Data de 7 aprilie a fiecărui an marchează Ziua Mondială a Sănătăţii. Tema aleasă de Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) pentru acest an este "Rezistenţa la agenţi antimicrobieni", iar sloganul ales, "Acţionează astăzi ca să poţi vindeca şi mâine!", lansează un apel pentru intensificarea angajamentului global pentru protejarea eficienţei acestor medicamente esenţiale în tratarea bolilor infecţioase, în beneficiul generaţiilor viitoare. Sărbătorită încă din 1950 la data de 7 aprilie a fiecărui an, Ziua Mondială a Sănătăţii reprezintă pentru întreaga lume oportunitatea de a se concentra asupra unei probleme de sănătate publică pe care OMS o consideră prioritară la nivel global. DIN ISTORIA FEMININA MEDICALA Feminismul este doctrina care preconizează ameliorarea şi extinderea rolului femeilor în societate, în tot ceea ce ţine de profesie, şanse, relevanţă socială etc.; Feminismul îşi trage rădăcinile, istoric, din mişcările de eliberare şi emancipare subsecvente Revoluţiei Franceze. Incepând prin a fi o variantă "de gen" a doctrinelor fourrieriste sau saint-simoniene, feminismul începe să militeze pentru egalitatea de drepturi. Sub influenţa mai cu seama a operei Simonei de Beauvoir, dar şi a scrierilor unor scriitoare proeminente precum Virginia Woolf care dezvăluie condiţia umilitoare şi subalternă a femeii în societăţile moderne, feminismul îşi începe drumul în anii '1870 ca mişcare militantă. Virginia Woolf a fost revoltată multă vreme pentru ca nu a putut să studieze. Aşadar va scrie „O camera pentru fiecare”, un eseu energic, actual şi astăzi, veritabil pamflet pentru dreptul femeilor la libertatea intelectuală, „care depinde de cea materială”. Fiind afişat bisexuală, Woolf sparge încă o dată limitele societăţii burgheze. „Femeile au fost întotdeauna sărace şi asta, nu numai de două sute de ani încoace. Femeile au avut mai puţină libertate chiar şi decât copiii sclavilor atenieni. Femeile nu au avut prin urmare ocazia de a scrie poeme. Iată de ce insist asupra banilor şi asupra dreptului de a avea o «camera» a lor”. Dorothea Erxleben, (1715-1762) a fost revoltată mult timp că nu a putut studia medicina. A fost fiică de medic şi împreună cu fratele ei învaţă limbi străine. L-a însoţit pe tatăl ei la spital unde a lucrat ca soră medicală. A făcut demersuri pentru a i se permite a studia medicina la Universitate dar pentru că femeilor li se interzicea, a fost respinsă. Ca urmare a acestor refuzuri, Dorothea Erxleben , a făcut o petiţie regelui Frederick II al Prusiei(1712-1786) prin care cerea să i se permită să studieze medicina. Regele a aprobat. Este prima femeie medic , care a insistat să studieze într-o perioadă cănd nu li se dădea voie femeilor. Pentru aceasta, după absolvirea Universităţii, Dorothea Erxleben a scris o carte prin care cerea dreptul femeilor să studieze medicina.
joi, 7 aprilie 2011
7 APRILIE- Ziua Mondială a Sănătăţii.
Data de 7 aprilie a fiecărui an marchează Ziua Mondială a Sănătăţii. Tema aleasă de Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) pentru acest an este "Rezistenţa la agenţi antimicrobieni", iar sloganul ales, "Acţionează astăzi ca să poţi vindeca şi mâine!", lansează un apel pentru intensificarea angajamentului global pentru protejarea eficienţei acestor medicamente esenţiale în tratarea bolilor infecţioase, în beneficiul generaţiilor viitoare. Sărbătorită încă din 1950 la data de 7 aprilie a fiecărui an, Ziua Mondială a Sănătăţii reprezintă pentru întreaga lume oportunitatea de a se concentra asupra unei probleme de sănătate publică pe care OMS o consideră prioritară la nivel global. DIN ISTORIA FEMININA MEDICALA Feminismul este doctrina care preconizează ameliorarea şi extinderea rolului femeilor în societate, în tot ceea ce ţine de profesie, şanse, relevanţă socială etc.; Feminismul îşi trage rădăcinile, istoric, din mişcările de eliberare şi emancipare subsecvente Revoluţiei Franceze. Incepând prin a fi o variantă "de gen" a doctrinelor fourrieriste sau saint-simoniene, feminismul începe să militeze pentru egalitatea de drepturi. Sub influenţa mai cu seama a operei Simonei de Beauvoir, dar şi a scrierilor unor scriitoare proeminente precum Virginia Woolf care dezvăluie condiţia umilitoare şi subalternă a femeii în societăţile moderne, feminismul îşi începe drumul în anii '1870 ca mişcare militantă. Virginia Woolf a fost revoltată multă vreme pentru ca nu a putut să studieze. Aşadar va scrie „O camera pentru fiecare”, un eseu energic, actual şi astăzi, veritabil pamflet pentru dreptul femeilor la libertatea intelectuală, „care depinde de cea materială”. Fiind afişat bisexuală, Woolf sparge încă o dată limitele societăţii burgheze. „Femeile au fost întotdeauna sărace şi asta, nu numai de două sute de ani încoace. Femeile au avut mai puţină libertate chiar şi decât copiii sclavilor atenieni. Femeile nu au avut prin urmare ocazia de a scrie poeme. Iată de ce insist asupra banilor şi asupra dreptului de a avea o «camera» a lor”. Dorothea Erxleben, (1715-1762) a fost revoltată mult timp că nu a putut studia medicina. A fost fiică de medic şi împreună cu fratele ei învaţă limbi străine. L-a însoţit pe tatăl ei la spital unde a lucrat ca soră medicală. A făcut demersuri pentru a i se permite a studia medicina la Universitate dar pentru că femeilor li se interzicea, a fost respinsă. Ca urmare a acestor refuzuri, Dorothea Erxleben , a făcut o petiţie regelui Frederick II al Prusiei(1712-1786) prin care cerea să i se permită să studieze medicina. Regele a aprobat. Este prima femeie medic , care a insistat să studieze într-o perioadă cănd nu li se dădea voie femeilor. Pentru aceasta, după absolvirea Universităţii, Dorothea Erxleben a scris o carte prin care cerea dreptul femeilor să studieze medicina.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu