DESPRE COSTUME POPULARE

Consultant etnograf Steliana Băltuţă.

Pe lângă costumul cu ,,vâlnic” se poartă
şi costumul cu două ,, catrinţe” sau ,,oprege”.
Una din catrinţe se poartă în faţă şi una la
spate, legate la mijloc cu ,,bete” ( brâu).
Catrinţa este din ţesătură de lână dreptunghiu-
-lară, purtată cu costumul popular femeiesc,
prinsă în talie , una în faţă şi alta în spate.
Cămaşa încreţită în jurul gâtului, cu ornamentaţia specifică a mânecii, grupată ,,râuri”pe braţ,
(ornament liniar, dispus în dungi pe mânecă).
Opreg, este piesa de port dreptunghiulară purtată de femei de la talie în jos, ornamentată cu
linii orizontale.
(,,Din portul popular de sărbătoare din ,,România”
Elena Secoşan,Paul Petrescu, Ed. Meridian ,1984)



Fota conferă întregii siluete o linie specifică. Costumul accentuează zvelteţea şi mobilitatea şoldurilor, amplificând volumul bustului. Bustul se evidenţiată faţă de partea inferioară, nu numai prin amploarea cămăşii în croiala sa specifică, cu toată lăţimea adunată în jurul gâtului, ci şi cromatic. Fota apare în costumul femeiesc, cu rol de soclu care susţine cămaşa. Varianta dominantă a compoziţiei ornamentale în Bucovina este aceea cu decorul mânecii realizate din trei unităţi:

altiţa, încreţul şi râurile sau tablă.

În imagine foto dreapta cămaşa cu model ,, tablă" pe mâneci Altiţa brodată cu ornamente geometrice (alese în război de ţesut) se prezintă cu motive dispuse în linii paralele orizontale, despărţite prin ,, încreţ", ,, râurile " care brăzdează mâneca în şiruri paralele, verticale sau oblice. Cămaşa femeilor în vârstă prezintă o varietate redusă a motivelor ca formă şi a culorilor. Materialele pentru brodat şi cusut sunt fire din in, cânepă, bumbac, mărgele, paiete, fir de aur şi argint, beteală. Broderiile tradiţionale de pe ii, altiţe, sugerează, tot ce-i mai frumos în natură, flora cu toată bogăţia ei de formă şi culoare. Cămăşile sunt ţesute din fibre vegetale. Fota este ţesută din lână toarsă şi cu timpul s-a înlocuit cu bumbac, mătase.. Pentru fond s-a folosit urzeală şi băteală de culoare neagră.

Costumul cu catrinţă duce la afirmarea unei siluete feminine svelte, marcând şoldurile prin albeaţa poalelor cămăşii, vizibile lateral;
Costumul cu fotă conturează o siluetă de mare eleganţă, cu şoldurile strâns, atribuind purtătoarei o ţinută oarecum hieratică.
Cămaşa costumului nu poate constitui vreun criteriu de clasificare, dat fiind că cele două tipuri de croieli principale, cămasa dreaptă
şi cămaşa încreţită , sunt răspândite cu mici excepţii pe întreaga suprafaţă a ţării, coexistând cu toate cele trei tipuri de piese ,
ce se poartă de la talie în jos .
(,,Portul popular de sărbătoare” Elena Secosan)


Carti postale din colectie privata