Lupta împotriva cancerului de sân la Botoşani

,,Ministerul Sănătăţii va derula, în perioada 2011-2012, noi programe naţionale, cele mai importante dintre acestea fiind cele pentru reducerea incidenţei cancerului . În scopul reducerii incidenţei cancerului în România, va fi derulat subprogramul de screening pentru depistarea precoce activă a unor forme de cancer (cancerul de col uterin, mamar, colorectal). Acesta va fi demarat, din 2011, după modelul proiectului pilot realizat în cadrul Institutului Oncologic “I. C. Chiricuţă” din Cluj-Napoca".scrie
http://www.gds.ro/Actualitate/2010-12-29/Programe+nationale+pentru+reducerea+incidentei+cancerului+din+2011

In perioada 23 – 29 ianuarie 2011, s-a desfăsurat Săptămâna Europeană de Prevenire a Cancerului de Col Uterin.
,,Cancerul de col uterin este una dintre cele mai importante probleme de sănătate publică atât în Europa cât şi în România. Pe continentul european, 60.000 femei suferă de această boală şi 30.000 femei mor anual ca urmare a cancerului de col uterin este una dintre cele mai importante amenințări pentru siguranța pacienților în spitalele ţărilor europene. În ceea ce priveşte situaţia la noi în ţară România se află pe primul loc în rândul statelor membre ale Uniunii Europene atât în ceea ce priveşte rata standardizată a mortalităţii prin cancer de col uterin (13,73/100000 loc. în anul 2008), iar în ceea ce priveşte incidenţa este depăşită doar de Bulgaria şi Lituania (26, 33 de cazuri noi la 100 000 loc in anul 2007) conform ultimelor date disponibile din baza de date Health for All a Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii”.sursa de informare :www. http://www.insp.gov.ro/cnepss/campanii-de-informare-educare-si-comunicare)


Acesta este motivul pentru care am ales tema ,,Lupta impotriva cancerului de san”
Fundita roz, simbolul luptei impotriva cancerului la sân .
În Octombrie 2009, după un sfert de secol a fost luna dedicată luptei impotriva cancerului la sân. Fundita roz a devenit astfel simbolul efortului făcut de comunitate, de medicii, personalul medical, specialistii, cercetătorii, studentii si voluntarii din intreaga lume care isi adună fortele să găsească metode de a invinge boala.
De multe ori nu dăm atenţie din mai multe motive. A fost prea tânără ca să-şi închipuie că poate să aibe cancer, de aceea când a descoperit nodulul la sân l-a ignorat. Multe persoane se gândesc că, din moment ce nu are dureri, deci nu o deranjează, nu are motive să se îngrijoreze. Pentru a trage un semnal de alarmă în privinţa cancerului de sân am apelat la doamna dr Sanda Grigoriciuc medic radiolog si doamna dr. Benonia Roşioru medic primar, specialist oncolog de la Spitalul Mavromatii Botosani.
Despre cancerul de sân am rugat-o pe doamna dr. Benonia Roşioru medic primar, specialist oncolog să ne spună câteva cuvinte.
,,Cancerul mamar se dezvoltă în ţesutul sânului. El apare atât la femei, cât şi la bărbaţi în ţesutul mamar, dar cancerul de sân la bărbaţi este mai rar. Dacă celulele canceroase ating ţesutul limfatic şi ganglionii axilari, metastazele se întâlnesc mai frecvent.
,,Cancerul de sân este foarte rar întâlnit înainte de vârsta de 25 de ani. Frecvenţa lui creşte continuu după 30 de ani. Trei sferturi din cazurile de cancer mamar apar după 50 de ani. Acesta poate fi descoperit în stadii precoce, intermediare sau avansate, şi poate evolua lent, moderat sau rapid”.H.V. Care sunt factorii de risc în cancerul mamar ? Care sunt cauzele apariţiei cancerului de sân?
Doamna dr Benonia Rosioru: ,, Riscul crescut de apariţie a cancerului de sân se explică prin existenţa hormonului sexual feminin estrogen, şi în mod deosebit expunerea organismului la estrogen pe o perioadă mai îndelungată, ceea ce face din cancerul de sân o boală hormono-dependentă.
Factorii endogeni (care ţin de gazdă)
1. -înaintarea în vârstă. Studiile relevă faptul că cele mai multe cazuri de cancer de sân apar după 40 de ani.2.- femeile care au avut primul ciclu menstrual la o vârstă fragedă,înainte de 12 ani, respectiv cele la care menopauza s-a instalat târziu, după vârsta de 55 de ani.
3.- femeile care au avut primul lor copil după vârsta de 30 de ani, sau cele care nu au avut copii.
4. -lipsa alaptării. Alaptarea este un factor de risc protector.
5. -obezitatea apărută după menopauză, când abundenţa ţesutului adipos poate duce la creşterea nivelului de estrogen la femeie şi prin urmare creşterea riscului de apariţie a cancerului de sân.
6. -femeile care au avut în antecedente afecţiuni benigne ale sânului şi stări precanceroase (hiperplazii, displazii, metaplazii, distrofii şi cancerul lobular în situ) ce pot duce la cancere invazive.
7. -cicatricile radiale (leziune de graniţă).
8. -deficitele imune.
9. -tulburările endocrine (hipo- sau hipertiroidia şi excesul
estrogenic).
Factorii de mediu
1. -iradierea regiunii toracice (mai ales înainte de 30 de ani).
2. -dieta bogată în grăsimi, proteine şi dulciuri rafinate. Aceste tratamente sunt suspectate că ar juca un rol important în apariţia cancerului. O alimentaţie prea abundentă favorizează apariţia cancerului de sân, deoarece excesul de grăsimi şi adaoşii alimentari cunoscuţi sub denumirea de E-uri, la femei duce la producerea unei cantităţi însemnate de estrogeni. De aceea se recomandă o alimentaţie cumpătată, săracă în grăsimi şi carne roşie, dar completată cu fructe şi legume proaspete, care ajută la prevenirea cancerului de sân prin efectul lor antioxidant (cresc imunitatea faţă de infecţii, rezistenţa la stres, ajută la prevenirea bolilor cardiovasculare).
3. -expunerea sânilor la radiaţii ultraviolete, mai ales la pacientele cu modificări de mastopatie.
4. -consumul de alcool. Obiceiul de a consuma unul sau mai multe pahare de alcool pe zi duce la o creştere uşoară a riscului de apariţie a cancerului de sân.
5. -stresul - este atît un factor de risc cât şi un factor de agravare.
6. -contraceptivele orale-considerate ca factor de risc când sunt administrate înainte de prima sarcină sau pe o perioadă mai mare de 10 ani. Cât despre femeile la menopauză, se pare că tratamentul hormonal substitutiv bazat pe asocierea de estrogeni şi progestative, ar duce la o uşoară creştere a riscului pentru cancerul de sân. Pe de altă parte, acest tratament oferă femeii protecţie deloc de neglijat faţă de osteoporoză, unele boli cardiovasculare şi diverse alte boli legate de această perioadă de viaţă.
7. -factorii virali-virusurile ARN tip B şi CH.V Cum se poate reduce riscul?
Doamna dr Benonia Roşioru:,,Experţii estimează că mai mult de 50% din cazurile de cancer de sân pot fi evitate datorită unor îmbunătăţiri aduse stilului de viaţă. Iată câteva sfaturi ce vă pot ajuta să scădeţi riscul de apariţie al cancerului de sân:
1. -Nu fumaţi şi evitaţi fumul altora.
2. -Mâncaţi sănătos: consumaţi multe fructe şi legume şi mai puţină carne roşie. Limitaţi consumul de alcool.
3. -Practicaţi o activitate fizică regulată. Aceasta vă va ajuta şi la menţinerea unei greutăţi corporale adecvate.
4. -Protejaţi-vă de soarele puternic şi examinaţi-vă periodic pielea, raportând medicului vostru eventualele modificări.
5. -Urmaţi recomandările de depistare a cancerului:
- autoexaminarea lunară care vă ajută să vă cunoaşteţi
proprii sâni în diferite stadii ale ciclului menstrual
- examinarea anuală la medic (începând cu vârsta de 20 de ani).
- mamografie precoce - în cazul în care o membră a familiei prezintă cancer mamar se recomandă ca prima mamografie să fie făcută înainte de 40 de ani, dar după vârsta de 20 de ani.
6. -În cazul existenţei unor afecţiuni la nivelul sânului (de orice natură) - se recomandă urmărirea evoluţiei acestora Simptomele cancerului mamar La 90% dintre femei, cancerul de sân este observat mai întâi ca o excrescenţă (ţesut cu aspect de tumoră ce iese din planul normal al sânului). Nouă din zece excrescenţe mamare sunt benigne, multe dintre acestea fiind chisturi.
Totuşi, există şi alte semne ce necesită atenţie:
- modificări ale dimensiunii, formei sau aspectului sânilor (creşterea unui sân comparativ cu celălalt, încreţituri, ondulaţii, retracţii cutanate), precum şi a lejerităţii de mişcare a unui sân în comparaţie. Cancerul de sân nu este dureros, deci nu trebuie aşteptată apariţia unei dureri pentru a consulta medicul. De fapt, multe femei sănătoase descoperă că sânii lor sunt plini de noduli înaintea unui ciclu şi că unele tipuri de excrescenţe mamare benigne sunt dureroase.
Autoexaminarea lunară a sânilor îşi propune să depisteze apariţia sau accentuarea unei anomalii. Daca o persoana este suspectă de cancer, acest lucru trebuie confirmat prin examinarea tesuturilor anormale intr-un laborator patologic. Acest lucru poate sa insemne inlaturarea unei parti de tesut prin biopsie. Uneori, intreaga tumora este indepartata, procedeu numit rezectie. Radiografia cu raze X si testele singelui pot masura raspindirea bolii, adica stadiul bolii. Doamna dr. Benonia Roşioru, vă mulţumesc pentru amabilitatea cu care aţi răspuns, pentru a ne da câteva informaţii cu privire la prevenirea cancerului de sân.