a luat fiinta Asociatia Internationala pentru Ziua Mamei.
Astazi multe tari din lume isi aniverseaza ziua mamei, la momente diferite, dar exista tari ca: Danemarca, Finlanda, Italia, Turcia, Australia si Belgia care-si celebreaza de asemenea ziua mamei in aceeasi zi cu Statele Unite.
Cand Dumnezeu a creat mameleCand Dumnezeu crea mamele era in a sasea zi, cand un inger i-a aparut si i-a spus:
"O sa cam ai de lucru la aceasta creatie…"
Si Dumnezeu i-a raspuns: "
Ai citit punctele acestei cereri?
· Trebuie sa se poata spala, dar sa nu fie din plastic;
· Sa aiba 180 de parti mobile…toate sa poata fi inlocuite;
· Sa alerge dupa cafea neagra;
· Sa aiba poale care sa dispara atunci cand sta in picioare;
· Un sarut care sa poata vindeca orice, de la un picior rupt si pana la o legatura de dragoste terminata prost;· Sa aiba sase perechi de maini;
Ingerul si-a scuturat capul incet si a raspuns: "Sase perechi de maini…in nici un caz."
"Dar nu mainile sunt cele care imi fac mie probleme" a spus Dumnezeu "Ci cele trei perechi de ochi pe care mamele trebuie sa le aiba.""Asa este modelul standard?" a intrebat ingerul.
Dumnezeu a dezaprobat "O pereche ca sa vada prin usa inchisa atunci cand intreaba: copii ce faceti acolo? O alta pereche in spatele capului pentru a vedea ceea ce nu ar trebui si bineinteles ultima in frunte pentru a se putea uita la copil cand acesta greseste si trebuie sa-i spuna: te inteleg si te iubesc.
Doamne, spuse ingerul, mai bine lasa pe maine…
"Nu pot" i-a raspuns Dumnezeu "Sunt asa de aproape de a crea ceva atat de apropiat mie. Deja am creat mama care se face singura bine atunci cand este bolnava…care poate hrani o familie de sase persoane cu un singur hamburgher…"
Ingerul a verificat modelul si a spus "Este prea firava".
"Dar este rezistentă!" a raspuns Dumnezeu "Nu poti să-ti imaginezi câte poate indura mama asta!"
"Poate sa gandeasca?""Nu numai ca poate sa gandeasca dar poate rationa si face compromisuri." a spus Creatorul.
In final, ingerul s-a aplecat si si-a trecut degetele pe obrajii mamei. "Exista o crapatura" s-a pronuntat el. "Ti-am spus ca te straduiesti prea mult cu acest model."
"Nu este o crăpătură" a răspuns Domnul "Este o lacrimă"
"La ce foloseste?" a intrebat ingerul.
"Este pentru fericire, pentru tristete, pentru dezamagiri, penrru durere, pentru singuratate si pentru mandrie.""Esti un geniu!" a exclamat ingerul.
Domnul s-a uitat trist si a spus "Dar nu am pus-o eu acolo!"
Ziua Mamei și Ziua Tatălui au fost legiferate ca sărbători în România începand cu anul 2010. Legea cu privire la aceste două sărbători a fost aprobată de Senatul României în luna iunie 2009 la o inițiativă a Alianței Antidiscriminare a Tuturor Tăticilor (TATA) și a unui grup de parlamentari români, printre care Ludovic Orban, Mircia Giurgiu și Liana Dumitrescu. Pe 29 septembrie 2009, legea a fost dezbătută și aprobată în Camera Deputaților iar astfel începând din mai 2010 a fost sărbătorită oficial pentru prima dată în România
Rolul ,,Zilei Mamei" conform acestei legi se va sărbători în prima duminică a lunii mai. Tot cu aceeași ocazie s-a legiferat sărbătorirea ,,Zilei Tatălui "în a doua duminică a lunii mai. Rolul acestei inițiative este acela de a sublinia importanța fiecăruia dintre cei doi părinți în viața de familie și în universul copilului .
Până în anul 2009, România era printre puținele state ale lumii care, în lipsa unei Zile a mamei, a marcat doar Ziua Femeii – 8 Martie, extinzându-i acesteia aria de semnificații. Astfel, această sărbatoare a femeilor de pretutindeni impusă de V.I. Lenin a ajuns la noi să aibă neoficial și statutul de zi a mamei, în lipsa unei sărbători distincte destinate mamei.
Îngerul familiei este femeia. Mamă , soţie, soră, femeia este mângâierea vieţii , blândeţea sentimentelor(,, Cugetări Franceze“ , Victor Hugo)
Mama, cândva o fetită zglobie cu două codite,
mai târziu preschimbată în femeie.
De mă uit prin ani, îndărăt în casa,
în care am copilărit,
acolo te zăresc pe tine stăpână si supusa ei, de-a pururea.
Pe tine mamă, neobosită, miscându-te mai greu,
te văd îmbătrânită, acolo,
în curtea ta cu găinile
(...)
FERICIREA DE A FI MAMĂ
A fi mamă este unul din sensurile majore ale vieţii unei femei. Este adevărat, maternitatea îţi impune răspunderi morale şi sociale, dar îţi completează şi dezvoltă profilul spiritual, te conduce către o autentică realizare a personalităţii. Trebuie să te pregăteşti să devii ,,MAMĂ". Este meseria cea mai grea, dar este spontană şi naturală. Câtă fericire iţi pot aduce nânuţele întinse spre tine, sau când te strigă-MAMĂ-
Mamă, de-ai fi o stea în cer lină.
Te-aş găsi după lumină,
Rostire-aş spre faţa ta (...)
De te-ai face spic secară,
Te-aş găsi după povară
Şi te-aş întreba tot eu:
,, Nu ţi-i, măiculiţă, greu?”
,, Maică, tot frumoasă eşti ! „
(Mamă, Grigore Vieru)
Despre părinţii noştri,, Mama”,, Ne iubea cu patimă. Întreaga-i viaţă era dăruită copiilor ei; noi eram grija de căpetenie şi însuşi miezul existenţei sale. Avea, însă ideile ei proprii asupra severităţii şi niciodată n-a admis vreun amestec între generaţii. N-a fost niciodată tovarăşa noastră, ci în mod foarte hotărât a rămas exclusivă mamă, aceea care întruchipează autoritatea şi totodată dragostea-suverană, stăpână în căminul ei, aceea care ţine sceptrul şi te face să simţi că puterea asupra binelui şi a răului este a ei". ( ,, Povestea vieţii mele”, Regina Maria)
In imagine carte postala sus Principele Carol şi Principesa Elisabeta
,,Mama era aceea care hotâra despre toate, mama era aceea la care alergam, mama care venea să ne sărute la culcare, care ne lua la plimbare pe jos sau cu trăsura, care ne mustra sau ne lăuda, şi care ne spunea ce trebuie să facem şi ce nu".
( ,, Povestea vieţii mele” , Regina Maria)
Carti postale din colectie Viorica Hrustovici
duminică, 13 mai 2012
Ziua Europei -9mai- Muzeul Judetean de Istorie Botosani
Miercuri 9 mai în Sala Mare a Muzeului de Istorie Botosani a avut loc, simpozionul “9 Mai – Zi cu multiple semnificatii istorice“. La eveniment au participat istorici, muzeografi, cadre militare active si in rezervă, profesori si elevi. Dr. Sergiu Balanovici, prof. Ionel Bejenaru, prof. Stefan Cervatiuc si col. (r) Gheorghe Timofti au prezentat, cateva date importante din istoria României. Acţiunea a fost realizată de Asociaţia Naţională "Cultul eroilor" şi Cercul Militar
Dr. Sergiu Balanovici, organizatorul acţiunii, a declarat că „sfârşitul primei decade a lunii mai este marcat de o serie de date importante prin care suntem puşi în situaţia de a rememora evenimente semnificative din istoria României şi din cea europeană”.Proclamarea Independentei 9mai 1877, Ziua Victoriei sarbatorita la 9 mai 1945, Ziua Europei sarbatorita la 9 mai 1950, Robert Schuman, ministrul francez al Afacerilor Externe, propunea Frantei, Germaniei si altor tari europene gestionarea in comun a productiei de carbune si otel. Acesta a fost primul pas catre crearea Uniunii Europene
ORDINUL COROANA ROMANIEI, creat de Regele Carol I în 1881, pentru a răsplăti serviciile deosebite aduse statului. Are cinci grade: Cavaler, Ofiţer,Comandor, Mari Ofiţeri, Mari Crucii.
Cei prezenţi au putut admira expoziţia de insigne şi medalii „Decoraţii şi brevete româneşti”. Colectionar col (r) Ioan Siminicianu, presedinte Numismatica Botosani.
Gheorghe Median, muzeograf, a fost cel care a deschis activitatea, menţionând că 9 mai este ziua victoriei umanităţii împotriva fascismului
,,Multumesc ca ati raspuns invitatiei noastre de a participa la aceasta activitate prin care,in mod traditional comemoram evenimente deosebite petrecute in istoria nationala. Constatat cu bucurie un lucru, care foarte rar se intampla,ca in afara de militari, participa reprezentanti a unor partide politice Ovidiu Portariuc, Iustinian Bozi, Tereza Nica USL si Viorel Coman PNL,mai participa multi militari din cei din elita militara, care au avut grija si au in continuare de destinul tarii”