MARIA BACIU- ACTIVITATE LITERARA

Maria Baciu s-a născut la 4 martie 1942, în Cerneşti, com. Todireni, jud. Botoşani. Absolventă a Facultăţii de Filologie al Universitatii "Al.I.Cuza" Iaşi, promoţia 1966. 1966-1970 – Profesoară de limba şi literatura româna la Liceul Teoretic din Truşeşti şi la Şcoala Normală "N.Iorga" din Botoşani (din 1970) . şi la Liceul Pedagogic din Botoşani. Redactor şef al revistei pentru copii "Sotron" şi al revistei pentru adolescenţi "Pardon!".
În 1980 înfiinţează Cenaclul literar "M. Eminescu", în 1983 editează publicaţia "Educatorul", iar între anii 1994 - 1996 revista pentru copii "Sotron", iniţiative încununate cu succes.
Paralel cu activitatea de la catedră şi cea editorială, publică versuri, articole literare şi recenzii în diverse ziare şi reviste ca: Clopotul, Gazeta de Botoşani, Caiete botoşenene, Hyperion, Colloquium, Cronica, Convorbiri literare, Luceafarul, Ateneu, România literară, Învăţătorul, Lumina lină ş.a.
A scris poezie, proză pentru copii, carte de metodică pentru uz şcolar, teatru pentru copii. Debuteaza editorial în 1985, cu ciclul Cercuri, din volumul colectiv Soldaţii - 5 poeţi, Iaşi, Junimea.
A colaborat pentru alcătuirea unei cărţi pentru uz didactic, Scenarii şi povestiri pentru grădiniţă şi clasele I-IV, Botoşani, Eldos, 1995. Autoare a piesei de teatru pentru copii Tigrisorul Pietrek, care se joacă începând cu anul 2005 pe scena Teatrului de păpuşi Vasilache, Botoşani.
,, Cercuri” în volum de debut. Solstiţii, poezii. Editura Junimea, Iaşi,1986.
•,,Oglinzi", versuri, Editura Junimea Iaşi, 1988.
,,Buna dimineata, Puf !", poezii pentru copii, Botoşani, Inspectoratul Scolar al jud. Botoşani, 1994.
• "Cartea cu semnele rupte", poezii, Botoşani, Eldos, 1995
• ,,Scenarii şi Povestiri”, Editura Eidos Botoşani, 1995
• "Daruri de Crăciun", poezii pentru copii, Iaşi, Fides, 1996.
• "Lume îndrăzneaţă", Botoşani, Grafik Art, 1998.
• "Zodie cu...otrăvuri", Botoşani, Grafik Art, 1998.
• "Fetiţa cu buline", versuri, Timisoara, Ed.Augusta, 2000.
•"Vremea fragilor", poezii pentru copii, Augusta, Timişoara, 2000.
•,,Tigrişorul Pietrek”,teatru pentru copii,Editura Grafik-Art, Botoşani, 2000
•"Vinovatul spectacol", poezii, Ed.Augusta, Timişoara, 2001.
•Activităţi în Complementare pentru clasele I-II, Ghid metodic, EdituraGrafik-Art , Botoşani 2001
•"Necuprinsele iubiri",poezii, Ed.Augusta, Timişoara, 2003.
•"Ţara ionuţilor pozitivi", roman, Ed.Grafik-Art, Botoşani, 2003.
•,,Universul meu” , carte de colorat, Editura Ovi-Art. Botoşani. 200
•,, Caii Soarelui ”, poezii pentru copii, Editura Ovi-Art, Botoşani, 2003.
•„ Vara Copilărie, poezii pentru copii, Editura Axa, Botoşani, 2004
•,, Vara lui Dănel” , poezii pentru copii, Editura Axa, Botoşani, 2005
•"Neîmblinzitele cercuri", Timisoara, Helicon.
•A primit Premiul Uniunii Scriitorilor pentru poezie la cea de a III-a ediţie a Festivalului - concurs naţional de poezie şi interpretare critică a operei eminesciene "Porni Luceafarul...", Botoşani, 1983.

MARIA BACIU proză ,, ET ÎN ARCADIA EGO"

Despre cea de a doua carte, autoarea a spus că Arcadia este ţara fericirii, dar că a fost folosită în titlu în mod ironic. Arcadia este România înconjurată de sârmă ghimpată. „Unii dintre noi am dus comunismul de la un capăt la altul, iar după aceea am aşteptat să vină ceva şi nu a mai venit nimic. Toate faptele sunt reale, personajele nu", a mai precizat Maria Baciu.
Lucrarea a fost prezentată de muzeograful Gheorghe Median şi poetul Dumitru Ţiganiuc. Gheorghe Median a arătat că „Et in Arcadia ego" este cartea dramei intelectualităţii, o dramă care a început odată cu comunizarea României şi care se pare că nu se mai termină.
,, Numai eu, tu şi noi, împreună, suntem filele Cărţii acestui Neam! Nu trebuie să neglijăm lectura nici uneia dintre ele, pentru că am fi nedrepţi, iar Istoria noastră ar trăi faze de eclipsă.Pentru cei care n-au cunoscut comunismul din România şi nu l-au trăit pe pielea lor, nici un efort nu e prea mare ca să vrea să înţeleagă cum au trăit semenii lor într-o perioadă inumană, de bestialitate, de distrugere a valorilor umane prin crime, batjocură, ticăloşii, când Adevărul şi Dreptatea erau torturate în puşcăriile comuniste, iar cinismul, prostia, violenţa, dispreţul, însoţite de braţul vânjos al Securităţii, ,,ajustau existenţa noastră".
Suntem datori faţă de Ele, şi mai avem obligaţia să lăsăm celor ce vin o Carte de Istorie a României cu filele nepângorite şi nepătate! MARIA BACIU
Despre poeta, scriitoarea Maria Baciu, domnul profesor , muzeograf la Muzeul Judeţean Botoşani, a declarat:
,, MARIA BACIU, profesor de limba şi literatura română, membru al Uniunii Scriitorilor din România, poet, scriitor, dramaturg, s-a apropiat cu predilecţie de lumea copiilor pe care a redat-o în numeroase volume de versuri (,,Bună diminiaţa"1994), (,,Daruri de Crăciun" 1995), proză (,,Ghetuţele Copilăriei", 2009), şi teatru (,,Tigrişorul Pietrek" ,1995). Autoarea a mai multor volume de poezii de dragoste între care (,,Necuprinsele iubirii", 2003), şi proză (,,Et în Arcadia ego", 2009), Maria Baciu este unul dintre intelectuali de mare valoare al Botoşanilor, o personalitate care prin muncă şi creaţia sa, contribuie la afirmarea oraşului ca o adevărată cetate culturală"

MARIA BACIU ,, Ghetuţele Copilăriei"

Sâmbătă 2- iunie 2009, profesorul, poetul şi scriitorul Maria Baciu a lansat la Teatrul "Mihai Eminescu" două cărţi, respectiv "Ghetuţele copilăriei" şi romanul "Et in Arcadia ego" (Şi eu am fost în Arcadia), apărute la Editura Axa „Nu am mai lansat de mult o carte pentru cei mari. În ultima perioadă am lansat mai mult cărţi pentru copii şi era timpul să vin pe piaţă cu o lucrare pentru cei mari”."Ghetuţele copilăriei" este o carte la care ţin foarte mult. "Cartea e şi pentru adulţi. Ca să devină şi ei copii", a declarat Maria Baciu. Desenele au fost realizate de educatoarea Carmen Ionel.


,, M-am întors după o Viaţă vânturată prin Lume. Am purtat în sufletul meu, pretutindeni, Ghetuţele Copilăriei. Acum mă aflu în faţa lor. Sunt la fel: gătite, surâzătoare, gata de giumbuşlucuri şi de tot felul de trăsnăi. Atât timp cât mă au pe mine, pot hălădui în voie, libere ca pasărea cerului, umplând o Lume numai ele!
A-ia-ia, Ghetuţe de Aur, de Iubire şi de Lumină!
Prietene, le mai ai? Le mai porţi?.... MARIA BACIU

POETA MARIA BACIU Volumul,, Copilărie de Lux"

RUGACIUNE
Mamă bună, strigă-mă, pe geană ridică-mă,
cu vocea clădeşte-mă cu dragostea creşte- mă,
dă-mi poveţe, spune-le relele şi bunele, şi-apoi
urmăreşte-mă din umbră, păzeşte-mă, roagă-te
tu cerului, să cred adevărului, să cred fericirilor,
să slujesc iubirilor !
(Poezia,,Rugăciune” din vol.,,Copilărie de Lux “ MARIA BACIU)
Doamna Luminiţa Stoica a declarat căteva cuvinte despre poeta Maria Baciu care consideră că ,, poezia pentru copiii, este o reuşită a genului"
,,Exercitându-şi forţa creatoare atât în poezie, cât şi în proză şi în teatru pentru copii, scriitoarea Maria Baciu a impus , fără îndoială, un timbru unic în peisajul scrisului românesc contemporan. Poezia pentru copii, o reuşită a genului, asigură poetei Maria Baciu o poziţie privilegiată printre confraţii săi. Atenţia acordată detaliului, minuţiosului, sunt doar câteva trăsături distinctive ale operei sale.
A scrie poezie pentru copii e o bucurie rezervată numai spiritelor nealterate, capabile să reitereze prin forţa unică, vârsta paradisiacă a copilăriei, universul ei spontan şi inocent, acea ,,lume îndrăzneaţă” zglobie şi şagalnică, ale căror elemente sunt : ,, soarele” , ,, bondarii cântăreţi” , ,, buburuzele, libelula, pisicuţa” .
Comunicarea copilului cu universul se realizează permanent, la toate nivelurile firii ( acvatic, terestru, cosmic), cu naivitate şi simplitate : ,, Cra-cra-cra,/ te rog ceva: / fugi de la / fereastra mea,/ ,, Doamnă Toamnă,/ etc. Toate aceste ,,secvenţe” par a fi ,, decupate” cu dragoste şi migală, din viaţa obişnuită a copiilor, ca şi când copilul însuşi ar vorbi despre sine.
Despre copilărie vorbeşte şi poeta Maria Baciu, în felul ei unic, melodios şi şăgalnic, inteligent şi simplu, drăgăstos şi poznaş, pentru ca lui, ,,micului prinţ” , să-i fie bine, să râdă, să-i fie lumină, iar poetei să-i întindă singur mânuţele şi s-o ţină lângă el”
Luminiţa Stoica


Cei trei purceluşi
Purceluşii stau toţi trei /în coteţ la moş Andrei.
Groh ! groh ! groh ! râmă tot/ până simt că nu mai pot.

Moş Andrei, văzând ce pot, le-a pus câte-o sârmă-n bot,
Ei ţipau: guit ! guit ! nu mai suntem fericiţi !....

In ajun, cel mai frumos/ din coteţ a si fost scos,
şi-a făcut Mos Andrei fripturică pentru –ai săi.
(poezie din vol ,,Copilarie de lux ,MARIA BACIU)

Raţa măcăie nervoasă,
că-i grasă şi nu-i frumoasă.
- Ce mă fac? Mac! mac! mac!
Ia răţoi să-i fiu pe plac?
Şi-a început raţa grăsuţă să sară de pe-o măsuţă.
Dar stăpâna, fără vorbă,
a făcut din ea o ciorbă!
(poezie din,,Copilărie de Lux", Maria Baciu)

MARIA BACIU - TEATRU PENTRU COPII

Carte poştală din colectie personala
Ştii ce înseamnă să fii copil? Inseamnă să
crezi în dragoste, să crezi în frumuseţe, să crezi în credinţă. Inseamnă să fii atât de mic
încât spiriduşii să ajungă să-ţi şoptească la
ureche, înseamnă să transformi bostanii în
căleşti şi şoricei în telegari,josnicia în nobleţe
căci orice copil poartă o zână naşă în sufletul
lui. (,, Cugetări engleze “ , Francis Thompson)

DESPRE POETA MARIA BACIU

Conf. dr. Lucia Cifor Absolventă a Facultăţii de Filologie, secţia romană-germană, Universitatea "Al. I. Cuza" din Iaşi (1987) Doctor în Filologie (2000, Universitatea "Al. I. Cuza" din Iasi) Cercetator stiintific (1992-2003) la Institutul de Filologie Română "A. Philippide", sectorul lexicografie – lexicologie
Din octombrie 2003, conferenţiar universitar, Catedra de Literatură comparată şi Estetica, Facultatea de Litere, Universitatea "Al. I. Cuza" din Iaşi.
Domenii de competentă: stilistica, poetica, hermeneutica literară, teoria literaturii şi lexicografie; literatura română, literatura generală şi comparată.
Membru al Asociaţiei de Literatură Generală şi Comparată din România şi al Societaţii de Ştiinţe Filologice din România.
Doamna conf. dr. Lucia Cifor a scris căteva rănduri despre cărţile de poezie pentru copii ale Mariei Baciu cu titlu ,,O poezie a candorii", o numeşte ,,creatoare - îndrăznim să spunem- a unui stil puternic individualizat în cadrul geniului, stil susţinut de o viziune sensibil schimbată faţă de cea cu care suntem obişnuiţi în literatură"

M i r a r e Sărut mâna ! M –am sculat !
Ce am astăzi de aflat ?
Dragii mei, mă credeţi mică,
Dar eu ştiu ce-I o pisică,
Un căţel, o veveriţă,

Cum se coase o rochiţă,
Ştiu să-mbrac păpuşile,
Să sărut mătuşile,
Singură-mi pun babeţica,
Dacă-mi dă să pap , mămica;
numai când îmi iese-un dinte
nu pot fi aşa cuminte….
În rest, mătur si fac patul,
Mă joc de-a acceleratul,
O ajut pe mama mea
ca să spele o perdea… Chiar credeţi cu-adevărat
că mai am ceva de -aflat? !...
(poezia ,,Mirare”, MARIA BACIU)
Despre Maria Baciu, doamna Lucia Cifor a mai prezentat:
,,Copilăria este limanul somnului nerăzvrătit, al libertăţii şi al bunătăţii pe care, nu oamenii, ci îngerii le chezăşuiesc”.
,,Prin poeziile Mariei Baciu, copiii acced la un idiom pe care-l recunosc, chiar fără a-l fi învăţat, iar adulţii refac experienţele de recunoaştere şi de înţelegere crezute pierdute ori definitiv acoperite de greul anilor. Citind aceste poezii, constaţi că părerea despre pretinsa inconştienţă a experienţelor copilăriei este o părerere greşită.Copilul care, prin Graţie, are lumea întreagă la picioare lui, se arată a fi suveran şi pe toată cunoaşterea, căci ce-ar mai fi candoarea fără sentimentul clar al desăvârşirii: ,, Sărut mâna”!, M-am sculat! /, Ce am astăzi de aflat? / Dragii mei, mă credeţi mică,/ dar eu ştiu ce-i o pisică,/ un căţel, o veveriţă,/ cum se-mbracă o rochiţă/. Versurile au, cu puţine excepţii, o contabilitate perfectă, ceea ce le face uşor de memorat de către copii.
Învinşi de frumuseţe şi candoare, să-i recunoaştem poetei Maria Baciu privilegiul şi meritul artei sale şi să ne bucurăm de ceea ce, purificându-ne, ne îmbogăţeşte.”
Lucia Cifor
ŞTIAŢI CĂ?

Din colectie privată
Când se afla în Eglitera, regina Maria a României a primit investitura în ,, Cercul Poeţilor", unde a făcut parte şi Regina Elisabeta a României?
În imagine Regina Maria poartă costumul tradiţional al membrelor acetui club.

DOAMNA DIRECTOR LUCICA PARVAN- MUZEUL JUDETEAN BOTOSANI

Muzeul Judeţean de Istorie, amenajat în fosta Prefectură a judeţului, edificiu ridicat între anii 1904 – 1906 după planurile marelui arhitect Petre Antonescu, ilustrează evoluţia vieţii de pe cuprinsul de astăzi al judeţului din paleolitic până în contemporaneitate.

Dovezi materiale din paleolitic – obiecte din piatră cioplită şi os, vase pictate de inestimabilă valoare şi plastică antropomorfă şi izoomorfă neolitice aparţinând Culturii Cucuteni, obiecte de factură traco-getică şi dacică, din epoca metalelor, monede şi obiecte de podoabă din perioada medievală, unelte, arme, decoraţii, produse de manufactură, mobilier şi documente de mare valoare din epoca modernă, cu trimitere la marile evenimente ale acesteia şi la implicarea botoşănenilor în derularea lor (Unirea din 1859, Războiul pentru Independenţă, Primul Război Mondial), obiecte personale aparţinând unora dintre personalităţile botoşănene ilustre, dau o imagine cuprinzătoare şi convingătoare asupra importanţei acestui judeţ.

Muzeul are urmatoarele secţii :
Arheologie
Istorie

Muzeul de Artă deţine opere ale pictorilor originari din judeţul Botoşani sau care şi-au petrecut o parte din viaţă în această regiune (V. Ştefan, P. Troteanu, A. Mărculescu), precum şi lucrări din patrimoniul artistic naţional (Stefan Luchian, Nicolae Tonitza, Nicolae Dărăscu, Ion Andreescu, Octav Băncilă etc.)
Galeriile de Artă Plastică “Stefan Luchian” cu obiectul expoziţii temporale, muzeale, sau personale de artă plastică şi decorativă.
La sfârșitul anului 1977 a avut loc deschiderea expoziției de bază a Secției de istorie a muzeului, cuprinzând arheologie (piese paleolitice de la Ripiceni, Mitoc, Crasnaleuca; vase cucuteniene de la Trușești, Drăgușeni; ceramică și podoabe dacice de la Stânceni, Strahotin; și din secolele IV - V de la Mihălășeni, Tocileni); numismatică (monede romane, tezaure monetare din epoca medievală);
istorie (documente, hărți, arme, piese de harnașament, peceți, obiecte de podoabă din aur și argint din epoca medievală, precum și documente, costume de epocă, instrumente de măsură, instrumente muzicale, fotografii originale, ilustrate de epocă și obiecte aparținând unor personalități botoșănene din epoca modernă și contemporană).
Colecția de etnografie cuprinde obiecte din lemn, ceramică, port. Există, de asemenea, o colecție de artă plastică. Deține bunuri culturale clasate în Tezaurul patrimoniului cultural național.


PÂRVAN LUCICA n. 1954, este absolventă a Universitatea „Al. I Cuza” Iaşi, Facultatea de Filosofie, Secţia Filosofie-Istorie; În prezent îndeplineşte funcţia de director al Muzeului Judeţean Botoşani, fiind coordonator al unui colectiv de 50 de angajaţi: muzeografi, conservatori, restauratori, personal de întreţinere şi administrativ.

Principalele activităţi şi responsabilităţi:
Conservarea şi reabilitarea a 8 muzee şi case memoriale aflate pe lista monumentelor istorice, două dintre ele la categoria A, legate fiind de numele a două personalităţi importante George Enescu–Liveni şi Nicolae Iorga–Botoşani.- A participat la manifestări culturale naţionale internaţionale, expoziţii, simpozioane şi sesiuni de comunicări ştiinţifice. Între anii 1983-1986 a fost profesor la Liceul Electrocontact. În 1982-1983– a fost director la Şcoala generală nr. 1 Botoşani şi profesor de istorie şi filozofie la Şcoala nr. 6 Botoşani. Iar în 1979-1982 – Profesor Şcoala generală Cotu-Copălău.
EDUCAŢIE ŞI FORMARELa Buşteni în perioada 2003-2004, a participat la cursul „Managementul instituţiei muzeale organizat de Ministerul Culturii şi Cultelor”;
În 2004-2005 a participat la Traning Botoşani-Făleşti M.I.E. la cursul „Strategia dezvoltării turismului în plan local” (cu Spania şi Republica Moldova); La Sinaia în 2006 a participat la un seminar „Indicatori de performanţă în administraţia publică locală”, ,,Istoria demonstrează că din tot ce s-a creat pe planul artei, de-a lungul timpurilor, umanitatea a selectat şi păstrat în patrimoniul culturii universale operele în centru cărora s-a afişat omul, viaţa, natura, realitatea multilaterală a existenţei". citat din ,,Cugetări despre artă", colectia Cogito

H.V. Doamna Lucica Pârvan, ce înseamnă pentru dumneavoastră funcţia de director?
Doamna director:
- ,,Din 28 de ani vechime în muncă, 11 ani am îndeplinit funcţia de director, o poziţie în care comunicarea este extrem de importantă atât în domeniul educaţiei în care am lucrat în perioada 1979-1986, cât mai ales în domeniul culturii (din 1986-până în prezent), activitate în care munca în echipă este esenţială".H.V. Doamna director Lucica Pârvan, vă rog să-mi spuneţi ce înseamnă arta pentru dv.?
Doamna director:,, M-am apropiat- am iniţiat împreună cu doamna Pietrariu – director al DJCCPCN un concurs de interpretare muzică clasică adresat elevilor din licee de artă care s-a bucurat de sprijinul financiar al omului de afaceri din Dorohoi Mihai Debelly şi de colaborarea Fundaţiei „Remember Enescu”;
- organizăm în fiecare an, începând din 2001 la Liveni în luna august (în preajma zilei de 19 august) o manifestare folclorică sub genericul „Suita sătească” pentru a face cunoscută personalitatea muzicianului şi a evidenţia filonul folcloric al creaţiei enesciene. de arta plastică începând din anul 1986, o dată când am început activitatea în cadrul Muzeului Judeţean Botoşani. Am debutat ca muzeograf. În timp de 25 de ani, am participat la mii de vernisaje : expoziţii personale şi de grup, expoziţii retrospective de artă românească şi universală, deschideri de muzee de artă, expoziţii internaţionale. Am avut ocazia să cunosc o lume ,, specială"- lumea artiştilor plastici, artişti plastici din toată ţara. Apropierea şi colaborarea cu ei m-a îmbogaţit sufleteşte, m-a înnobilat, arta fiind fără îndoială un mijloc de a-i face pe oameni mai buni".


Ce este arta? ,, Arta dezvăluie lipsa de plan a Naturii, ciudatele ei aproximări, starea de absolută nefinisare. Natura are intenţii bune, dar nu le poate duce până la capăt. Arta este brava noastră încercare de a învăţa Natura care-i locul" citat din ,, Cugetări" ,Wilde Oscar

DESPRE DOAMNA DIRECTOR LUCICA PÂRVAN
L-am rugat pe domnul profesor Gheorghe Median, muzeograf la Muzeul Judeţean Botoşani să-mi spună câteva cuvinte despre doamna director Lucica Pârvan:
,,
,,Director al Muzeului Judeţean Botoşani, doamna Lucica Pârvan se ocupă în acelaşi timp şi de activitatea Secţiei de Artă a muzeului şi a Galeriilor de Artă ,, Ştefan Luchian". Cu profesionalism şi respect faţă de iubitorii de frumos, doamna Lucica Pârvan a reuşit să menţină la un nivel înalt activitatea expoziţională atât prin dinamismul acesteia, cât şi prin personalităţile ale căror creaţii au fost expuse pe simezele botoşănene.

,,Datorită eforturilor sale şi relaţiilor excelente cu muzeele de artă din ţară, botoşăneni au putut să vadă creaţiile unor dintre cei mai importanţi artişti plastici români în expoziţii tematice, personale sau retrospective, N. Grigorescu, Ştefan Luchian, Ion Andreescu, C. Dărăscu, D. Ghiaţă, Th. Pallady, Ion Grigore, Costin Neamţu, Viorel Marginea sau Iulia Hălăncescu fiind cîţiva dintre aceştia".
,,Merită să amintim, dintre numeroasele expoziţii realizate de doamna Lucica Pârvan pe cea realizată în martie 2009, având ca subiect ,, Femeia în artă plastică românească" , expoziţie cu un mare impact la public. Dintre realizările în domeniul artelor platice cu care doamna Lucica Pârvan se poate, pe bună dreptate mândri, pe primul loc, credem că, trebuie pusă redeschiderea Secţiei de Artă a Muzeului Judeţean în octombrie 2008, un proiect pe care l-a elaborat şi l-a finalizat, oferind iubitorilor artelor plastice din Botoşani şi nu numai, un spaţiu de delectare spirituală şi redând Botoşaniului bucuria de a avea din nou, o pinotecă", a declarat domnul profesor Gh. Median, muzeograf Muzeul Judeţean Botoşani.

În ziua de sămbătă, 7 martie au avut loc mai multe manifestări culturale dedicate femeii. La Galeriile “Ştefan Luchian” a avut loc vernisajul expoziţiei “Femeia în artă”, incluzând în principal portrete de femei. Expoziţia a fost realizată de Muzeul Judeţean, în colaborare cu muzeele din Piatra Neamţ, Suceava şi Fălticeni. Organizatorii expoziţiei prin această manifestare şi au propus să aducă un dar botoşănencelor. Expoziţia a fost prezentată de doamna Lucica Pârvan, directorul muzeului şi muzeograful domnul profesor Gheorghe Median.

EXPOZIŢIA ,,SATUL ÎN ARTĂ"Tabloul reprezentând ,,Portret de bătrân", lângă blidarul sculptat cu vase de ceramică în interior şi în vecinătatea scoarţei,, Ţesută de Marie Costiniuc", creează imaginea expoziţională de istorie, poveste, legendă şi armonie de culoare. Aşa fost percepută de ochii şi mintea vizitatorilor, expoziţia ,, Satul românesc în artă", deschisă la Botoşani. Expoziţie prezentată de muzeograf etnolog, Steliana Băltuţă.

SATUL ROMÂNESC ÎN ARTĂ
,,Expoziţia comparată la care au participat cu lucrări Muzeul Judeţean Botoşani,Complexul Muzeal ,, Moldova" Iaşi, Complexul Muzeal ,, Iulian Antonescu" Bacău, deschisă la Galeriile de Artă ,, Ştefan Luchian" Botoţani, a cuprins atât pictură (tablouri) al unor recunoscuţi maeştri ai penelului, cât şi piese din patrimoniul etnografic botoşănean". A declarat muzeograf etnolog , Steliana Băltuţă.



COVOR ŢESUT DE MARIA COSTINIUC ÎN ANUL 1911
,, Expoziţia comparată, a conturat ideia satului românesc tradiţional unde costumul popular, ţesăturile de interior, mobilierul tărănesc, meşteşugurile au scos în evidenţă inspiraţia creatoare atât în arta plastică, dar şi în arta populară autentică".
Publicul vizitator a fost impresionat de paralela şi la un moment dat de împletirea celor două arte cea cultă, cu cea izvorâtă numai din inspiraţia lumii înconjurătoare. Viaţa satului aşa cum spunea filozoful Lucian Blaga ,,este locul unde s-a născut veşnicia", dar este în acelaşi timp şi filmul şi izvorul puternic şi mereu proaspăt al inspiraţiei şi creaţiei".A declarat muzeograf etnolog , Steliana Băltuţă.


EXPOZITIA ETNOGRAFICA ITINERANTĂ,,DATINILE ALBEI PENTRU TOATA LUMEA" "Galeriile de Artă ,, Ştefan Luchian" din Botoşani, au găzduit Expoziţia etnografică itinerantă ,, Datinele Albei pentru toată lumea", începând cu data de 23 aprilie 2009, în cadrul amplei manifestări dedicate ,, Zilelor Oraşului Botoşani". Vernisajul expoziţiei a avut loc în prezenţa oficialităţilor locale, dintre care amintim pe preşedintele Consiliului Judeţean Botoşani domnul Mihai Tâbuleac. Centrul Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Botoşani a dorit să organizeze acest eveniment în colaborare cu preşedintele Asociaţiei ,, Datini Străbune"- domnul Aurel Luca pentru a evidenţia unicitatea propriei noastre zone etnografice prin comparaţie cu elemente definitorii ale zonei etnografice Alba.
Expoziţia a fost prezentată de doamna director Lucica Pârvan şi muzeograful domnul profesor Gheorghe Median




Cu ocazia ,,Zilelor oraşului Botoşani",la Galeriile de Artă ,, Ştefan Luchian" a fost expoziţia în pictură a artistei Angelei Tomaselli S-a născut în 1943 la Brezoi, Vâlcea. Este absolventă a Academiei de Arte Frumoase "Nicolae Grigorescu" Bucuresti, sectia de Artă Monumentală, în anul 1967. Si-a făcut debutul artistic în 1968, după care a avut mai multe expoziţii personale şi de grup, în ţară şi străinătate.
Premii:
1995 - Premiul Uniunii Artistilor Plstici din Republica Moldova la "Saloanele Moldovei"
1996 - Premiul Muzeului de Arta Bacau la "Saloanele Moldovei"
1998 - Marele Premiu la Salonul de Sud, Ramnicu Valcea
2001 - Diploma de Onoare (cu Mentiune Speciala a Juriului) la Salonul International
de la Quissac, Franta.

,,Ciclul Sfântul Gheorghe este simbolul luptei şi biruinţei, al salvării credinţei, al valorilor creştine. Ansamblul acestor viziuni face trimitere la arta străveche a icoanei, dar tratată din perspectiva dublă a respectării punctului inţial canonic şi al libertăţii artistului de a organiza catapeteasma altarului potrivit propriilor erminii umane şi tehnice. Acrilicile bine temperate ca dozaj cromatic lasă impresia unei opţiuni şi a unei cordiale relaţii între idee, forma şi materialul în care poate fi optim exprimata", spune criticul de artă Valentin Ciucă despre tablourile Angelei Tomaselli.
“Găsesc în faţa tablourilor generatoare de o intimă şi ciudată lumină ale Angelei Tomaselli o bucurie adevarată care simt că mă aşteptă de mult. Căci, din fericire, valorile artistice nu se stabilesc prin ecuaţii: cine vrea să înţeleagă ceva nu cere certitudini, se mulţumeşte cu miracole.” A declarat (Paul Petrescu, Arta)

Constantin Prut a prezentat-o pe artista Angela Tomaselli ,,O anume înclinare spre tensiunea expresionistă se traduce, în creaţiile acestei artiste printr-o agitare a tuşelor şi prin nervul liniei. Fie că repertoriul imagistic cuprinde elemente de peisaj, figuri umane sau, încă de la început, erupţii ale imaginarului, lucrările tind să păstreze un echilibru relativ între efortul raţional şi explozia lirică"



Muzeul Judeţean Botoşani a fost gazda unei expoziţii de cartofilie şi filatelie, autor fiind Viorica Hrustovici, membră a Asociaţiei Filateliştilor.

Expoziţia are ca subiect emanciparea femeii în lume, fapt care este evidenţiat şi în titlu ”Emanciparea femeii pe un drum fără sfârşit”. Tema este pentru a doua oară tratată într-o expoziţie.

Alături de Viorica Hrustovici la această acţiune au participat domnul profesor Gheorghe Median muzeograf, iar parteneri doamna Lucica Pârvan, director al Muzeului Judeţean, doamna Dana Pietraru director al Direcţiei pentru Cultură şi Cultelor, deputata social-democrată doamnaDoina Dreţcanu, domnul Constantin Conţac vicepreşedinte al C.J. Botoşani, doamna dr. Tamara Ciofu

2.000 de instituţii la “Noaptea muzeelor,,
“Noaptea muzeelor ,,a debutat în 1999, în Franţa, sub denumirea ,, Primăvara muzeelor”. În 2005 la propunerea lui Donnedieu de Vabres, pe atunci ministru al Culturii şi Comunicării din Franţa, cu scopul de a atrage spre instituţiile muzeale un public cât mai numeros, a fost iniţiată ,, Noaptea muzeelor”.Astăzi,, Noaptea muzeelor" reuneşte aproximativ 2.000 de instituţii, dintre care jumătate din Franţa. O “implicare mai puternică” în 2005, a fost în Belgia, Serbia şi în oraşe precum Barcelona şi Bucureşti la care s-au alăturat alte muzee din Scoţia, Irlanda de Nord şi Copenhaga (Danemarca). Manifestarea permite vizitarea muzeelor, gratuit în majoritatea cazurilor, la o oră târzie (de la 19.00 la 1.00 dimineaţa) şi are ca scop încurajarea publicului larg, în special a tinerilor, de a descoperi colecţiile muzeelor .Pe data de 16-mai 2009, Ministerul Culturii şi Comunicării din Franţa, iniţiatorul ,,Nopţii muzeelor",a sărbătorit anul acesta prin această manifestare care este la a cincea ediţie, a 50 de ani de la înfiinţare.

Pe data de. la ora 17,00 a avut loc vernisajul expoziţiei organizată de Ambasada Republicii Islamice Pakistan la Bucureşti. Expoziţia "Vise ţesute în culori" a fost adusă pentru prima dată la Botoşani şi asta graţie ambasadorului Pakistanului în România.

Este o expoziţie de broderie aparţinând unei populaţii din regiunea Cholistan. ,,În Pakistan arta broderiei este preluată de tinerele domnişoare de la o vârstă fragedă. Broderia înseamnă de fapt pregătirea lor pentru ceea ce urmează în viaţa lor, şi anume căsătoria", a declarat doamna Lucica Pârvan, directorul muzeului. În afară de broderii expoziţia a inclus o serie de obiecte artizanale, specifice acestei ţări, câteva fotografii, obiecte de vestimentaţie şi bijuterii.
,,Cei care au intrat în muzeu sâmbătă 16 mai 2009, au vizionat expoziţia pakistaneză „Vise ţesute în culori”, dar şi partea de arheologie din expoziţia de bază. În plus, au fost proiectate mai multe filme privind expoziţiile organizate în străinătate la care a participat Muzeul Judeţean, precum şi prezentări ale unităţilor muzeale din judeţ, dar şi din ţară. Record absolut cu prilejul derulării programului special „Noaptea muzeelor” la Botoşani, în intervalul orar 19,00-23,00, Muzeul Judeţean a fost vizitat de 1.200 de botoşăneni, număr care îl echivalează pe cel înregistrat în două luni de vară, pe perioada concediilor şi a vacanţei elevilor. Nici măcar expoziţia de reptile vii nu a adunat atâţia vizitatori într-o zi, timp de o lună exponatele fiind admirate de 10.000 de persoane" ,,Dacă la ediţiile anterioare ale acestui program special numărul celor care veneau la muzeu era de ordinul sutelor, acum interesul botoşănenilor a fost unul maxim. Au existat persoane care au dorit să viziteze muzeul şi după ora 23,00. „La ediţiile anterioare nu prea mai existau vizitatori după miezul nopţii, de aceea am stabilit programul de la 19,00 la 23,00". a declarat doamna director Lucica Pârvan