La Botoşani, pe Pietonalul Unirii, în perioada 7-9 august 2009, a avut loc ,,Festivalul Cântecului, Jocului, Portului şi Meşteşugurilor din ,, Ţara de Sus”, ediţia a IV-a. Acest ,, Festival” a fost organizat de Centrul pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Botoşani, reprezentat prin domnul director Ion Ilie şi dna referent etnograf Margareta Mihalache. Au participat din partea oficialitatilor domnul preşedinte Mihai Ţâbuleac al CJ Botoşani, domnul Cătălin Alexa viceprimar al Consiliului Local Botosani şi dna Cornelia Ciobanu director a Direcţiei Judeţeane pentru Cultură, Culte şi Patrimoniul Cultural Naţional Botoşani. La deschiderea ,, Târgului meşteşugarilor” au participat meşterii populari din Bucureşti, din judeţele Maramureş, Cluj, Argeş, Prahova, Vâlcea, Bistriţa, Suceava, Botoşani şi din Rep. Moldova. După deschiderea oficială unde domnul Ilie Ion, directorul CJCPCT, le-a recomandat meşterilor să facă cunoscută arta populară în lume..

Domnul preşedinte al CJ a declarat că: ,,ediţia din acest an a fost una dintre cele mai bogate în ceea ce priveşte prezenţa meşterilor, veniţi din Bucureşti, Harghita, Cluj, Mureş, Vâlcea, Argeş, Suceava”. , şi ,,că oraşul Botoşani a devenit o capitală culturală”.
Referentul etnograf Margareta Mihalache , care s-a implicat în organizarea Târgului Meşterilor Populari, a declarat:
,, De când târgurile au prins amploare, artiştii populari sunt mai interesaţi ca niciodată să păstreze vechile meşteşuguri. În timpurile de demult, perioada târgurilor era legiferată prin hrisoave domneşti. Ceea ce s-a reuşit acum e că datele târgurilor din Botoşani s-au întipărit de la sine în mintea meşterilor populari din întreaga ţară. Marea majoritate a acestora participă la fiecare ediţie fără să fie anunţaţi. Ei ştiu că de Sfântul Gheorghe şi în apropierea marii sărbători Adormirea Maicii Domnului oraşul Botoşani se îmbracă în haine de sărbătoare. Aceasta este mulţumită şi de modul cum s-a derulat cea de-a patra ediţie a Târgului Meşterilor Populari, participarea a peste 80 de meşteri populari, fiind una dintre cele mai mari din întreaga ţară Satisfacţia mea personală este că la această ediţie ne-au onorat cu prezenţa meşterii populari din zone etnografice de prestigiu: Cluj, Mureş, Bistriţa, Maramureş, Vâlcea, Harghita. Judeţul Botoşani s-a remarcatcu ţesăturile de interior, Harghita cu ceramică populară de Corund, Bistriţa şi Sighişoara cu împletituri din papură”.

După festivitatea inaugurală, pe Pietonal a avut loc un mini spectacol coregrafic, unde au participat formaţiile de dansuri ale copiilor, din Botoşani formaţia de dansuri „Balada” coordonaţi de Mihai Fediuc, şi copiii de la Liceul Teoretic coordonaţi de Ionel Petrişor, cei de la Avrămeni, conduşi de Letiţia Cobâlă, şi Ansamblul „Hudeşteanca”, îndrumat de Gheorghe Mitoceanu

Botoşănenii care au fost la deschiderea festivalului au putut admira costume populare, ţesături, opinci, sculpturi în lemn, vase de ceramică, măşti şi ouă încondeiate

Meşterii Adrian şi Simona Bledea din Baia Mare au venit cu ceramică decorativă, iar meşterii din centru Marginea (Rădăuţi-Suceava) au venit cu ceramică roşie utilitară, recunoscută în întreaga ţară şi premiată la mai multe festivaluri. S-au remarcat cu ţesăturile de interior meşterii: Aurica Cojocariu din Ungureni, Maria Burlacu din Ungureni, Eugenia Hudişteanu din Conceşti, Floarea şi Mihai Maxim din Tudora. Meştera Niculina Andronache din Vorona a venit la târg cu mai mulţi ucenici, iar basarabeanca Eugenia Moldovanu, aflată pentru a treia oară la Botoşani, a adus obiecte din paie.







Parada fanfarelor din mai multe localităţi.

În ziua de sâmbătă 8 august, a avut loc Festivalul ,, Vasile Andriescu”, unde au participat formaţii din Tudora . Lozna, Israel şi Ansamblul „Mate Yehuda” din Israel, invitată de Asociaţia „Orpheus”. Duminică 9 august, a avut loc ,, Parada fanfarelor” din Botoşani, Dorohoi, Vorona, Corni, Brehuieşti, Ungureni, Mileanca, Cordăreni, Hudeşti, Iaşi, Suceava.
Tot duminică la închiderea ,, festivalului „ a participat formaţia din Ucraina, Israel, Balada” , Vorona şi Slatina

Printre meşteri se numără meşterul sucevean Toader Ignătescu cu măşti sculptate în lemn, cu icoane sculptate, obiecte de cult religios, crucifixe

EXPOZITIA FILATELICA NATIONALA ,, FILEX TRANSSILVANICA"

SEMICENTENARUL FILATELIC BISTRIŢEAN
JUNIMEA STUDENTFILA 2009 EDIŢIA a V-aLa Bistriţa în perioada 14-19 iulie 2009, a avut loc Expoziţia Filatelică Naţională ,, Filex Transilvanica”, ediţia a XV-a -2009.La deschiderea manifestării cu prilejul sărbătoririi a 745 de ani de atestare documentară 1264-2009, date de referinţă în istoria multiseculară a burgului transilvănean, domnul primar al municipiului Bistriţa Ovidiu Teodor Creţu a declarat:. ,,Pentru prima dată acest nume pomenit într-un hrisov semnat de papa Urban al IV-lea, la 16 iulie 1264, oraşul Bistriţa îşi poartă cu mândrie şi demnitate cei 745 de ani. Şi tocmai în acest an aniversar, datorită efortului deosebit al entuziaştilor pasionaţi ai filateliei, tenacităţii, perseverenţei şi trudei lor, mi se oferă prilejul de a participa la inaugurarea expoziţiei filatelice ,, FILEX TRANSSILVANICA” ediţia a-XV-a iulie 2009, în aceste zile când serbăm şi semicentenarul filatelic bistriţean-a 50 de ani de la înfiinţarea primului Cerc filatelic în oraş-, precum şi participarea la ediţia a V-a a Expoziţiei Naţionale ,, JUNIMEA- STUDENTFILA-2009”. (..) ,,Expoziţia ,, Filex Transilvanica” are o conotaţie deosebită: este dedicată dumneavoastră, filateliştilor! (..) Domnul primar a încheiat discursul prin urări:,,Bine aţi venit aici, unde zeul filateliei vă aşteaptă şi vă întâmpină, îmbiindu-vă pe fiecare din dumneavoastră cu un trofeu mult râvnit! Încărcaţi-vă sufletele din căldura inimilor noastre, a bistriţenilor, zăbovind în amintirea viitoare, măcar o clipă, cu gândul la locurile acestea minunate”.
Domnul Leonard Paşcanu, în calitate de preşedinte al F.F.R. a prezentat despre ,, harnica Societate Filatelică Bistriţeană” a declarat: ,,Prin această expoziţie filateliştii bistriţeni, conduşi cu pasiune şi entuziasm de preşedintele asociaţiei Bistriţeana-domnul Mircea Calu, oferă colecţionarilor o minunată ocazie de a expune propriile exponate ca rod al pasiunii pentru marca poştală. Puţine asociaţii filatelice din România reuşesc astăzi să organizeze astfel de expoziţii. Colegii noştri de la Bistriţa ne oferă un exemplu pozitiv de parteneriat cultural cu oficialităţile locale, pe care le-au convins de rolul educativ al filateliei. Colectivul condus de dl Mircea Calu ne-a oferit de-a lungul timpului ospitalitatea şi prietenia care ne determină să revenim cu mare plăcere la Bistriţa”.
La aniversare ,, Semicentenarului” domnul Mircea Calu, în calitate de preşedinte al Asociaţiei Filatelice Bistriţa, a declarat: ,, Am găsit, ca de fiecare dată, spijin concret din partea Primăriei şi Consiliului Local Bistriţa, un aport deosebit din partea domnului primar ing. Ovidiu Creţu, un mare iubitor al artelor. (..),, Am apelat la Extensia universitară Babeş Bolyai- Extensia Universitară Bistriţa, în susţinerea şi găzduirea expoziţiei. Sprijinul acordat de rectorul Universităţii, prof. Andrei Marga şi domnul prof. Şerban Marcel, director general al Extensiei Universitare Bistriţa, a fost de maximă competenţă şi înţelegere în colaborare”. În încheierea discursului domnul Mircea Calu a urat: ,, Noi generaţia filatelică 2009 lăsăm o moştenire cu temelii solide şi dorim celor ce vor veni ca la Centenar să aibă rezultatele pe măsura înaintaşilor”.



La această expoziţie am avut onoarea să particip fiind invitată de domnul Mircea Calu, preşedintele Asociaţiei Filatelice Bistriţa. Printre lucrările expuse voi prezenta căteva exponate ,, Ştefan cel mare şi sfânt" a dlui Ioan Catană, ,, Errore humanum est” a dlui Mircea Calu, ,, Dulcea Bucovină”, a dlui Coriolan Chiricheş, ,, Regatul României” a dlui Marius Muntean, ,, Arhitectura pe teritoriul României”, a dlui Andrei Potcoavă, ,, George Enescu” , a dlui Vasile Doroş, ,, Premiere cosmice 1957-1961, a dnei Nicoleta Diaconu, ,,Braşovul la începutul de secol XX”, a dnei Monica Muntean, ,, Plante medicinale” , a dnei Luniniţa Simion şi exponatele mele în filatelie ,, Femeii celebre de-a lungul istoriei”, şi exponatul de cartofilie ,, Femeii celebre- De la dorinţă la realitate” , autor VIORICA HRUSTOVICI- Botoşani. Doresc să trasnsmit mulţumirile mele comitetului de organizare, comitetului de onoare participanti la inaugurarea expoziţiei filatelice ,, Filex Transilvania”, să mulţumesc echipei de montare şi demontare a panourilor şi bineînţeles dlui Mircea Calu, care m-a invitat la această manifestare culturală de mare însemnătate istorică al oraşului Bistriţa. De asemenea mulţumesc mult dlui preşedinte Leonard Paşcanu, preşedinte al FFR. România pentru aprecierile făcute referitor la exponatele mele şi încurajările pentru perfecţionarea lor. Mulţumesc mult celor are mi-au transmis felicitări transmise de pasionaţi ai filateliei din România. Vă mulţumesc mult!

NICOLAE IORGA IN NUMISMATICA-COLECTIONAR MIHAI CORNACI

Domnul Mihai Cornaci, a început activitatea de numismat din 1974, când a fost admis ca membru al Societăţii Numismatice Române.În 1982, ca membru fondator împreună cu dl Ştefan Nicolau şi d-l Mihai S. Urigiuc, preşedintele fondator al Secţiei Botoşani, au contribuit la dezvoltarea secţiei de numismatică. Domnul Mihai Cornaci a participat în calitate de coorganizator la unele manifestări de rang naţional şi interjudeţean şi la mai multe expoziţii tematice, aniversative sau comemorative generate de ,,constelaţia personalităţilor cultural-ştiinţifice botoşănene” în cei peste 25 de ani de la constituirea Secţiei Botoşani a S.N.R. În calitate de colecţionară dar de filatelie şi cărţi poştale, i-am adresat dlui Cornaci câteva întrebări:
H.V. Ce aţi colecţionat de-a lungul timpului şi care sunt cele mai valoroase piese (materiale) din colecţia dvs.?
Domnul Mihai Cornaci.: ,,Principalele mele domenii de colecţionare sunt: numismatica şi filatelia cu tot ceea ce includ ele în detaliu. Subiectul principal, Eminescu. Indiscutabila şi necesara – bibliofilie. O importanţă deosebită o acord pieselor şi exponatelor referitoare la istoria locală. Am dezvoltat (cu dorinţa de a contura un posibil întreg) un exponat de cartofilie cu titlul ,,Botoşani, oraşul meu drag” ce oferă posibilitatea iubitorilor sau celor interesaţi, de a se bucura văzând imagini din oraşul lor, de la începutul sec. XX, până în 1947.În mod asemănător, încerc să dezvolt un studiu privind ,,Berăritul botoşănean” fiind ajutat de prof. arhivist Ştefan Cervatiuc şi de d-l Gh. Lazarovici, moştenitorul fostei Fabrici de bere Cişmea.

H. V. La câte expoziţii aţi participat şi cu ce anume?
Mihai Cornaci.: ,,În primul rând am participat la toate expoziţiile numismatice şi filatelice organizate la Botoşani, ce au avut rang internaţional, naţional, interjudeţean sau local. Am participat de asemenea în ţară sau în străinătate (Mondiala de Filatelie – Sofia 1989) cu exponate, ca invitat sau ca simplu vizitator. Pentru activitaţile şi exponatele meritorii am primit de la diploma de participare până la premiul I.La unele dintre aceste manifestări am avut calitatea de expozant, altă dată membru al juriului, dar de fiecare dată coorganizator. Astfel de expoziţii au fost: România-Ungaria 4-12.10.1986; Inter-Astro-Filex 1987; România-Polonia 23-25.08.1997; Centenarul ,,Mihai Eminescu” – iunie 1989 etc.
H.V Ca, colecţionară ştiu ce înseamnă sacrificiu material pentru a alcătui o colecţie.
Dl Mihai Cornaci m-a încurajat cu o replică..:,, citând pe Stendhal (Jurnal) ,
,,Pentru a aprecia pasiunea unui om, ar trebui să cunoaştem ce preţ au pentru el toate lucrările pe care le sacrifică pasiunii sale”.,,Cu siguranţă, fiecare pasiune presupune şi anumite sacrificii. În ceea ce mă priveşte, uneori am fost nevoit, să redirecţionez unele sume de bani pentru achiziţionarea unor piese sau a unor cărţi.H.V Vă rog să-mi spuneţi despre colecţionarii de ieri şi azi:
Mihai Cornaci.:Colecţionari cunoscuţi în literatura de specialitate: Christian D. Malhasovici, Alexandru Chardinal, Carol Botoşăneanu.
În intervalul 1900-1950: Eugen Braha (n.1908); Scarlat Braha (1876-1946?); Dumitru Furtună (1890-1965); George Enescu (1881-1955); Ion Pillat (1891-1945); Antonin Ferhardt; Constantin Iordăchescu.
În intervalul 1950-1990: Emilian Bujoreanu; Tomiţă Marinescu; Costică Dămăceanu; Vasile Arnăutu; Ioan Vaidner; Luca Andronic; Dumitru Cucu; Francisk Mercik; Dumitru Matei; Liviu Gafiţescu; Teodor Brădescu; Mihai Ungureanu; Gh. Luţuc

Şi din prezent: Mihai Urigiuc; Ştefan Nicolau; Coriolan Chiricheş; Gică Mariţanu; Ioan Siminicianu; Gh. Bocan; Pavel Luţuc; Neculai Ţurcanu; Viorica Hruştovici; Vasile Atănăsoaie; Gh. Ciotină.
H.V.Domnul Mihai Cornaci, vă rog să-mi spuneţi despre medaliile editate dedicate lui Nicolae Iorga

Medalii dedicate lui Nicolae Iorga,,Marele istoric de renume mondial a fost omagiat prin medalistică încă din timpul vieţii. La împlinirea vârstei de 50 de ani (1921) admiratorii şi foştii elevi i-au dedicat o medalie în semn de consideraţie şi preţuire indicat de înscripţea:,,IUBITULUI PROFESOR ŞI MARELUI ROMÂN”, la împlinirea vârstei de 50 de ani. Feţele medaliei redau : bustul profesorului în profil spre stânga şi o reprezentare alegorică a Înţelepciunii ( femeie încoronată cu lauri care ţine în mâna dreaptă o bufniţă)". (Andone Cumpătescu ,, Personallităţi ale Iaşului în imagini medalistice”. Editura ,, Junimea”- 2002, pag.158),
,,Următoarea apariţie pe faţa unei medalii se produce în anul 1936, când academicianul N. Iorga împlinea 65 de ani, iar revista ,, Neamul Românesc”, 30 de ani de la apariţie. Pe aversul medaliei sunt prezentate busturile savantului şi al soţiei acestuia în profil spre stânga, susţinută în partea inferioară de ramuri de lauri. În exergă înscipţia circulară: ,, ECATERINA ŞI NICOLAE IORGA”. Pe revers este reprezentată clădirea- ,,Universităţii Populare din Vălenii de Munte"- sub care sunt trecuţi milesimii 1906-1936. În partea inferioară exemplare din ,, Neamul Românesc”, aşezate pe ramuri de stejar. Circular, în exergă, este înscripţia : PRIN GRAI, PRIN SLOVĂ, GÂND CURAT, FAPTĂ ROMÂNEASCĂ”. ( Artist medalistică Maria Grigorescu)

,,Medalia editată de Secţia Botoşani a S.N.R.- prezintă bustul savantului în viziunea artistului Gheorghe Adoc în semiprofil spre dreapta. Semicircular în faţă bustului sunt trecuţi milesimii 1871-1940 şi ,,N. Iorga". În partea superioară artistul a plasat un astru făcând aluzie de apartenenţa subiectului la constelaţia marilor personalităţi culturale ale neamului".

,,Reversul este încărcat de înscipţii şi simboluri îmbrăţişate de ramuri de brad şi stejar. În partea superioară, sub ,,CAPUL DE BOUR"-citatul,, POPORUL CARE ARE CULTURĂ /ARE SUFLET ŞI CONŞTIINŢĂ/ ŞI DE LA CONŞTIINŢĂ ŞI/ SUFLET PLEACĂ CELELALTE” N. IORGA. În partea inferioară, pe un spaţiu delimitat de două linii paralele, este dispus textul pe patru rânduri orizontale:,, CETĂŢENII MUNICIPIULUI BOTOŞANI/ OMAGIU/MARELUI CĂRTURAR/ NICOLAE IORGA" , sub care editorul şi milesimul 1990".

Tot la această comemorare Secţia Botoşani a S.N.R. a editat şi o insignă cu diametrul= 30 mm în tiraj de 200 exemplare. Insigna redă aversul medaliei. În casete speciale (tiraj limitat) medalia plachetă şi insigna au fost oferite unor personalităţi prezente la manifestare.Din aceeaşi comandă a Secţiei Botoţani a S.N.R. au fost montate pe peretele din faţă a CASEI MUZEU NICOLAE IORGA- din Botoşani- două medalioane mari din bronz reprezentând aversul şi reversul medaliei editate

,,La centenarul naşterii savantului din 1971 din motive greu de înţeles nu s-a bătut nici o medalie. Abia în anul 1990 la semicentenarul trecerii sale în nefiinţă, Societatea Numismatică Română, editează o medalie iar prin Secţia de la Botoşani editează o medalie şi o plachetă. Medalia realizată de S.N.R., prezintă pe avers bustul savantului cu barbă şi pălărie, sub care sunt trecuţi anii de viaţă 1871-1940. Două ramuri de lauri flanchează bustul, iar în partea superioară este trecut numele şi prenumele. Artistul Vasile Gabor, realizatorul acestei frumoase medalii îşi lasă iniţialele V.G. discret, pe umărul stâng".

,,Ansamblul arhitectural ce domină centrul reversului este ,,CTITORIA N. IORGA/INSTITUTUL DE ISTORIE”. Semicircular, în partea superioară este trecut textul: ,,ÎN MEMORIA MARELUI ISTORIC"- şi milesimul semicentenarului 1990. În partea inferioară a reversului o ramură de lauri şi în exergă, cu litere de dimensiunii mici, editorul. Ambele feţe ale medaliei sunt realizate în excizie".
,,Placheta din tombac cu dimensiunile de... prezintă pe avers bustul savantului în postură de orator. În partea stângă jos, indentificăm semnătura artistului Gh. Adoc şi milesimul 1990. În partea dreaptă este înscripţia ,,N.IORGA" şi milesimii :1871-1940-1990".
. Pe revers este redată imaginea unui brad şi segmente din poezie-,,BRAD BĂTRÂN”( Primele două rânduri din prima strofă şi strofa a IV-a). Între două marcaje paralele dispuse orizontal este trecut textul: ,,SEMICENTENARUL TRECERII/ ÎN NEMURIRE-1990”. În partea inferioară este trecut editorul.
,,Tot în şirul realizărilor medalistice dedicate lui Nicolae Iorga se înscrie şi medalia Institutului de Cultură şi Cercetare Umanistică din VENEŢIA, CASA ROMENA – fondată de cel care întreaga viaţă a fost un apărător al demnităţii omeneşti, al afirmării ideii de libertate democratice şi care a sfârşit pe câmpul de onoare, jertfit pe altarul credinţei sale. Reversul este dominat de bustul celui care a reuşit acel prestigiu unanim recunoscut în lume, în care aducea prinos- României sale. (,,Din nou acasă”, Henri Coandă, interviu luat de V. Firoiu 1968) În faţa bustului, la exergă, înscripţia: ,,NICOLAE IORGA” /1871-1940. Autorul îşi semnează lucrarea în preajma umărului stâng" (CRVCH).

Central pe avers putem contempla imaginea CASEI ROMENA-având în partea superioară înscripţiile:2-aprilie-1930 şi 8 mai 1992. Circular în exergă, înscripţia:,,INSTITUTUL ROMÂN DE CULTURĂ ŞI CERCETARE UMANISTICĂ-VENEŢIA

,,În anul 1993, Universitatea Populară Bucureşti iniţiază şi editează o medalie care reia aversul celei editate de S.N.R. în 1990 .( Andone Cumpătescu.Op.citat pag.159)
Vastitatea operei sale, enormă ca proporţii şi variată ca formă estimată de unii exegeţi la 1359 cărţi şi broşuri şi peste 25 000 de articole precum şi diversitatea preocupărilor sutuează între marii istorici al lumii.(Marcel D. Popa ,, Dicţionar enciclopedic vol III H.K. Editura enciclopedică Bucureşti 1999 pag. 244)Prin opera sa el este ocupantul unui loc în orice Pantheon al ştiinţei , gândirii şi al culturii, iar prin faptele sale, avea mai ales sufletul şi bucuriile unui fondator(N. Dragoş, M. Stoian ,, Drumeţ în calea lupilor”, Editura Eminescu-1987-pag.450)Numeroase instituţii ştiinţifice şi de cultură îi poartă şi azi numele. Una dintre acestea este şi Biblioteca Judeţeană-,,Nicolae Iorga”, Ploieşti. În anul 1996, Biblioteca a sărbătorit 75 de ani de activitate şi editează o medalie dedicată acestui moment aniversar. Pe revers sugestiv este redat copacul pe o carte, iar în partea superioară milesimul 75. Semicircular în exergă pe o panglică desfăşurată este redat textul (lozinca) ,,VIVAT, CRESCAT, FLOREAT”. şi milesimii 1921-1996. Aversul este ocupat de bustul istoricului Nicolae Iorga, fiind reluată opera artistului Gh. Adoc, pentru medalia Secţiei Botoşani a S. N. R. Din 1990. În faţa şi la spatele bustului este dispus textul:,, BIBLIOTECA JUDEŢEANĂ/ NICOLAE IORGA/ PLOIEŞTI”. Reprezentarea reversului aparţine artistului ,, C-tin Dumitrescu”. Tirajul (oficial) 150 de exemplare. Tot în acest an Muzeul N. Iorga din Vălenii de Munte editează o medalie ocazionată de împlinirea a 125 de ani de la naşterea savantului. Avers- reluarea portret-Gh. Adoc 1990 Compoziţia reversului aparţine artistului Vasile Gabor. R.A-( ,, Monetăria Statului”, Activitatea medalistică 1990-1997, Bucureşti-1998, pag.100)

Urmare a prestigiului cât şi a legăturilor permanente a lui N. Iorga cu Botoşanii, în anul 2001 ia fiinţă Asociaţia Culturală ,, Nicolae Iorga” care prin unele programe împlementate au adus noi valenţe , acte cultural în spaţiul muzeal al Casei ,,Nicolae Iorga”, BOTOŞANI. Tot spre cinstirea, în amintirea celui deosebit dintre fiii săi, municipiul Botoşani creează din 2003, Premiul Naţional ,,Nicolae Iorga”. Fiecare laureat al acestui premiu a primit şi câte o medalie editată de Asociaţia Culturală ,,N.Iorga”, prin energica fondatoare VIORICA BUDĂI-DAMASCHIN şi S.N.R. Botoşani. Aversul reia portretul creeat de artistul Gh. Adoc în 1990 ( fără astru). Semicircular, pe două rânduri dispuse în faţa bustului este înscripţionat textul: ,, PREMIUL NAŢIONAL DE ISTORIE/ NICOLAE IORGA”

”. Pe revers este redată macheta vechii clădiri al Liceului A.T.Laurian- ( înainte de incendiul din 6 decembrie1917 ). În partea superioară milesimii 1881-1886 ce delimitează timpul cât N.Iorga a fost la acest liceu. Circular, textul: ,,LICEUL AUGUST TREBONIU LAURIAN” BOTOŞANI, Sub terasă, cu litere mici este trecut editorul ,,S.N.R.- SECŢIA BOTOŞANI”. În anul 2002, la împlinirea unui deceniu de activitate a Consiliului Judeţean Botoşani- este editată o medalie. Central pe avers, este redată macheta clădirii, deasupra căreia înscrisul : ,,CONSILIUL JUDEŢEAN BOTOŞANI/10 ani. Sub clădire-milesimii 1992 şi 2002 încadrează-iniţialele C.J.B Sub terasă, iniţialele artistului gravor M. F. (Maximilian Fetiţa).

Pe revers este reluat portretul lui N. Iorga creat de artistul Gh. Adoc în anul 1990- pentru medalia- Semicentenarul N. Iorga-Botoşani. Semicircular, în faţa bustului:,, NICOLAE IORGA/ 1871-1940”.

Obs.
1. Toate medaliile prezentate sunt realizate în excizie din tambac cu o grosime de 4- 7 mm şi au un diametru de 60 mm.(excepţie- CASA ROMENA- Veneţia-1992= 70, 4 mm)
2. Toate au ambele feţe cu execuţie în excizie.
3. Din cele cunoscute, au mai fost editate pe plan local, insigne:
-Universitatea de Vară-Vălenii de Munte”, pătrat egal 30mm cu fond de culoare negru şi albastru.
- Semicentenarul N. Iorga- Editor R. Drăgănescu-Iaşi.
- 68 ani de la moarte( (28 noiembrie-2008), Editor- D-tru Haha-Darabani.
4. La manifestările din 26-27 noiembrie 2004, Secţia Botoşani a S. N.R. a organizat în holul Teatrului ,, Mihai Eminescu” o expoziţie numismatică dedicată savantului. Preşedintele Asociaţiei Culturale ,,Nicolae Iorga” Botoşani, dna Violeta Budăi-Damaschin a recompensat expoziţia cu diplome şi medalii.
A prezentat domnul Mihai C.V. Cornaci bibliotecar, secretarul Secţiei Botoşani a Societăţii Numismatice Române.

CABINETUL DE NUMISMATICA DE LA BOTOSANI

Când spunem Nicolae Iorga, Mihai Eminescu, George Enescu, ne gândim la muzeele din judeţul Botoşani, la decernarea Premiilor Naţionale personalităţilor care s-au implicat în studiu operei înaintaşilor noştri. Ne gândim şi la Cabinetul de Numismatică din oraşul Botoşani. Pentru că aici sunt un grup de colecţionari, pasionaţi ai numismaticii, care au exponate valoroase de medalii, insigne şi monede. Pentru a fi puse în valoare, la 1 decembrie 2006, de Ziua Naţională a României, s-a inaugurat, în Biblioteca judeţeană „Mihai Eminescu” Botoşani, primul Cabinet de Numismatică şi Filatelie din ţară.

Acest cabinet a luat fiinţă prin implicarea doamnei Elena Condrei, iniţiatoarea proiectului, doamna Cornelia Viziteu, directoarea bibliotecii şi domnul Mihai Urigiuc, preşedintele de onoare al Secţiei Botoşani a S.N.R. Prin înfiinţarea acestui cabinet s-a reluat o tradiţie interbelică, ca bibliotecile să aibă şi o secţie specializată de numismatică.

De amenajarea acestui cabinet numismatic s-a ocupat domnul Mihai Cornaci, secretarul Secţiei Numismatice din Botoşani, care a împodobit camera destinată acestui scop cu planşe, exponate, literatură numismatică şi filatelică.

Aici, se organizează expoziţii de numismatică, fiind expuse exponate de medalii şi insigne, monede, filatelie şi cartofilie. La aceste manifestări culturale, participă elevii din Botoşani şi din alte localităţi, aceştia luând contact cu exponatele dedicate personalităţilor botoşănene sau comemorării unor evenimente. Elevii care trec pragul acestui cabinet, pot lua o frumoasă lecţie de ceea ce înseamnă a fi colecţionar şi-şi completează, într-un mod interesant şi plăcut, cunoştinţele căpătate în şcoală.

Domnul Mihai Cornaci, care este responsabilul Cabinetului de Numismatică şi Filatelie de la Biblioteca Judeţeană „Mihai Eminescu” Botoşani, a reuşit să-l amenajeze şi să-l doteze cu o serie de planşe, fotografii, exponate şi literatură numismatică şi filatelică, putând constitui un model şi pentru alte cabinete similare. Pereţii cabinetului sunt împodobiţi cu planşe ce prezintă moneda medievală şi modernă din ţările române, portretele personalităţilor botoşănene, conducătorii Societăţii Numismatice Române, colecţionari botoşăneni de frunte. În mod permanent, vitrinele sunt amenajate cu exponate de medalii, insigne, carte, dedicate lui Mihai Eminescu , N. Iorga, sau altor personalităţi botoşănene.

DIN ISTORIA NUMISMATICII

DIN ISTORIA NUMISMATICIINumismatica (gr. numisma şi lat. nummus, i sau nomisma, atis - monedă, ban) este ştiinţa auxiliară a istoriei având drept obiect de cercetare tipurile monetare, descrierea lor, descifrarea legendelor, materialul din care sunt confecţionate, raporturile dintre diferitele categorii de monedă, circulaţia monetară, alcătuirea Corpusurilor de monede, evoluţia sistemelor monetare dispărute. O ramură a numismaticii, medalistica se ocupă cu studiul medaliilor. Prin natura sa specială, studiul monedei reprezintă un domeniu deosebit de complex şi de complicat, în acelaşi timp, al cercetării istorice, căci moneda conţine, sintetizată în ea, întreaga evoluţie a formaţiunilor politice şi apoi a statului care a emis-o şi în cadrul căruia circulă. Astfel că, apariţia, evoluţia şi răspândirea ei până la tezaurizare reflectă gradul de dezvoltare al societăţii din care provine. Marele numismat francez Ernest Babelon aprecia că "[...]o colecţie de monede este un depozit de documente contemporane care n-au putut fi alterate în decursul timpurilor prin transcrieri greşite, prin interpolări voite, prin suprimări arbitrare sau inconştiente[...]. Ele sunt martori oculari şi oficiali, chemaţi fără încetare să facă mărturisiri în vasta anchetă pe care ştiinţele istorice o întreprind din diferite puncte de vedere asupra trecutului omenirii; o monedă este, mai adeseori de cât se crede, singurul document autentic care a ferit de profanarea uitării, un eveniment istoric[...]" (apud C. Moisil, Două ştiinţe surori: numismatica şi sigilografia, p. 8).
În 1690 Franşois le Blanc publică la Paris un catalog privind monedele franceze. Iniţiativa sa a fost continuată, astfel încât în perioada imediat următoare atenţia mediilor ştiinţifice este atrasă de această nouă latură a cercetărilor istorice. Astfel, în 1738 în Germania, la Halle, Johann Schulge anunţa înfiinţarea unui Colegiu particular la celebra universitate din oraş, unde va preda despre monede şi despre ştiinţa numismatică. În 1766 cursul a fost publicat sub formă de carte. Multă vreme numismatica s-a predat ca ştiinţă auxiliară a arheologiei. În 1801 s-a introdus la Universitatea din Coymbra şi la Biblioteca Publică din Lisabona. Astăzi universităţile din Berlin, Hamburg, Heidelberg, Göttingen, Braunschweig, Münster oferă cursuri de numismatică.
Tot în această perioadă, Damaschin Bojincă publică, în 1832-1833 lucrarea despre monedele romane numită Anticele romanilor iar Mihail Ghica publică în acelaşi an primul catalog numismatic românesc: Răgazurile mele sau desfătări numismaticeLa mijlocul secolului al XIX-lea preocupările numismatice cu caracter ştiinţific se intensifică, paralel cu avântul editării documentelor scrise, necesare scrierii istoriei naţionale. O contribuţie remarcabilă a avut publicistul şi colecţionarul de monede şi anticmonede şi antichităţi Cezar Bolliac, socotit întemeietorul numismaticii româneşti. Pasionat colecţionar de monede, în anul 1855 colecţia sa cuprindea cca 3500 de piese din diverse perioade. Peste zece ani, o bună parte din ele le va dona Muzeului Naţional de Arheologie creat de domitorul Al. Ioan Cuza, punând astfel bazele Cabinetului Numismatic al muzeului, cabinet care funcţionează şi astăzi. În 1868, Cezar Bolliac a iniţiat primul curs general de numismatică la Universitatea din Bucureşti, urmat de 37 de elevi şi studenţi. Perioada e la începutul secolului XX este deosebit de intensă în domeniul numismaticii. Astfel, în 1903 se înfiiţează Societatea Numismatică Română care editează un periodic Buletinul Societăţii Numismatice Române. Continuator al activităţii lui Cezar Bolliac a fost academicianul D. A. Sturza se remarcă prin crearea în 1910 a Cabinetului numismatic al Academiei Române al cărui fond l-a tot îmbogăţit până la sfârşitul vieţii sale. Constantin Moisil, mare pasionat de numismatică, este numit director Cabinetului Numismatic al Academiei. În această calitate începe catalogarea, clasificarea şi studierea în amănunţime a pieselor numismatice aflate în această colecţie. Totodată, sub egida Academiei Române, începe editarea unei noi reviste adresate cercetătorilor în domeniu (Studii şi Cercetări de Numismatică) iar ulterior creează prima catedră de numismatică la Şcoala de Arhivistică care funcţiona pe lângă Arhivele Statului din Bucureşti devenind astfel iniţiatorul învăţământului regulat de numismatică din ţara noastră.

. ,,De la Wikipedia, enciclopedia liberă"

DOAMNA VIOLETA BUDAI-DAMASCHIN -Botosani

VIOLETA BUDĂI- DAMASCHIN s-a născut în 1954 la Sibiu.
Este absolventă a Facultăţii de Istorie, Secţia Istorie, din cadrul Universităţii ,,A.I,Cuza” din Iaşi, promoţia 1978. În prezent este muzeograf cu atestat în muzeografie 1982. S-a implicat în cercetarea fondului documentar Nicolae iorga, în organizarea manifestărilor comemorative prilejuite de semicentenarul morţii lui N. Iorga.
PREOCUPĂRI EXTRA PROFESIONALE:
Asociat fondator şi preşedinte al Asociaţiei Culturale ,,N.Iorga ”Botoşani.
PUBLICAŢII:
Comunicări ştiinţifice şi articole semnate în Hierasus, Atheneu, Caiete botoşănene, Clopotul, Gazeta de Botoşani, Evenimentul de Iaşi, Monitorul de Botoşani, Acta Moldaviae, Forum Cultural.
S-a implicat în realizarea filmului documentar ,, Botoşani-oraşul copilăriei lui Nicolae Iorga, realizat şi difuzat pe TVR2. A realizat CD ,, Iorga- ,,Civilizaţie şi Tradiţie”. A oferit mai multe interviuri la Radio Iaşi, SOMAX , Tele M şi Radio Bucureşti .

La Tipografia Hoffnnung a editat minialbumul ,, Iorga în iconografie”, la Honterus Sibiu a editat pliantul ,, Botoşani-muzee şi case memoriale., iar (colaborator) SC ,,Damorinf” a editat setul de ilustrate ,, Valori patrimoniale la Casă Memorială Nicolae Iorga”

Cu ocazia zilei de 8 Martie -2009, în cadrul ,,Galei valorilor feminine din Botoşani”, manifestare deosebită , organizată de Primăria Botoşani, cu scopul premierii femeilor care s-au remarcat în domeniul lor de activitate şi au sporit renumele Botoşaniului, în ţară şi peste hotare, doamnei Violeta Budăi Damaschin i s-a acordat ,, Diploma de excelenţă”.
DESPRE VIOLETA BUDĂI-DAMASCHIN, domnul Gh. Median, a declarat:

,,De mai bine de trei decenii dna Violeta Damaschin îşi desfăşoară activitatea la Casa Memorială ,, Nicolae Iorga" din Botoşani. Roadele activităţii sale sunt marea înfăţişare a expoziţiei de bază a casei memoriale, care reconstituie, inspirat, atmosfera anilor în care copilul N. Iorga, alături de mama şi fratele său a locuit aici (1876-1880), numeroase studii şi articole legate de viaţa şi activitatea marelui istoric, sutele de obiecte şi documente cu care a îmbogăţit patrimoniul casei memoriale şi mai cu seamă Instituirea Premiului Naţional de Istorie,,Nicolae Iorga", pe care împreună cu Primăria Municipiului Botoşani, îl acordă celor mai merituoşi cercetători ai operei ilustrului savant, începând din 2003. Violeta Budăi Damaschin este o prezenţă activă culturală a Botoşaniului, o personalitate de înaltă ţinută intelectuală, un nume rostit cu respect de concetăţenii săi"

CASA MEMORIALA ,, NICOLAE IORGA " BOTOSANI

Din istoria muzeului N. Iorga

Casa Memorială ,, Nicolae Iorga”, monument istoric în categoria ,, A”, a cărei clădire originală, construită în stilul arhitecturii moldoveneşti, a fost în stare de ruină şi restaurată începând din 1965, în stilul arhitecturii populare, având caracteristicile celui mai vechi şi mai răspândit tip de locuinţă de tărgoveţ din zona periferică a oraşului Botoşani. În această casă din mahalaua supranumită ,, bariera Curteşti” a locuit Nicolae Iorga cu mama sa, văduva Zulnia Iorga şi fratele mai mic, George, în perioada 1876-1880.

In 1967 a luat fiinţă Biblioteca documentară ,,Nicolae Iorga”. Intre anii 1967-1971, s-a constituit patrimoniul muzeeal şi s-a amenajat expoziţia permanenta, cu ocazia sărbătoririi centenarului naşterii savantului Nicolae Iorga(colaborator Frassin Munteanu-Râmnic, Vălenii de Munte). În 1977, devine secţia Muzeului Judetean de Istorie Botoşani. In 1990, expoziţia de bază a fost reorganizată, ceremonia de inaugurare a avut loc pe 27 noiembrie 1990, la comemorarea semicentenarului morţii lui Nicolae Iorga a participat domnul dr. Andrei Pippidi – fiul Lilianei-Iorga Pippidi- fiica savantului (consultant ştiinţific şi autorul al unor donaţii importante). Din 1993, este inclus în secţia de memoralistică (istoria culturii) a Muzeului Judetean de Istorie Botosani.

Colecţia de bază conţine piese cu valoare deosebită: camera de lucru cuprinde biblioteca (primele ediţii ale operei istoricului), obiecte cu valoare memorială: ceas de masă, vas ornamental vienez (care a aparţinut bunicului), tablouri de familie, manuscrise aparţinând mamei (Zulnia Iorga). S-a reorganizat, de asemenea, camera copiilor (având ca bază documentară, opera memorialistică).


Salonul familiei era şi odaia de culcare a mamei. Aici- citându-l pe Iorga din ,, O viaţă de om aşa cum a fost”-trăia neatinsă provincia botoşăneană aşa cum se continua de secole”. Prin reconstituirea de epocă- realizată în 1990- s-a imaginat interiorul locuinţei unei familii cu un venit modest, dar cu un trecut prosper, când s-au acumulat bunuri de valoare provenite din agoniseală proprie sau moştenite: mobilier de lemn sculptat cu picioare curbate şi ornamentate, scaune cu tapiţerie din piele, un ceas de masă original, un vas ornamental de proveninţă occidentală, care a aparţinut bunicului Costache Iorga, albumul cu fotografii originale şi cărţile de rugăciune ale Zulniei Iorga (donaţie Liliana Iorga-Pippidi) un lampadar cu recipient ceramic portocaliu cu decoraţii florale mov.


Camera copiilor- reconstituită şi ea –este martora primelor lecturi ale copilului atins de aripa geniului. Ambianţa adecvată preocupărilor intelectuale precoce este sugerată de o etajeră cu cărţi, un birou tip,, secretaire”, un pat cu tăblii de fier şi îngeri pictaţi, mai multe tablouri de familie dominate de singura fotografie din copilărie- Nicolae şi George Iorga în anii de liceu.
Muzeul memorial este organizat în tipul de casă cu schema clasică a tindei cu patru camere dispuse simetric. În spaţiul rămas disponibil( în trecut ocupat de proprietăreasa casei Marghioala Vâzdogeasa) s-a organizat o expoziţie foto-documentară, desfăşurată pe 10 panouri, unde sunt expuse 96 de exponate ( selectate din arhivele publice şi particulare), care propun vizitatorilor o incursiune în biografia istoricului, accentuând perioada copilăriei şi a adolescenţei petrecută în oraşul natal.

Una din încăperi adăposteşte o bibliotecă alcătuită din primele ediţii ale operei lui Nicolae Iorga (donaţie Mircea Iorga) şi un valoros fond documentar alcătuit din: fotografii, scrisori, ilustrate, manuscrise, timbre comemorative, cărţi cu dedicaţii autografe, obiecte cu valoare memorială- achiziţionate de muzeu sau donate cu generozitate de urmaşii savantului în perioada de constituire patrimonială 1965-1971. O bibliotecă uzuală (aproximativ 5000 numere de inventar) se îmbogăţeşte mereu prin noi apariţii editoriale.