marți, 27 aprilie 2010

REPREZENTARI ANTROPOMORFE

http://www.youtube.com/watch?v=j6l7fzYzk9o
http://www.youtube.com/user/DonConstant1







Galeriile de Artă ,,Ştefan Luchian” Botoşani găzduiesc în perioada 9 aprilie – 6 mai a.c. expoziţia care cuprinde ţesături de lână de la Complexul Muzeal ,,Iulian Antonescu” – Bacău, de la Muzeul ,,Ştefan cel Mare” – Vaslui, de la Secţia de Etnografie a Muzeului Judeţean Botoşani, dar şi ştergare de la Vaslui şi Botoşani.


,,Ţesăturile expuse, pe care silueta umană apare în diferite variante împreună cu pomul vieţii, cu păsări, cu flori, cu animale sunt de o valoare certă şi de o frumuseţe cromatică plină de vitalitate. Având ca temă reprezentarea antropormorfă, expoziţia este completată cu şase costume populare de sărbătoare pentru bărbaţi şi femei din zona etnografică Botoşani.



Expoziţia este înnobilată şi aflată sub semnul binecuvântării icoanelor lucrate cu adevărată pricepere artistică şi cu talent, în tehnici diferite de Liviu Şoptelea ca profesor şi de elevii săi: Florina Japinschi, Marius Zamă, Aniţa Părăscuţă, Raluca Rotaru şi, nu în ultimul rând, de Constantin Livadaru, specialist în pictură şi restaurarea bisericească, ce prezintă icoană pe lemn şi frescă şi de Lidia Alexa cu icoană pe sticlă. Expoziţia este cuprinsă şi în cadrul manifestărilor prilejuite de Zilele oraşului Botoşani pe 23 aprilie, patronată de Marele Mucenic Gheorghe, purtătorul de biruinţă, fiind şi un punct de referinţă pentru cultura românească",
a declarat muzeograful etnograf Steliana Băltuţă (Articol publicat
în revista ,, Luceafărul", 11 -04-2010)




foto: redactia ,, Luceafarul".


miercuri, 21 aprilie 2010

REPREZENTĂRI ANTROPOMORFE


REPREZENTĂRI ANTROPOMORFE PE
TEXTILELE DE INTERIOR DIN MOLDOVA

,,Deschisă întâi la Bacău în luna noiembrie 2009, expoziţia reprezentând silueta umană a cuprins ştergare, o „prostire” (cearceaf) pentru culmea de haine şi ţesături de lână din zonele etnografice Suceava, Iaşi, Neamţ, Botoşani, Vaslui, Bacău. La expunere a lucrat colectivul Secţiei de Etnografie a Complexului Muzeal „Iulian Antonescu” Bacău, coordonat de şefa Secţiei, Feodosia Rotaru care a avut iniţiativa organizării şi abordării temei amintite.
Programarea a fost ca expoziţia să fie itinerantă, dar pe parcursul trecerii timpului, au fost o serie de întreruperi, astfel că unele piese au fost returnate chiar de la Bacău, muzeelor deţinătoare de la Iaşi, Neamţ, Suceava.
Către Botoşani s-au îndreptat doar ţesăturile de la Vaslui şi Bacău care, împreună cu cele de la Botoşani, au făcut obiectul expoziţiei deschise la Galeriile de Artă „Ştefan Luchian”, în preajma zilelor oraşului Botoşani, în luna aprilie 2010, având ca patron pe „Sf. Mare Mucenic Gheorghe purtătorul de biruinţă”.
La piesele de mare valoare expuse, au putut fi comparate abordările artistice ale meşterilor de la Botoşani, Bacău şi Vaslui. Expoziţia a fost completată de îmbrăcăminte populară de bărbat şi femeie.
Întorcându-ne cu gândul la zorii istoriei silueta umană a fost reprezentată în desenele rupestre, dar niciodată singură sau statică, fiind în acţiune la vânătoare de animale. În Egiptul Antic, faraonul (omul – zeu) şi soţia sa, erau reprezentaţi prin statui uriaşe sau în desenele din piramide alături de întreaga familie şi de supuşii lor care se aflau în timpul activităţilor diverse din timpul vieţii, înconjuraţi de vieţuitoare, alcătuind adevărate compoziţii.
În perioada Renaşterii, omul era considerat centrul lumii amintindu-ne de filosofia antică, exemplificând prin celebra pictură a lui Rafael „Şcoala din Atena”, avându-i în centrul compoziţiei pe filosoful Platon şi matematicianul Aristotel.
Atât în arta italiană cât şi în cea greacă era apreciată şi chiar se punea accent pe frumuseţea fizică umană.
În iconografia bisericească română apar pictaţi sfinţii după chipul şi asemănarea lui Dumnezeu, apar ctitorii şi familiile lor, unii dintre ei îmbrăcaţi în costume populare.
Omul a fost mereu considerat fiinţa cea mai importantă pe pământ, faţă de celelalte vieţuitoare, pentru că el (omul) a reprezentat mereu o enigmă prin gândire, prin felul de a reacţiona, folosind astfel ca subiect în arta cultă, dar şi în arta populară, la toate civilizaţiile de pe Terra. De aici a plecat şi diversitatea dar şi frumosul în creaţie.
Plecând de la aceste considerente analizăm şi apreciem originalitatea pieselor în gospodăria ţărănească sau în atelierele din cadrul comunităţilor rurale unde meşterii au ştiut să folosească elemente decorative pe obiectele de utilitate, realizate din diferite materiale (piatră, os, lemn, sticlă, textile).
Pe textilele ţesute, alese, brodate, croşetate apar diferite motive decorative de la cele mai simple geometrice, fitomorfe – florale, avimorfe, zoomorfe, la cele având complexitate compoziţională din care silueta umană nu lipseşte.


Luând ca temă ţesăturile de interior din casa tradiţională românească, constatăm cu admiraţie talentul meşterilor care au ştiut în diferite zone etnografice ale Moldovei, fără ca satele de altădată să aibă legături directe unele cu altele, să realizeze pentru casele lor, adevărate capodopere.
Siluete de femei şi bărbaţi apar ţinându-se de mână în horă, călare, împletind fire de lână, ţinând caii de căpăstru, mânuindu-i către păscut, ducându-i la adăpat la fântână, aducând apă la capre, ţinând umbrele în mâini, sau cu mâinile ridicate având crenguţe înflorate.


Piesele textile aflate în expoziţia din Galeriile „Ştefan Luchian” până în 6 mai 2010 au constituit o valoroasă prezentare din punct de vedere cromatic, dar şi din punctul de vedere al motivelor decorative ţesute sau brodate (unul din ştergarele botoşănene, purtând pe el, anul 1899).


Pe fiecare din ţesăturile prezentate, covoare, păretare, ştergare, silueta umană are locul bine stabilit şi rolul bine conturat în compoziţia aleasă de ţesătoare, compoziţie din care fac parte, şi alte diverse elemente decorative ca florile în vase, pomul vieţii, caii, câinii, caprele, păsările. Fiecare motiv decorativ, poartă o simbolistică specifică vieţii spirituale populare cum sunt păsările care reprezintă într-un anume context sufletele celor plecaţi dintre cei vii, sau rombul ce semnifică soarele, zig-zagul unda apei sau forme de relief, triunghiurile în repetiţie pe chenarul ţesăturii dinţii de ferăstrău. Sunt acestea, doar câteva exemple, cu trimitere către valorile artei populare româneşti.


Chiar dacă s-ar fi afirmat vreodată că silueta umană apare mai rar sau nu apare pe textilele de interior de casă din Moldova, prezenţa doar a unora dintre piese în expoziţia de la Botoşani dovedeşte contrariul, dovedeşte diversitatea reprezentării siluetelor de femei, bărbaţi şi chiar copii, la care poate fi văzută şi îmbrăcămintea purtată.


Fiecare dintre piesele expuse în Galeriile de Artă „Ştefan Luchian” din Botoşani, îşi poartă propria valoare peste timp, dar şi memoria meşterelor femei care au conturat şi ne-au lăsat valori în arta populară a Moldovei, implicit în arta populară românească".

a declarat Steliana Băltuţă.

luni, 19 aprilie 2010

SPITALUL JUDEŢEAN ,, MAVROMATI" Botoşani

DE CE NE PLEACĂ MEDICII?

Medici din cei mai apreciaţi cardiologi de la Spitalul Judeţean au decis să părăsească sistemul medical de stat, după ce Ministerul Sănătăţii şi Casa Naţională de Sănătate au început să ia măsuri tot mai aberante şi mai restrictive pentru medicii specialişti, din dorinţa de a face economii la buget. Unul dintre ei este dr.Daniela Meiu care a decis să plece în sistemul privat depunându-şi demisia la conducerea unităţii sanitare, urmând ca de la 1 mai să nu mai lucreze în spital. Daniela Meiu va rămâne în Botoşani, şi va lucra doar în sistemul privat, în cadrul a două cabinete, care au programări şi pentru lunile de vară. „Sunt medici foarte puţini şi nu se mai poate face faţă la ce se întâmplă. Nu poţi să faci 10 lucruri în timpul în care ar trebui să faci unul. Dacă te hapsâneşti, iese prost. Eu în privat am 30-45 de minute să consult un pacient, la spital nu am nici 10 minute, iar în acel timp mai vin 20 care mai vor ceva. Viitorul, şi pentru pacient şi pentru medic, e în privat. E mai linişte în privat”, a declarat Daniela Meiu.După plecarea celor doi specialişti, Cardiologia va fi deservită de medicii Crăiţa Chiorăscu, Laura Radu şi Maria Matei, alături de Cornel Enache, care însă are şi funcţia de manager al spitalului. Aceştia vor avea în grijă 60 de paturi, într-o perioadă a anului când numărul pacienţilor cu afecţiuni cardiace severe este în continuă creştere. Media europeană e de un medic la şase paturi. „Va fi greu, ne pleacă doi medici tineri, foarte valoroşi şi cu putere de muncă. Ne pare rău, dar este alegerea lor. Vom solicita conducerii să scoată la concurs măcar două posturi”, a precizat Maria Matei, şeful Secţiei de cardiologie din cadrul Spitalului Judeţean.,,Statul nu răsplăteşte reuşitele medicilor. În urmă cu patru ani, la scurt timp după ce a început să lucreze la Cardiologie, Daniela Meiu s-a făcut remarcată în lumea medicală botoşăneană după ce a resuscitat timp de 45 de minute un pacient de 44 de ani adus în stop cardiac, căruia i-a administrat nu mai puţin de 16 electroşocuri, cazul fiind catalogat atunci de colegii medicului unul demn de a fi trecut „în analele medicinii”. Noul contract cadru impune restricţiiÎn ultimii trei ani, trei medici au plecat de la Secţia de cardiologie. Înainte de cei doi menţionaţi, la finele anului 2007, Rodica Bontaş a renunţat la activitatea la stat pentru a lucra într-un spital privat din Bacău.Situaţia se poate înrăutăţi, însă, odată cu intrarea în vigoare a contractului cadru pe 2010. Acesta le interzice celor care asigură consultaţii într-o policlinică să lucreze şi în altă policlinică sau unitate sanitară privată, dacă ambele au contract cu Casa de Sănătate. În această situaţie vor fi afectate aproape toate unităţile sanitare mai mici din judeţ, care beneficiau de serviciile unor medici de la Spitalul Judeţean sau de la alte spitale de mono-specialitate, pe care îi angajau cu jumătate de normă. .
(Articol preluat din ,,Monitorul ", Actualitate- autor Tudor CHIRIAC)
Înţeleg perfect această problemă şi copiii mei de profesie medici au plecat din aceste motive şi altele şi acum lucrează în alte spitale în stăinătate unde medicul este respectat şi poate să-şi facă profesia pentru care a investit atât de mult efort intelectual iar statul a investit material. Nu numai, participă la ,, Congrese Internaţionale", cu lucrări de specialitate reprezentând spitalul unde lucrează.

SISTEMUL DE COPLATĂ
Tot în ,, Monitorul de Botoşani”, Actualitate -autor- Tudor CHIRIAC citim despre coplată.
,,Deşi abia propus spre dezbatere de Ministerul Sănătăţii, sistemul de coplată este bine înrădăcinat la cea mai mare unitate sanitară din judeţ. Neoficial, sistemul este perfect funcţional de la începutul anului. Începând cu luna ianuarie, farmacia Spitalului Judeţean a fost mai mult goală, furnizorii de medicamente refuzând să mai aducă marfă după ce nu au fost plătiţi la timp. După lipsa antibioticelor, constatată chiar în ianuarie, au urmat probleme cu fraxiparina, medicament folosit la pacienţii care au suferit intervenţii chirurgicale, şi cu materialele sanitare. Săptămâna trecută, de exemplu, într-o zi au lipsit seringile, iar în alta nu s-au găsit perfuzii şi heparină. De fiecare dată rudele bolnavilor au cumpărat tot ce a fost nevoie. De altfel, zeci de oameni pot fi văzuţi zilnic pe holurile sau în lifturile unităţii sanitare cu cutii de medicamente, plase cu perfuzii sau materiale sanitare, acesta fiind de altfel şi biletul de intrare în spital. „Deşi pe uşa de la intrare se perindă câteva sute de oameni zilnic doar câteva zeci plătesc bilet de intrare. Restul vin cu medicamente sau materiale sanitare şi nu mai are gardianul curaj să le mai ceară şi biletul de doi lei”, a spus unul dintre angajaţii unităţii sanitare botoşănene. Guvernanţii vor ca, de la 1 iulie, bolnavii să suporte o parte din costul îngrijirilor medicale de care beneficiază. Aceştia speră că astfel vor scoate sistemul sanitar din criză. Soluţia este folosită şi în alte state ale Uniunii Europene.„În principiu este o măsură bună, aplicată în alte state, dar trebuie gândit foarte bine acest sistem şi acordată atenţie la păturile sociale, pentru că ne-am putea trezi că astfel se limitează accesul la medic”, a precizat Paul Şerban, preşedintele Asociaţiei Medicilor de Familie din Botoşani. Sumele adunate din coplată ar putea fi folosite la bugetul Sănătăţii, mai ales că acest sector important prezintă marele risc de a intra în colaps la jumătatea acestui an”.
Despre sistemul de coplată am întâlnit la secţia de ,, Gastroenterologie", unde medicul şef secţie dr. Elena Brânzei a reuşit prin acest mod să aducă o altă prezentare a secţiei prin lucrări de îmbunătăţire a condiţiilor de spitalizare a bolnavilor internaţi pe acest palier. Au fost făcute lucrări prin placări cu faianţă şi gresii, aşa ca acum când intri in acest sector este foarte curat inclusiv şi grupul sanitar. Banii care se incasează din investigaţia ,, endoscopia gastrică", vor fi folosiţi în scopuri de îmbunătăţire a serviciilor sanitare. Doresc să mai prezint şi faptul că asistenţa medicală oferită de asistente medicale este lăudabilă prin răbdarea şi plăcerea de a-şi face bine meseria. Chiar dacă bolnavul este într-o situaţie critică, am observat că au răbdarea necesară de-a comunica cu suferindul.
Dar de fapt cine sunt cei mai mulţi bolnavii acestei secţii? Am vazut oameni in vărstă, pensionari.
Cănd am observat acest sistemul de coplată gîndul mi s-a dus imediat la dl prof. Zbranca de la sectia ,, Endocrinologie", al Spitalului de Urgenţă Iaşi, care adoptând acest mod a contribuit să apară o altă sectie de ,,Endocrinologie" , amplasată în clădirea ,, Policlinicii" din Iaşi.

duminică, 18 aprilie 2010

DIN ISTORIA MEDICINEI

Gastroenterologia este ramura medicinei care studiaza afectiuni ale tractului gastro-intestinal , care include organe de la gura la anus. Din punct de vedere etimologic , numele este o combinaţie a trei cuvinte antice greacesti Gaster ( stomac ), enteron ( intestin ) , şi logos ( motiv ). Medicii care profesează în acest domeniu sunt numite Gastroenterologi. Ei au finalizat, de obicei, cei sase ani de învăţământ medical, stagiu de un an (dacă aceasta nu este o parte din rezidentiat), trei ani de rezidentiat in medicină internă, şi doi ani de rezidentiat in gastroenterologie. Gastroenterologia nu se ocupa cu intervenţiile chirurgicale gastroenterologice sau de colon si rect (proctologie) intervenţii chirurgicale, care sunt filiale specializarii de chirurgie generală. Progresele importante din ultimii cincizeci de ani, contribuie la expansiunea rapidă a domeniului său de aplicare.
Citând papirusurile egiptene , Nunn a căpătat cunoştinţe semnificative cu privire la bolile gastro-intestinale. Irynakhty , din dinastia a zecea, în 2125 î.Hr., a fost medic specializat în gastroenterologie şi proctologie . Printre vechi greci , Hippocrate a acordat atenţie digestiei . Lazzaro Spallanzani (1729-99) a fost printre primi medici care nu a ţinut seama de teorii Galen, iar în 1780 a dat dovezi experimentale cu privire la acţiunea sucului gastric asupra produselor alimentare.
În 1767, germanul Johann von Zimmermann a scris o lucrare importantă despre dizenterie .
În 1777, Maximilian Stoll din Viena descris cancerul vezicii biliare .
În 1805, Filip Bozzini a făcut prima încercare de a inspecta interiorul corpului uman viu cu ajutorul unui tub numit Lichtleiter (folosind lumina ca instrument de ghidare) si a examinat tractul urinar , rectul şi faringele .
Charles Emile Troisier descris extinderea la ganglionii limfatici a cancerului organelor cavitatii abdominale.
În 1823, William Prout descoperit că sucul stomacului conţine acid clorhidric.
În 1868, Adolf Kussmaul , un cunoscut medic german a dezvoltat gastroscopul .
În 1871, la societatea de medici de la Viena, Carl Stoerk a prezentat un esophagoscop format din două tuburi metalice telescopice, iniţial conceput de Waldenburg în 1870.
În 1876, Karl Wilhelm von Kupffer descris proprietăţile unor celule hepatice numite acum celule Kupffer .
În 1883, Hugo Kronecker şi Samuel James Meltzer studiat esofagiene manometry la om.În 1915, Jesse McClendon testat aciditatea din stomac uman in situ .
În 1921-22, Walter Alvarez a prezentat primul electrogastrograf de cercetare.
Rudolph Schindler în perioada primului război mondial,a descris multe boli care implică sistemul digestiv uman în manualul său ilustrat şi este considerat de unii ca "părintele gastroscopiei." El şi Georg Wolf au dezvoltat un gastroscop semiflexibil în 1932.
În 1932, Burrill Bernard Crohn descris boala Crohn .
În 1957, Vasile Hirschowitz a introdus primul prototip al unui gastroscop cu fibre optice.
În 2005, Barry Marshall şi Robin Warren din Australia au primit Premiul Nobel pentru Fiziologie sau Medicină pentru descoperirea Helicobacter pylori (1982/1983) şi a rolului său în ulcer peptic . James Leavitt a asistat la cercetarea lor, dar deoarece Premiul Nobel nu este acordat postum nu a fost inclus în procedura de atribuire.

joi, 8 aprilie 2010

FEMEIA CU VOCAŢIE RELIGIOASĂ



IMPLICAREA FEMEII ÎN RELIGIE
Aceste femei sunt numite aşa pentru că ele îşi dedică foarte mult timp mărturisirii Domnului Isus în faţa altor oameni. În timpul lucrării a lui Isus, femeile au ajutat cauza Sa pe cât de mult au putut ele. De fapt Isus a ridicat statutul femeii la egalitate cu cel al bărbatului (Matei 5:28). Femeile au fost primele care să mărturisească despre învierea lui Isus (Matei 28:1, 5, 8-11). Ele nu au fost misionare ca şi Pavel, însă ele au adus vestea bună că El este viu! Apostolul Pavel în cadrul lucrării sale misionare a fost ajutat de multe femei, şi el a recunoscut aceasta în Romani 16.
PAOLINA JARICOT
(n. 22-07-1799-d. 03-1862)
A reuşit să înfiinţeze 900 de dioceses în Africa, Asia, America Latină, oferind fiecăreia eparhie o subvenţie anuală în funcţie de nevoi. Bani ce proveneau din donaţii. Timp de 26 de ani Pauline creează o mişcare de rugăciune, de viaţă Rozariul, care reuneşte bărbaţi şi femei, cu diferite orizonturi de răspuns pentru Rozaliu. O cale de a învăţa pentru a se ruga, a evangeliza şi de a trăi în comunitate.






În imagine Biserica "Sf. Nicolae", Popăuţi - Botoşani, Ctitorie a domnitorului Ştefan cel Mare şi Sfânt din 1496; pictura interioară, de mare valoare, datează din secolul al XV-lea , păstrându-se parţial. Biserica a fost amplasată într-o poziţie strategică determinată de numeroasele năvăliri ale duşmanilor atraşi de bogăţiile oraşului. Din acest motiv clădirii propriu zise a mănăstirii i-au fost adăugate trainice ziduri şi un turn de veghe, conferindu-i aspectul unei veritabile cetăţi


ÎN PERIOADA EVULUI MEDIU
Legislaţia lui Iustinian suprimase multe din limitările pe care vechiul drept roman le impunea condiţiei juridice a femeii. S-a eliminat dreptul de tutelă asupra femeii. În secolul al XVII-lea, femeia putea avea proprietăţi funciare, putea face testament, încheia un contract sau putea dona cum era –CTITORIA- -

Maria – Voichiţa, fiica lui Radu cel Frumos al Munteniei cea de a treia soţie a lui Ştefan cel Mare, a dat să se scrie şi să împodobească un Tetraevanghel pentru biserica de la Popăuţi, iar în 1504, a oferit mănăstirii Putna, un acoperământ pentru tetrapod.


În imagine Biserica "Sf. Gheorghe" - Botoşani, ctitorie a Doamnei Elena Rareş, soţia domnitorului Petru Rareş, datează din anul 1551

Elena Despot Doamna, fiica despotului Ion Brâncovici şi soţia lui Petru Rareş, a dăruit în anul 1536, mănăstirii Dionisiou, de la Sfântul Munte, un pocrovat, iar în anii următori a susţinut financiar reparaţiile la această mănăstire. În 1548, a dăruit mănăstirii Probota un Tetraevanghel. În anii 1551 şi 1552 a ctitorit la Botoşani bisericile Sf. Gheorghe şi Adormirea Maicii Domnului. (Uspenia).
În imagine Biserica ,, Sfântul Gheorghe"din Botoşani
Biserica „Sfântul Gheorghe" este situată în zona centrală a oraşului, în Str. Victoriei nr. 18. Aici au vrut să clădească locaş de închinăciune cei care au dorit să lase posterităţii dovada dragostei lor pentru Biserica Domnului şi grija pentru sufletele lor ca să fie pomenite în veci din neam în neam. Despre ctitorul acestei biserici ne vorbeşte clar inscripţia slavonă aşezată deasupra uşii de intrare a bisericii. Traducerea acestei pisanii este următoarea: Elena, fiică de Despot, doamna răposatului Petru Voievod, a zidit acest hram întru numele Sfântului mare mucenic Gheorghe în târgul Botoşanilor, în zilele Domnului Io Ştefan Voievod şi s-a săvârşit în anul 7049 ( 1541), luna octombrie". Anul este greşit în pisanie; este vorba de 7059 ( 1551). Nu poate fi vorba de 7049 (1541), deoarece Elena rămâne văduvă abia în 1546. Cel care a scris pisania a greşit semnele; a gravat semnul pentru 4 în loc de semnul pentru 5. Deci, acest monument istoric este ctitoria doamnei Elena Rareş din anul 1551.



În imagine biserica Uspenia
Informaţiile despre rolul de ctitor jucat de doamnele şi domniţele moldovene arunca o lumină nouă asupra locului femeii în societatea noastră medievală. Fără a fi deloc un apanaj masculin, ctitorirea putea fi îndeplinită, cu aceleaşi drepturi şi aceleaşi obligaţii, şi de femei –semn că în Evul Mediu românesc femeia ocupa, din punct de vedere juridic, o poziţie aproape egală cu aceea a bărbatului.
Biserica Uspenia, ctitorie din anul 1552 a Doamnei Elena, având pictura interioară refăcută complet in anii de după revoluţie. In curtea bisericii tronează maiestuos statuia poetului naţional Mihai Eminescu. De altfel poetul a fost botezat in această biserică, aceasta devenind un loc de permanent omagiu adus marelui poet;



Pictura veche din secolul al XVI-lea, la mănăstirea Slatiana a fost realizata de pictori necunoscuti din Moldova, şi din pricina incendiilor prin care a trecut biserica s-au distrus, iar aceea din anul 1828 a fost in intregime refacuta, asa cum arata inscriptia de la intrarea in pronaos. Tabloul votiv il prezinta pe Alexandru Lapusneanu cu Ruxandra Lăpuşneanu şi familia si este amplasat pe peretele de nord al pronaosului .Ruxandra Lapusneanu, fiica Elenei Rares, inmormintata la Manastirea Slatina, apare pictata in tabloul votiv purtind coroana voievodala, impodobita cu pietre scumpe, sub care se lasa pe umeri un "taclit" de culoare verde, cu dungi late, sub care coboara parul scurt pina la umeri, cirliontat
Doamna Ruxandra Lăpuşneanu (n. 1538, Suceava – d. 12 noiembrie 1570, Iaşi). Soţia lui Alexandru Lăpuşneanu, regenta fiului ei Bogdan Lăpuşneanu. Fiica lui Petru Rareş şi a Doamnei Elena s-a căsătorit cu voievodul Moldovei, Alexandru Lăpuşneanu, în ianuarie 1556:


„În acest an s-a cununat cu doamna Ruxandra, în anul 7064 (
1556) luna întâia” (epitaf, Mănăstirea Slatina), dar primul lor copil, Bogdan, s-a născut înainte de acest eveniment, în 1554. După alungarea lui Lăpuşneanu din prima domnie, de către o pretinsă rudă a Doamnei, Despot vodă, a fost trimisă o vreme cu copiii la Chiajna, sora ei. A făcut intervenţii la Constantinopol în favoarea soţului ei, trimiţându-şi oamenii prin Divanul sultanului în vederea obţinerii unei noi domnii. După reuşita acestei acţiuni a pornit, la 6 noiembrie 1563, spre Moldova. Foarte bolnav, Alexandru Lăpuşneanu a numit, cu acordul Sfatului domnesc, pe fiul său Bogdan ca domn cu drepturi depline, la 9 martie 1568, el călugărindu-se cu trei zile înainte de survenirea morţii. Grigore Ureche, bazându-se pe tradiţie, afirma că „… Ruxandra, doamnă-sa, temându-să… să nu mai paţă mai rău decâtu alţii, l-au otrăvit şi au murit”, fapt nedovedit şi neverosimil, având în vedere că Alexandru Lăpuşneanu cedase tronul de bunăvoie. La o vârstă fragedă, doar de 14 ani, câţi avea noul domn, frâiele ţării au fost preluate de mama sa, care a condus până la moarte, după cum afirmă acelaşi Grigore Ureche şi călugărul Azarie, biograful oficial al domniei lui Alexandru Lăpuşneanu: „Era o cârmuitoarea domniei mama lui Ruxandra, iar îndrumători erau Gavriil logofătul şi Dimitrie hatmanul şi doamna cârmuitoare peste toţi. Căci era cu minte de bărbat, cu suflet mare, împodobită cu înţelepciune… Împreună fiul şi mama au stăpânit doi ani şi nouă luni” (Azarie).
Foarte pioasă, a întreţinut cu sume mari mai multe mănăstiri de la Muntele Athos, Zografou, Dohiariou sau Karakalou. A murit răpusă de boală, la doar 32 de ani, fiind înmormântată la ctitoria soţului său, Mănăstirea Slatina, unde apare pictată în tabloul votiv purtând coroana voievodală, împodobită cu pietre scumpe.
FEMEIA CA SIMBOL AL SACRIFICIULUI
Femeia, a avut rolul principal în construirea bisericii Curtea de Argeş. Jertfa propriei persoane prin dublarea pătimirii unei alte persoane, a celei mai scumpe, pe care vrei să fie fericit, este cea mai mare jertfă.


În imagine Doamna Ruxandra fiica lui Neagoe Basarab, împreună cu mama şi doamna Despina au ctitorit multe biserici printre care Curtea de Argeş, mănăstirea Cozia.













Carte poştală din colecţie privată.


Legenda mănăstirii Argeş, este comparată cu jertfa lui Hristos pentru întemeierea bisericii. Manole îşi sacrifică soţia şi copilul pentru zidirea bisericii, spre a împiedica dărâmarea zidului şi- a da viaţă edificiului. Jertfirea cele mai scumpe fiinţe e mai grea decât jertifirea propriei persoane. Mănăstirea a fost construită în (1512-1521)


,, Mie îmi place să cred că meşterul Manole a văzut biserica aceasta ca pe o principesă în stare de rugăciune, ridicat pe valuri, cu cu braţele înălţate, implorând bunătatea lui Dumnezeu (Bartolomeu Anania)



Cărţi poştale din colecţie privată
BISERICA este păstrătoarea credinţei, în vreme ce FAMILIA asigură transmiterea tradiţiei. Aşa cum ortodoxismul a fost şi va rămâne scutul binecuvântat al neamului românesc, mamele , care singure ştiu secretul organizării vieţii familiale, sunt chemate a fi marile conducătoare ale sufletului românesc. Preotul şi femeia deţin competenţe similare ,, Preotul cu crucea în mână este apostolul credinţei, cea făuritoare de minuni, iar femeia este apostolul iubirii, plămăduitoarea sufletului românesc.” ( ,, Despre femeia română” , Al. CANTACUZINO )

Regina Elisabeta şi Regele Caroll I- au participat la ctitoria Bisericei Domneşti, ridicată în 1889. Picturile ,, Icoanele” sunt originale pictate de Gh. Tătărăscu. Prin grija Reginei Elisabeta , Biserica Mare, din Sinaia, a devenit primul locaş electrificat din România. În pictură pe un fond de mozaic aurit, este prezentată Regina Elisabeta şi prinţesa Maria fiica care a decedat la 4 ani.


Au contribuit de asemeneni Elisabeta Movilă si Gavriil Movilă, urmaţi de Matei Basarab, care a ajutat la repararea picturii bisericii şi a reconfirmat închinarea către Cultumuş a Mănăstirii Clocociov din judeţul Olt
Doamna Elisabeta Movila a purtat parul lung, asa cum reiese din gestul sau de a-si trimite coada taiata, dupa ce a fost luata prizoniera de turci. Doamna Elisabeta Movilă, aflând în anul 1615 că va fi luată de tot la turci, a trimis mănăstirii capsula cu această şuviţă, ca măcar ceva din ce îi aparţinuse să ajungă la mănăstirea în care ar fi trebuit să fie îngropată alături de soţul ei.
În imagine foto Ieremia Movilă şi familia, frescă din Mănăstirea Suceviţa


http://discriminare.md/reportaje/tentatia-barbatilor-impune-femeia-sa-se-imbrobodeasca/

sâmbătă, 3 aprilie 2010

PASTE FERICIT !


Intotdeauna de Paste lumina vine mai curata ca oricand
sau poate doar asa o simtim noi
in amintirea celui
care de mai bine de 2 milenii ne arata calea cea, intotdeauna, dreapta.

Chiar daca uneori il uitam;
chiar daca uneori incercam a-l ascunde in spatele unor icoane;
chiar daca uneori nu mai ajungem pana la el;
chiar daca uneori ne mai indoim de existenta sa printre cei care am fost pe lumea asta - si poate pe cealalta -
nimic nu va stinge sau umbri lumina initiatica a acestor zile, in care iertam si nu in ultimul rand ne impacam cu noi insine.


Observati ca am scris despre el cu litere mici si asta pentru ca eu cred ca a fost doar un Om printre noi, un Om peste care
au trecut doua mii de ani fara sa-i simtim, parca ne-am despartit de el doar de ieri si acesta-i adevaratul miracol ! Ca acest Om este inca viu - prin noi.

Daca ne gandim bine, an de an ii serbam nasterea la sfarsit de decembrie si ne intristam pentru ridicarea sa pe crucea Pastilor si ne bucuram pentru invierea sa dintr-un mormant. Iar bucuria nu vine dintr-o inviere ritualica ci din insasi exitenta sa continua si benefica in memoria si spiritul colectivitatii. Este cea mai mare dovada ca a existat si exista, in trup si suflet, doar pentru ca noi sa intelegem macar intr-un tarziu mesajul sau mesianic.

Trebuie doar sa-l ascultam - din cand in cand- si sa invatam sa-l intelegem.

Sa-l intelegem pe acest Om cunoscut si amintit prin numele sau :
ISUS




Mereu animati de dorinta interioara de a afla izvorul luminii divine care sa ne spele de tot mai multele si apasatoarele patimi ale vremii noastre, sa ne apropiem, iar si iar, de inalta raza ce ne asteapta rabdatoare ca sa ne insufleteasca si ne rezeme drumul prin deserturi si asprimi inspre mult visata fericire aici pe pamint dar nu numai. Bucuria si frumusetea acestei stari de gratie pe care o aduce tuturor Sfintele Pasti sa va insoteasca si sa va redea puterile trebuitoare continuarii drumului catre inalt.
Hristos a inviat!